828,913 matches
-
că nu o va face, fiindcă se pregătește să devină Parlamentar, sau cel puțin ministru, că doar are și el laptop și se pricepe bine la integra(me)re... Pe când, pe ecranul televizorului, înnegrit dintr-odată, apare scris cu litere mari: CODUL LUI VLĂDESCU - AICI SUNT BANII VOȘTRI! Amin!
Despre unii care își văd ceafa by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11245_a_12570]
-
filmul de groază obligatoriu. Eastwood a dat nas în nas cu succesul în televiziune. Era vorba de un serial Western, Rawhide, pentru care s-au făcut peste 200 de episoade și care a rulat între anii 1958 și 1965. Pe marile ecrane s-a întors, ironic, pentru că era (încă) un actor american ieftin. Asta căuta Sergio Leone pe atunci. Regizorul l-a distribuit pe Eastwood în rolul unui personaj dur și fără nume din Per un pugno di dollari. Filmul a
Un regizor de milioane - la propriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11239_a_12564]
-
Dintr-un punct important de vedere, Octavian Paler poate fi liniștit: a scăpat de patosul ,puțin prea dramatic" ce-l urmărea și despre care-i vorbea lui Mircea Iorgulescu (interviul din ,Lettre Internationale", vara 2005). Acum, cutremurele se petrec la mari adâncimi, la suprafață nu se observă mai nimic, dar seismografele înregistrează adevărata lor intensitate. Multe certitudini, măcinate, s-au prăbușit, lăsând în locul lor o puzderie de îndoieli și câteva, puține, convingeri (cunoașteți străvechiul proverb chinez?: ,Fie ca fiul tău să
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
conform proiectului, instrumentează totul: merge la atelier, trezește conștiințe, activează memoria, provoacă imagini, încheagă discursuri de forme, își animă colegii, dă telefoane, scrie, își plastifiază revista, o distribuie, crede, se revoltă, speră, visează și, din cînd în cînd, organizează expoziții mari și decisive. De data aceasta, în Sala rondă de la Etaj ž, dacă s-o mai numi așa, adică în inima MNAC-ului, și asta pentru că Paula Ribariu este singurul artist de care MNAC-ul se teme, pentru că Paula Ribariu este
Paula Ribariu, între Nazca și Baikonur by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11240_a_12565]
-
Paula Ribariu este singurul artist de care MNAC-ul se teme, pentru că Paula Ribariu este adevăratul MNAC, pentru că Paula Ribariu este extraterestră! Sindromul Nazca? Așezate în spațiul amplu al Sălii ronde, lucrările Paulei Ribariu își reconfigurează abrupt prezența. Cu toate că, în mare parte, sunt deja cunoscute, dacă nu strict, ca obiecte, oricum ca tipologie, puse aici, într-un spațiu continuu, fără nici o fisură în desfășurare, nici măcar una cu efect scenografic, ele își suspendă orice funcție individualizatoare, ies din regimul de unicat, și
Paula Ribariu, între Nazca și Baikonur by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11240_a_12565]
-
ca tipologie, puse aici, într-un spațiu continuu, fără nici o fisură în desfășurare, nici măcar una cu efect scenografic, ele își suspendă orice funcție individualizatoare, ies din regimul de unicat, și se înscriu ca elemente constitutive într-un discurs, într-o mare demonstrație, care intră în alt registru de semnificație decît lucrările propriu-zise luate în sine. Prin instituirea unei noi sintaxe, nivelul decorativ, bine camuflat, dar mereu prezent în natura obiectelor, dispare cu totul, mesajul estetic se resoarbe și el, pentru ca, finalmente
Paula Ribariu, între Nazca și Baikonur by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11240_a_12565]
-
E bine de amintit aici că starea de maturitate a unei literaturi naționale, tonul, măsura, anvergura, sînt date de roman - o specie aptă să le cuprindă pe toate celelalte, păstrîndu-și dimensiunea de gen popular, accesibil, dezvoltîndu-și totodată nelimitat virtuțile estetice. Marile literaturi ale lumii, rusă, engleză, americană, spaniolă, se sprijină pe tradiția unor capodopere românești. Așa se face că poezia noastră, de valoare universală prin unele din vîrfurile ei, nu-i de ajuns pentru a propulsa întreaga literatură. Dintre toate speciile
Povestea unei literaturi mici by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/11247_a_12572]
-
puțin întemeiată decît aceea că românul nu s-a născut romancier, fiindcă de cînd se știe el este poet. Oricum, românul ca romancier e în urma cehului, ungurului, și nu se compară cu polonezul care, alături de rus, se trage dintr-o mare cultură și literatură nu doar printre țările foste comuniste. Chiar și fără a lua în calcul nobelurile pentru literatură acordate unor scriitori din estul fost comunist, uite că nici unul din românii traduși în Occident n-a avut succesul unui Makine
Povestea unei literaturi mici by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/11247_a_12572]
-
