124,916 matches
-
nostalgic... Momentan ce-a mai rămas din Fabrica de cherestea? Acum este liniște și pace... Doar haitele de maidanezi o mai patronează... Ce spectacol jalnic se desfășoară astăzi în fața ochilor acolo unde cândva existau stive de cherestea, vagoane încărcate cu marfă pentru unitățile din țară sau pentru export. Acum depozitul de bușteni al fabricii și cel dintre sediul UFET-ului și stadion, precum și cel de cherestea zac în paragină năpădite de bălării, rugi, plopi, mesteceni, mormane de bușteni de două decenii
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
explicație întemeiată la cele scrise de către autorul „Apelului către lichele”, în prima fază, gândul mi s-a îndreptat ca o săgeată înspre puternica latură întunecată a PR-ului contemporan. Cu alte cuvinte, dacă vrei să-ți vinzi cu orice preț marfa în ziua de azi, faci referire la o serie de metode invazive de tipul construirii unui mesaj cu tentă depreciativă față de o persoană binecunoscută din spațiul public actual sau, de ce nu, față de o instituție anume (indiferent de natura acesteia - mediatică
HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ŞTIRBĂ DE EXPRIMARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1488271280.html [Corola-blog/BlogPost/380926_a_382255]
-
în caz de accident, sau sinistru. Explozia se pare că fusese provocată cu scopul de a împiedica să se întâmple ceva mult mai grav. Am plecat toți patru prin cartier, am trecut pe lângă magazine,unde vedeam multe vitrine sparte și mărfurile de la alimentara era împrăștiate pe jos, sticlele de alcoolice și cutii de conserve, se răsturnaseră cu rafturi cu tot, peste ferestre și le spărseseră.Peste tot, erau sticle sparte și împrăștiate pe stradă. Am mers noi așa prin cartier, privind
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465760048.html [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
și fără reclame sau vitrine. Pardoseli de dușumea mirosind a motorină, dale de marmură, date de curând cu talaj, uși unsuroase de miile de mâini ce le deschid și închid toată ziua. Pereți afumați și murdari. Galantare neluminate și cu marfă puțină.” Ne dăm seama că Rusia lui Gorbaciov nu era din punct de vedere economic, departe de România. Pe de altă parte, existau diferențe substanțiale. Astfel, dacă în România, creștinii erau vânați de securitate, iar Bibliile confiscate și transformate în
O CARTE DESPRE SFINTENIE SI RENASTERE SPIRITUALA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/_pasi_spre_lumina_de_petru_lascau_o_carte_despre_sfintenie_si_renastere_spirituala.html [Corola-blog/BlogPost/349649_a_350978]
-
--Terminați cu prostiile! Am plecat aseară că m-ați zăpăcit de cap. N-am fost la nicio femeie. Am stat ca prostul toată noaptea în cabina mașinii să-mi treacă supărarea. M-am mai liniștit că ăia mi-au primit marfa și mi-au virat banii în cont. Și acum, voi iar mă turbați de cap? În loc să mă întrebați dacă mi-e foame, dacă am mâncat ceva pe ziua de azi, voi mă tocați cu prostii. Cearta a continuat până seara
SRL AMARU-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1436214534.html [Corola-blog/BlogPost/384459_a_385788]
-
ce huidui, băi, animalule! înjurături alese, să i-o trag lu mă-ta, că sor-ta suge bine și face ca trenul, muie dă guvernul! viață de rahat, stress și plictiseală, trei cartofi în oală, datorii la bancă, magazine pline, marfă expirată, popa cântă-ntr-una, marfă am destulă, mă doare drept sub... patrafir! așa că el n-o să meargă la cimitir, când o va pune de mamăligă... va lăsa cu limbă de moarte, nu de lemn, să-l ardă ca pe actorul ăla
