524 matches
-
sînt o forță, că sînt în stare să-și păzească, să-și salveze onoarea lor de zburătoare uriașe, regine ale bălăriilor și ale nesfârșitelor unduiri adormite ale Bărăganului. Putea izbândi o ispravă nemaiauzită, o adevărată poveste vînătorească. Surugiul, trimis de Marghiloman însuși la haltă să-l aștepte, era un țăran fălcos, cu ochi mici, negri, ascunși sub arcadele proeminente ale feței lui de peceneg sau cuman. Se răsucise către el și privea cu gura întredeschisă către cele cinci dropii nemișcate, paralizate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și pînă în 1938) și s-au întins pe trei generații. Dintre ele, cele mai de seamă nume sunt cele ale lui Barbu Catargiu, Barbu Știrbey, Titu Maiorescu, Theodor Rosetti, P.P. Carp, Mihai Eminescu, Aurel C. Popovici, Constantin Rădulescu-Motru, Alexandru Marghiloman, Ioan C. Filitti și Nicolae Iorga. La prima vedere, ți-ai spune că demersul lui Ioan Stanomir e în van. Ce rost are să analizezi niște idei defuncte comentîndu-le cu seninătatea celui care știe că ele nu mai pot răscoli pe
Stigmatul conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8066_a_9391]
-
a pierdut războiul dă naștere tentației de a crede că era fatal să-l piardă, cînd de fapt șansele de a-l cîștiga nu au fost mici. La fel, e greșit să credem că Brătianu a gîndit „mai bine" decît Marghiloman, de vreme ce a ales să fie împotriva nemților (în vreme ce Marghiloman, gîndind „prost", a condus guvernul în timpul ocupației Bucureștiului), cînd de fapt Brătianu s-a întîmplat să tragă cartea cîștigătoare, intuițiile sale orientîndu-l spre tabăra care pînă la urmă avea să cîștige
Iubindu-i pe nemți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6337_a_7662]
-
că era fatal să-l piardă, cînd de fapt șansele de a-l cîștiga nu au fost mici. La fel, e greșit să credem că Brătianu a gîndit „mai bine" decît Marghiloman, de vreme ce a ales să fie împotriva nemților (în vreme ce Marghiloman, gîndind „prost", a condus guvernul în timpul ocupației Bucureștiului), cînd de fapt Brătianu s-a întîmplat să tragă cartea cîștigătoare, intuițiile sale orientîndu-l spre tabăra care pînă la urmă avea să cîștige războiul. Dacă germanii ar fi cîștigat, Brătianu ar fi
Iubindu-i pe nemți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6337_a_7662]
-
în timpul ocupației Bucureștiului), cînd de fapt Brătianu s-a întîmplat să tragă cartea cîștigătoare, intuițiile sale orientîndu-l spre tabăra care pînă la urmă avea să cîștige războiul. Dacă germanii ar fi cîștigat, Brătianu ar fi fost înfierat, în vreme ce clarviziunea lui Marghiloman ar fi fost lăudată. La fel, e nefiresc a-l judeca pe P. P. Carp pentru încrîncenarea cu care se opunea intrării României în război contra nemților. E drept, unii intelectuali au colaborat cu ocupanții, dar „colaboraționiștii sînt patrioți care
Iubindu-i pe nemți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6337_a_7662]
-
peiorativ provine din perceperea oricărei cereri de bani ca formă de cerșetorie, privită cu dispreț. În politică, termenul apare la Eminescu, într-un articol din 1882 (care enumeră, printre relele vremii, „pantahuza Brătianu”; în Opere, vol. XIII), apoi la Al. Marghiloman (în Note politice, III): „à propos de la «pantahuza» Carp”, cu referire la listele trimise în țară de P.P. Carp, în timpul primului război mondial, solicitând susținere publică pentru negocieri separate de pace. Despre aceleași evenimente vorbește și I. G. Duca: „Cu
Pantahuza by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5486_a_6811]
-
dat de un grup de oameni mai triști. Au fost cursiștii mei transnistrieni care-mi spuneau "cu câtă plăcere am schimba noi cursul Nistrului, numai ca să încăpem și noi în granițele României". Seara, Președintele Consiliului de Miniștri al României, Alexandru Marghiloman a dat un banchet la care au participat vreo 200 de persoane. Am fost invitați și noi refugiații, cu toate că eram adversari politici ai germanofilului Marghiloman. S-au ținut vorbiri frumoase și entuziaste. A vorbit și câte un reprezentant al minorităților
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
ca să încăpem și noi în granițele României". Seara, Președintele Consiliului de Miniștri al României, Alexandru Marghiloman a dat un banchet la care au participat vreo 200 de persoane. Am fost invitați și noi refugiații, cu toate că eram adversari politici ai germanofilului Marghiloman. S-au ținut vorbiri frumoase și entuziaste. A vorbit și câte un reprezentant al minorităților. După isprăvirea banchetului, am așteptat la poarta de ieșire. La trecerea lui Marghiloman, însoțit și de militari superiori germani, noi bucovinenii și ardelenii i-am
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