unor scriitori din estul fost comunist, uite că nici unul din românii traduși în Occident n-a avut succesul unui Makine, Kundera, și nici măcar al albanezului Ismail Kadare. Cum-necum, prozatorul și romancierul român a fost și este tradus în limbi de mare circulație. Fără succese răsunătoare de public și critică, fără premii importante, el intră totuși în circuitul marilor tîrguri internaționale de carte. E bine, dar lumea literară și critica se află de cincisprezece ani într-o așteptare din care se ivesc
Povestea unei literaturi mici by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/11247_a_12572]
-
succesul unui Makine, Kundera, și nici măcar al albanezului Ismail Kadare. Cum-necum, prozatorul și romancierul român a fost și este tradus în limbi de mare circulație. Fără succese răsunătoare de public și critică, fără premii importante, el intră totuși în circuitul marilor tîrguri internaționale de carte. E bine, dar lumea literară și critica se află de cincisprezece ani într-o așteptare din care se ivesc bilanțuri, polemici ori simple constatări precum cea de față. încă se mai dă vină pe calitatea traducerilor
Povestea unei literaturi mici by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/11247_a_12572]
-
care, cu toate acestea, pot lipsi foarte bine. Miezul acesta de fabulă, semn de cumințenie a spiritului paulin, devenit din raționalist aproape un mistic catolic, nu strică însă cu nimic reușita unor povestiri ca Orestone, Proiect de exterminare, Cel mai mare scriitor, Librarul neverosimil, Domnul Baldassarre, cele mai bune din întreg volumul. Orestone e povestea unui pierde-vară, ,artist care s-a lăsat de meserie" și ,meșteșugar decăzut" care ajunge pînă la urmă cerșetor. Adevărata lui artă e, în realitate, aceea de
Papini and Papini by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11242_a_12567]
-
În plus, dogmă și practica creștinismului medieval fac din om o ființă complexă, constituită prin unirea conflictuală a sufletului și trupului (corpus/anima). Indiferent de disprețul creștinismului medieval față de corp, ,acest dezgustător veșmânt al sufletului" cum îl numește Grigore cel Mare, omul medieval este constrâns nu numai prin învățătură Bisericii, ci și prin experiență să existențiala - în primul rând prin cea erotică - să trăiască în funcție de cuplul trup-suflet. În volumul îngrijit de Sylvain Piron (și care a făcut obiectul unei Mese rotunde
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]
-
formă și temele epistolare - bărbatul pare inspirat mai degrabă din concepția lui Ovidiu asupra iubirii. Cu toate astea, cei doi parteneri, fiecare în stilul său propriu, se situează în contextul Renașterii angevine de la sfârșitul secolului al XI-lea, ale cărei mari nume au fost Marbode de Rennes și Baudri de Bourgueil. Extrasele care ne-au parvenit din Epistolae sunt rezultatul unui proces de selecție: interesul lui Jean de Woëvre, bibliotecarul copist, se concentra pe formulele de salut și pe figurile ,stilului
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]
-
onirice. Până aici, modelul cel mai la îndemînă este proza sud-americană și, poate, mai mult decît aceasta, cinematografia iugoslavă din anii '80-'90 (filmele lui Emir Kusturica). Dincolo de acest cadru general, romanele lui Dan Stanca se ies din contingent prin marea lor densitate ideatică. Autorul este, pe urmele lui René Guénon și Vasile Lovinescu, un adept declarat al filozofiei ezoterice, iar personajele sale sînt, la rîndul lor, oameni cu viziuni diferite, dar foarte ferme, asupra vieții și a realității înconjurătoare. În privința
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
Stanca seamănă, pînă la un punct, cu cele ale lui Nicolae Breban. Ele au aceeași pasiune în a-și susține ideile, chiar dacă modul lor de gîndire este complet diferit de cel al personajelor autorului romanului Bunavestire. Această densitate ideatică foarte mare produce un mic paradox. Deși autorul le recomandă ca opere de ficțiune, romanele lui Dan Stanca sînt adesea decodate și interpretate de cititori și de critica literară ca eseuri mai mult sau mai puțin camuflate. Se vorbește mereu despre ideile
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
unor idei cu asemenea miză într-o carte de ficțiune este, într-un fel, contraproductivă. Un roman presupune o cu totul altă grilă de lectură decît un eseu. În lumea contemporană, în condițiile dezvoltării fără precedent a tehnologiei comunicaționale, cînd marile dezbateri de idei se poartă prin Internet și mass-media, în forme cît mai directe și nesofisticate, puțini mai sînt cei dispuși să caute marile adevăruri în spatele unor parabole mai mult sau mai puțin artistice. Cu siguranță, ideile lui Dan Stanca
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
lectură decît un eseu. În lumea contemporană, în condițiile dezvoltării fără precedent a tehnologiei comunicaționale, cînd marile dezbateri de idei se poartă prin Internet și mass-media, în forme cît mai directe și nesofisticate, puțini mai sînt cei dispuși să caute marile adevăruri în spatele unor parabole mai mult sau mai puțin artistice. Cu siguranță, ideile lui Dan Stanca ar fi avut un impact mult mai mare în societatea românească, dacă autorul ar fi optat pentru calea dreaptă, explicită, a eseului. Acceptînd definiția