NE-AM DUS SULII, DE ZESTRE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 by http://confluente.ro/Ne_am_dus_sulii_de_zestre_george_safir_1367464260.html [Corola-blog/BlogPost/348025_a_349354]
-
înjurături alese, să i-o trag lu mă-ta, că sor-ta suge bine și face ca trenul, muie dă guvernul! viață de rahat, stress și plictiseală, trei cartofi în oală, datorii la bancă, magazine pline, marfă expirată, popa cântă-ntr-una, marfă am destulă, mă doare drept sub... patrafir! așa că el n-o să meargă la cimitir, când o va pune de mamăligă... va lăsa cu limbă de moarte, nu de lemn, să-l ardă ca pe actorul ăla sau regizor, ce-o
NE-AM DUS SULII, DE ZESTRE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 by http://confluente.ro/Ne_am_dus_sulii_de_zestre_george_safir_1367464260.html [Corola-blog/BlogPost/348025_a_349354]
-
Cunosc pe cineva care, ca elev de liceu și, mai târziu, ca student a avut următoarele joburi înainte de a-și începe cariera în adevăratul sens al cuvântului: chelner, vânzător de termopane, dansator într-un club, vânzător de înghețată, manipulant de marfă într-un supermarket, vânzător într-un magazin de îmbrăcăminte pentru bărbați, operator sondaje de opinie, responsabil cu arhiva într-un birou de avocatură, lucrător într-un hostel, organizator de petreceri, ghid turistic. De asemenea, cunosc un absolvent de liceu de
Dragi liceeni și studenți, dacă vreți un job, luați-vă unul și experimentați cât mai mult by https://republica.ro/dragi-liceeni-c-i-studenc-i-daca-vrec-i-un-job-luac-i-va-unul-c-i-experimentac-i-cat-mai-mult [Corola-blog/BlogPost/337848_a_339177]
-
amândouă mâinile, ignorând scârțâitul jalnic al balamalelor. Este un fel de depozit sau dormitor comun, mă gândesc, judecând după hamacurile din sfoară ( ca niște plase pescărești ), prinse cu frânghii și cârlige de tavan. - Aici își ascundeau traficanții de carne vie „marfa”! îmi explică, văzând expresia uimită de pe fața mea. Vasul acesta este mai vechi decât pare! - Pirații din Caraibe mai lipsesc!! Izbucnește în râs. - Nu zice hop până nu sari gardul! Își lasă rochia să alunece în jos și se urcă
DRUMUL APELOR, 21 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1487568866.html [Corola-blog/BlogPost/375467_a_376796]
-
Magdalena Brătescu, scrii mereu despre „Sora lume!”. Cum e această soră, cum îți apare ea? - Lumea asta a noastră e frumoasă și urâtă, bună și rea, deșteaptă și proastă, e o experiență inedită, care durează o o singură viață. O marfă de contrabandă, pe care am primit-o în consignație. Dar, cine știe, poate mai există și alte lumi... - Încerc să pătrund, un pic, mai în intimitatea sufletului tău. Lucrul ar fi aproape imposibil, dacă n-aș conta pe faptul că
INTERVIU CU MAGDALENA BRĂTESCU, SCRIITOARE ŞI JURNALISTĂ ISRAELIANĂ DE ORIGINE ROMÂNĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1415448701.html [Corola-blog/BlogPost/367641_a_368970]
-
acoperi c-un ștergar și luă drumul târgului. Ajunsă, nu găsi loc neam să-și așeze corfița. Un sătean vindea pe o măsuță verdețuri. O chemă și-i făcu loc lângă ștevia și ceapa lui verde. Muica Lina tocmai dezvelise marfa și poftea din priviri mușterii pentru ăle douăsprezece ouțe, când se trezi certată de omul cu ordinea în piață. O alungă de-acolo. Să se ducă în partea cu păsări și animale, să nu-i strice lui... rânduiala! Și, nici una
POVESTE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1428821281.html [Corola-blog/BlogPost/374533_a_375862]
-
pun la dispoziția clienților articole cu prețuri reduse până la 80%. Reduceri de 70% vor oferi magazinele Steilmann, Junker, Motor, Kenvelo și Massimo, iar în magazinele Levi’s, Stefanel, Benneton, Error, Guara, Ioana Leather Shoes, Sprandi, Ravers etc, se vor găsi mărfuri cu reduceri de 50%-60%. Citește tot...