Am fost invitați și noi refugiații, cu toate că eram adversari politici ai germanofilului Marghiloman. S-au ținut vorbiri frumoase și entuziaste. A vorbit și câte un reprezentant al minorităților. După isprăvirea banchetului, am așteptat la poarta de ieșire. La trecerea lui Marghiloman, însoțit și de militari superiori germani, noi bucovinenii și ardelenii i-am făcut o manifestație, strigând din răsputeri: "Noi vrem Ardealul și Bucovina". Bietul Marghiloman, care-l avea la dreapta sa pe neamț, a întors mâinile spre noi, spunând: "Eu
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
reprezentant al minorităților. După isprăvirea banchetului, am așteptat la poarta de ieșire. La trecerea lui Marghiloman, însoțit și de militari superiori germani, noi bucovinenii și ardelenii i-am făcut o manifestație, strigând din răsputeri: "Noi vrem Ardealul și Bucovina". Bietul Marghiloman, care-l avea la dreapta sa pe neamț, a întors mâinile spre noi, spunând: "Eu am făcut ce am putut, vor veni alții și vă vor da restul ce ni se cuvine." Un "trăiască" puternic a urmat cuvintelor frumoase rostite
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
Auzind aceste cuvinte mă ridic și-i spun: "Domnule ministru, după eliberarea Basarabiei va veni în curând rândul Ardealului și al Bucovinei". Și cu toate că făcea politică germanofilă a rostit frumos, aceste cuvinte: "Să dea Domnul." Așa încât atât Mehedinți, ca și Marghiloman, au dat destule dovezi că au fost patrioți. La începutul verii, Chișinăul a fost vizitat de Niculae Titulescu. Am avut fericirea să-l cunosc, prin Tofan. Cina o luam împreună la cofetăria Tumanov. Un gervais și un ceai rusesc aromat
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
evoluție ca o palidă compensație pentru pierderea Transilvaniei. Situația se prezenta astfel: armatele române fuseseră înfrânte, în Ardeal, și apoi în Muntenia, guvernul și Casa Regală se refugiaseră la Iași, iar la Est se dezintegra Imperiul rus. Premierul filogerman Alexandru Marghiloman, care se deplasează la Chișinău, nu își notează în jurnal momentul ca pe o mare realizare. Iar Sfatul Țării, să recunoaștem, nu s-a gândit de la început la unirea cu România, ci doar când a apărut pericolul ca Ucraina independentă
Marea Unire din 1918, pornită de teama Ucrainei by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/31861_a_33186]
-
evoluție ca o palidă compensație pentru pierderea Transilvaniei. Situația se prezenta astfel: armatele române fuseseră înfrânte, în Ardeal, și apoi în Muntenia, guvernul și Casa Regală se refugiaseră la Iași, iar la Est se dezintegra Imperiul rus. Premierul filogerman Alexandru Marghiloman, care se deplasează la Chișinău, nu își notează în jurnal momentul ca pe o mare realizare. Iar Sfatul Țării, să recunoaștem, nu s-a gândit de la început la unirea cu România, ci doar când a apărut pericolul ca Ucraina independentă
Marea Unire din 1918 - Controverse necunoscute despre constituirea României Mari by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/31868_a_33193]
-
ca o oarecare compensație la lipsa unei susțineri a maselor, de un număr mare de "nume" ale culturii și vieții politice românești, printre cei mai reprezentativi numărându-se Titu Maiorescu, P. P. Carp, Iacob Negruzzi, Alexandru Lahovary, Take Ionescu, Alexandru Marghiloman și mulți alții. Din punct de vedere doctrinar, conservatorii au fost prin excelență apărătorii dreptului de proprietate, considerat că inalienabil și fundament al continuității istorice a românilor. Se împotriveau și introducerii votului universal, considerându-l prematur având în vedere că
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
pere de la littérature d’anticipation“, invitându-i pe elevii claselor a X-a A și D la lectura romanelor acestui scriitor. Eleva Adriana Hurdubei a pregătit un pliant despre Jules Verne și un concurs pornind de la romanele acestuia, iar Paula Marghiloman și Sebastian Netoie pregătesc un CD-ROM cu tema „Jules Verne“. În 15 martie, de la ora 12, se va desfășura pe secțiuni cea de-a X-a sesiune de comunicări a elevilor de la acest liceu, iar în 16 martie, de la 13
Agenda2005-11-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283482_a_284811]
-
Reginei i se pare "schimbat foarte mult în bine, e vesel, comunicativ..., debordând de viață, de energie, foarte plin de sine." Cu această ocazie, se dă un dineu festiv la care sunt invitați șefii partidelor politice, Ionel Brătianu și Al. Marghiloman, precum și reprezentanți ai guvernului. Toți i-au urat bun venit. "Carol a răspuns sincer, ferm, bine, toți au fost uimiți de felul în care a vorbit, fără vreo hârtie sau notiță." Între timp, apare Sitta (Elena), viitoarea soție a lui
Jurnalul Reginei Maria by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12428_a_13753]
-