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
și mass-media, în forme cît mai directe și nesofisticate, puțini mai sînt cei dispuși să caute marile adevăruri în spatele unor parabole mai mult sau mai puțin artistice. Cu siguranță, ideile lui Dan Stanca ar fi avut un impact mult mai mare în societatea românească, dacă autorul ar fi optat pentru calea dreaptă, explicită, a eseului. Acceptînd definiția clasică, potrivit căreia romanul este construcție și personaj, se observă cu ușurință faptul că, la cele mai multe dintre romanele lui Dan Stanca, miza autorului nu
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
manifeste anti-Ceaușescu. Scapă însă neverosimil de ușor, pentru că soția sa Gilda și-a oferit serviciile sexuale mai multor șefi de partid și din Securitate. În partea acțiunii sale eroice, idealiste, Alexandru are ceva din Radu Filipescu. G.C. Trușcă este omul marilor inginerii financiare. Suferind de o infirmitate fizică el pune la cale mega-escrocherii care scapă cu regularitate de sub incidența legilor. El este cel care i-a oferit lui Teofil Pascal Premiul pentru Excelență și este imposibil ca, în mintea cititorului, chipul
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
din ,Curierul Poporului" din Porto Alegre, conținând o scurtă știre difuzată de United Press International și care informa că ,romancierul brazilian" se afla la Lisabona ca oaspete oficial al guvernului portughez. Acest neadevăr m-a iritat. Nu-s eu omul marilor explozii, ci al micilor implozii. Am telefonat imediat la agenția locală U.P.I. și am cerut telefonistei să-l cheme pe ,șeful". Când l-am avut la celălalt capăt al firului și l-am auzit spunând ,Alo?" m-am prezentat
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
la balcoane, la loji, la galerie. Toată chestia avea aspectul unei întruniri politice. În picioare pe coridoare, printre șirurile de scaune din stal și de-a lungul pereților, se aliniau polițiști, în uniforma lor verde și cenușie. Deodată memoria, uneori mare șugubeață, mi-a readus în minte chipuri de polițiști din Lisabona așa cum îi arătau caricatural revistele muzicale puse pe timpuri în scenă de către ansambluri teatrale portugheze la vechiul Coliseu din Porto Alegre. (Mai târziu am aflat că un post de
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
invoci contrastul dintre două producții de televiziune: "Da, domnule Prim-Ministru", filmat pe la mijlocul anilor '80 și scheciurile Monty Python de prin anii '70, făcute tot de BBC. Una dintre ele s-a difuzat pe TV-ul românesc, alta n-are mari șanse. Se găsește de cumpărat, de închiriat sau pe la British Council. Nici una dintre producții nu este făcută cu vreun buget astronomic, din contră. Diferența este enormă la nivelul tonalității. "Da, Domnule Prim-Ministru" slujește starea de spirit a națiunii, e
Mai comic decât Python nu se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11261_a_12586]
-
placă. Sistemul de canalizare e vechi, Bucureștiul a crescut prea mult pentru rețeaua de canale subterane existente și alte asemenea refrene pe care le-am învățat pe de rost. La adăpostul acestei scuze nici unul dintre primarii Bucureștiului n-a căutat marea soluție, nici unul dintre ei n-a încercat să descopere măcar soluții parțiale, pe cartiere. Fiindcă un cartier din București e cît un oraș măricel din țară. Se știe care sînt cartierele din București unde ploile torențiale provoacă mici diluvii în timpul
Bucureștiul trădat de primarii săi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11265_a_12590]
-
bată capul cu inundațiile, deoarece ele făceau parte din viața orașului. Demetrescu avea planuri pentru întreg orașul. N-a fost reales din motive politice. La vremea lui, Demetrescu a făcut un fel de revoluție în urbanizarea Bucureștiului. Și asta fără marile mijloace tehnice de azi. Peste tot în lume se găsesc soluții pentru modernizarea marilor orașe. Noi ne-am împiedicat în canalizare, ca și cum ea ar fi blestemul Bucureștiului. Primarii pe care i-a avut acest oraș din 1990 încoace s-au
Bucureștiul trădat de primarii săi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11265_a_12590]
-
pentru întreg orașul. N-a fost reales din motive politice. La vremea lui, Demetrescu a făcut un fel de revoluție în urbanizarea Bucureștiului. Și asta fără marile mijloace tehnice de azi. Peste tot în lume se găsesc soluții pentru modernizarea marilor orașe. Noi ne-am împiedicat în canalizare, ca și cum ea ar fi blestemul Bucureștiului. Primarii pe care i-a avut acest oraș din 1990 încoace s-au ferit toți de canalizare. Și asta din mai multe motive. Cel mai important e
Bucureștiul trădat de primarii săi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11265_a_12590]