Iasi 4u - Pagina 2 by http://www.iasi4u.ro/categoria/stiri/reduceri/page/2/ [Corola-blog/BlogPost/92329_a_93621]
-
comment. Îți recomandăm Ce știu la 40 și nu știam la 20 Călătoria în jurul lui „niciodată” nu se oprește aici. Nu departe de Zuckerberg se află antreprenorul rus Dmitry Itskov, fondatorul „2045 Inițiative” - omul care a transformat nemurirea într-o marfă pentru bogați. În 2012, Itskov a adresat o scrisoare celor mai bogați 500 de oameni din lume cerându-le să investească în cel mai revoluționar proiect al omenirii: Nemurirea. Proiectul „2045 Inițiative” promite evoluția și salvarea omenirii prin crearea tehnologiilor
Dacă ai avea 3 milioane de dolari, i-ai da acestui om să te facă nemuritor? by https://republica.ro/daca-ai-avea-3-milioane-de-dolari-i-ai-da-acestui-om-sa-te-faca-nemuritor [Corola-blog/BlogPost/338493_a_339822]
-
-mi doresc acest timp de nemurire. Mai mult, mi se pare extrem de periculoasă. Dacă în spațiul Facebook „nemurirea digitală” păstrează o doză de firesc prin păstrarea memoriei că extensie a vieții, în cazul „2045 Inițiative” nemurirea este transformată într-o „marfă” pentru bogați. Cu Avatarurile pe post de pașaport către o falsă eternitate, moartea, singura certitudine a vietii (cu taxele ne-am lămurit!) este golita de conținut. În goana după nemurire, Homo Sapies vrea să se transforme în Homo Digitalus sperând
Dacă ai avea 3 milioane de dolari, i-ai da acestui om să te facă nemuritor? by https://republica.ro/daca-ai-avea-3-milioane-de-dolari-i-ai-da-acestui-om-sa-te-faca-nemuritor [Corola-blog/BlogPost/338493_a_339822]
-
să beie, fără ca să se gândească, Rareori s-ar găsi vreunul care să se cherchelească. I V. Mergi în piață ca să cumperi, negustorul te privește: A ghicit câți bani îmi faci, și pe loc te prețuiește. Te așteaptă la tarabă, marfa să ți-o cântărească, Știe el cum o aruncă - , numai să te păcălească. Când la cumpănă privește, că ea în sus a pornit... Discret, în jos o împinge, și zâmbind mi te-a ciupit. Nu e cine știe ce..., doar o pară
NONECUMPĂNA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Nonecumpana.html [Corola-blog/BlogPost/360821_a_362150]
-
2014 Toate Articolele Autorului Îndrăgostirea, adevărata îndrăgostire nu vine imediat după un portofel burdușit, după o frumusețe remarcabilă, sau după o carieră extraordinară, nu vine nici datorită unei anumite ’înțelegeri’ (sau pact cum mai e în politică) ori ’schimb de mărfuri’ între membrii unui cuplu.. ea vine numai în urma unei anumite comunicări. Vedeam încă de la vârstă fragedă cupluri ce „comunicau’’ și se ’intelegeau’... în care unul dintre ei comentează: „eu cu treaba mea, ea cu a ei, important este că ne
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE (III)- FERICIREA CE POATE FI DATĂ ŞI CEA PROCURATĂ. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1417090920.html [Corola-blog/BlogPost/382091_a_383420]
-
pe zidurile bisericii Sf. Nicolae domnesc, unde, un zugrav anonim a pictat trei școlari împreună cu grămaticul care îi învăța carte. După cum am mai arătat, odată cu întemeierea statului feudal Țara Românească s-au dezvoltat și legăturile comerciale. Pe drumurile țării circulația mărfurilor devenise mai consistentă, una din căile comerciale cele mai cunoscute și accesibile fiind drumul care lega Târgoviștea de Câmpulung și Brașov și care trecea prin Rucăr. Acest sat este menționat ca punct de vamă încă din primele documente ale secolului
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
Niță al Cosmii. De asemenea erau păzite diferitele ieșiri din sat (pe Râușor, spe Piscul Jugii și apoi pe Dâmbovița, pe Valea Cheii sau Ghimbavului, spre Fundățica-Moeciu-Bran). Toate aceste plaiuri și poteci trebuiau bine păzite pentru a nu se strecura mărfuri de contrabandă. Slujitorii vămii trebuiau să știe să citescă răvașele de drum ale chirigiilor care treceau cu carele de mărfuri, diferitele privilegii domnești acordate mai ales brașovenilor, făgărășenilor și sibienilor. Asigurarea condițiilor de bună funcționare a vămii domnești, dezvoltarea comerțului
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
pe Valea Cheii sau Ghimbavului, spre Fundățica-Moeciu-Bran). Toate aceste plaiuri și poteci trebuiau bine păzite pentru a nu se strecura mărfuri de contrabandă. Slujitorii vămii trebuiau să știe să citescă răvașele de drum ale chirigiilor care treceau cu carele de mărfuri, diferitele privilegii domnești acordate mai ales brașovenilor, făgărășenilor și sibienilor. Asigurarea condițiilor de bună funcționare a vămii domnești, dezvoltarea comerțului, etc. cereau oameni cu știință de carte, mai ales pentru slujitorii aflați în serviciul vămii; un prim privilegiu acordat negustorilor
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
în: Ediția nr. 1644 din 02 iulie 2015 Toate Articolele Autorului „O să vă ne-uit eu!...” Paul Goma Se impune azi, mai mult ca oricând, conceperea unui eseu despre libertate, dar nu despre acea formă a sa vândută colectivității drept marfă iluzorie în momentul schimbărilor decisive de traiect istoric local (a se vedea aici punctele periodice de inflexiune din viața popoarelor, puncte intitulate generic „revoluții”, atunci când se înlocuiește, de regulă, prin sânge și forță o anumită putere politică susținută de interese
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1435833134.html [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
ori rodii. Copiilor le plăcea această preocupare, adică să meargă la târg, în cetate, că numai acolo vedeau lume deosebită și bogății pe tarabe. Erau entuziasmați de forfota din oraș, de mulțimea de oameni, de discuțiile aprinse de la tarabe. Deși marfa pe care o aduceau ei la vânzare era foarte greu de vândut, ei aveau răbdare multă și nu se descurajau nici dacă rămâneau cu marfa nevândută, știind că vor încerca a doua zi să vină din nou în târg. Într-
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1429594889.html [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
entuziasmați de forfota din oraș, de mulțimea de oameni, de discuțiile aprinse de la tarabe. Deși marfa pe care o aduceau ei la vânzare era foarte greu de vândut, ei aveau răbdare multă și nu se descurajau nici dacă rămâneau cu marfa nevândută, știind că vor încerca a doua zi să vină din nou în târg. Într-un fel, era pitoresc să mergi dimineața spre târgul din cetate, vedeai o mulțime de oameni urcând-coborând pe cărările rătăcitoare spre creasta muntelui, cărând pe
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1429594889.html [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
încerca a doua zi să vină din nou în târg. Într-un fel, era pitoresc să mergi dimineața spre târgul din cetate, vedeai o mulțime de oameni urcând-coborând pe cărările rătăcitoare spre creasta muntelui, cărând pe spinare fie desăgi cu marfă, fie cobilițe, de care atârnau coșuri. Alții, mai pricopsiți, duceau marfa la târg încărcată pe spinarea măgarilor, sau a catârilor. Cea mai mare pricepere la vândut produse în târg avea fata cea mare a familiei, Haldita. Avea ea un fel
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1429594889.html [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
un fel, era pitoresc să mergi dimineața spre târgul din cetate, vedeai o mulțime de oameni urcând-coborând pe cărările rătăcitoare spre creasta muntelui, cărând pe spinare fie desăgi cu marfă, fie cobilițe, de care atârnau coșuri. Alții, mai pricopsiți, duceau marfa la târg încărcată pe spinarea măgarilor, sau a catârilor. Cea mai mare pricepere la vândut produse în târg avea fata cea mare a familiei, Haldita. Avea ea un fel drăgăstos de a vorbi cu oamenii, iar aceștia o îndrăgeau mult
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1429594889.html [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
altor popoare, la fel de nemiloase, care îi stăpâniseră timp de veacuri. Până atunci, Haldita, la fel ca și ai ei, nu avuseseră niciodată parte să asculte Cuvântul Evangheliei. Asta până într-o zi când, în drum spre casă, după ce vându toată marfa pe care o adusese în târg, se opri într-o piață a cetății unde văzuse o ceată de oameni adunați să asculte doi străini care vorbeau ceva insemnat într-o limbă străină. De la primele fraze, ascultând ce zicea tălmaciul, i
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1429594889.html [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]