încredințat misiunea formării unui guvern, care să încheie armistițiul umilitor cu Puterile Centrale. După îndelungi tratative, Averescu reușește să semneze doar preliminariile acestei păci, pe 20 februarie 1918, la Buftea. Ferdinand I era convins că un filogerman convins, precum Alexandru Marghiloman, va reuși să încheie o pace mai blândă. În aceste condiții, generalul își depune mandatul pe 27 februarie pentru a facilita negocierile. Popularitatea sa a ajuns atât de mare încât se zvonise că ar vrea să-l răstoarne pe rege
ALEXANDRU AVERESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367409_a_368738]
-
parlamentară, de data asta cu maturitate mai degrabă atras de moderația lui Brătianu decât de extremismul lui Rosetti. Și tot ca un debut de generație, Brătianu promovează în politică și alți tineri întorși de la studii din Occident : Dissescu, Arion, Djuvara, Marghiloman. Take a ținut să precizeze : "vă închipuiți că noi ne-am însurat atunci cu păcatele dv ?... De către toți ni s-a promis solemn o eră nouă, ni s-a promis regenerarea partidului. Și așa am primit. Și am primit fără
TAKE IONESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366939_a_368268]
-
Această “fiară a cuvântului”, cum îi plăcea lui Delavrancea să-l caracterizeze, domina Parlamentul, baroul și întrunirile publice. Mulțimea, entuziasmată, îl poreclește “gură-de-aur”. Succesul și ascensiunea fulgerătoare ale lui Take Ionescu au deranjat pe mulți, ca P. Carp, Nicu Filipescu, Marghiloman și alții care vroiau să-i împiedice accesul la posturi de comandă. Cel mai înverșunat adversar a fost P.P. Carp, același om care i-a făcut mult rău și lui Mihai Eminescu. Carp avea obiceiul să spună că Take Ionescu
TAKE IONESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366939_a_368268]
-
nostru între națiile Europei, unde ne aflăm de astăzi înscriși. /.../” Pe drapelul nostru, înaintea căruia să fim toți îngenunchiați, să scriem astăzi: Toate pentru țară, nimic pentru noi! Să trăiască România! ” Constantin C. Arion, Ministru de Externe în Guvernul Al. Marghiloman spunea :” Obișnuitul scandal zilnic” din Parlament, mai mult, dezbinarea oamenilor politici,- percepută, în unele momente tensionate ca o discordie,- nu a încetat nici după înfăptuirea idealului de unitate națională,- cel mai înalt moment din istoria poporului român-o sublimă apoteoză
1 DECEMBRIE 1918-MAREA UNIRE.ZIUA NATIONALA A ROMANIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347658_a_348987]
-
Basarabia-Schiță istorică și culturală. Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni și Editura Semne 2008, p. 28) Sfatul Țării s-a întrunit solemn sub președenția lui Ion Inculeț, președintele Republicii Democratice Moldovenești și a guvernului, în prezența primului- ministru Alexandru Marghiloman al României dând citire Declarației de Unire la 27 Martie 1918, cu România: „În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut și Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
expresivi, cu buze voluptuoase, îmbrăcată într-o rochie roșie și o pălărie neagră cu bordură-n carouri, dar cu mulți trandafiri uriași - tot de culoare roșie. O nebunie! Madama are în locanta-muzeu, colecție de obiecte vechi, rarissime, din patrimoniul familiei Marghiloman, Ghica, Bibescu și alte familii de vază din Bucureștiul de altădată. Știe rostul fiecărui obiect: un platou, pipa lui Marghiloman, evantaiul unei regine ș.a. Mai are, colecție de pălării (peste 300) - pălării personalizate, făcute anume pentru recepțiile sau evenimentele actoricești
DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366205_a_367534]
-
trandafiri uriași - tot de culoare roșie. O nebunie! Madama are în locanta-muzeu, colecție de obiecte vechi, rarissime, din patrimoniul familiei Marghiloman, Ghica, Bibescu și alte familii de vază din Bucureștiul de altădată. Știe rostul fiecărui obiect: un platou, pipa lui Marghiloman, evantaiul unei regine ș.a. Mai are, colecție de pălării (peste 300) - pălării personalizate, făcute anume pentru recepțiile sau evenimentele actoricești sau măcar premierele Teatrului Național. Mai posedă o bogată colecție de evantaie de toate mărimile și culorile, și încă o
DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366205_a_367534]
-
când, presimțindu-și sfârșitul, își va face și sofisticatul său testament prevăzut cu fel de fel de codicile, condiționând restricționarea (în cazul nerespectării voinței donatorului), privind transferul considerabilei sale averi, la sfârșitul memoriilor sale, cu o paralizantă premoniție, dizgrațiatul Constantin Marghiloman va trage un exasperant semnal de alarmă: ”AMENINȚARE DE PEPUBLICĂ” Până la urmă fatalitatea, cum ar zice chiar nenea Iancu, se va produce. Istoria, cu mefiența sa, va da naștere unui puternic cult al statului. Căci o republică nu vine niciodată
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
cu Primul Ministru al României stabilind cadrul de desfășurare a evenimentelor premergătoare unirii. La 27 Martie 1918, orele 17.00 a avut loc Adunarea Sfatului Țării. În sală au fost prezenți toți membri cabinetului Republicii Moldovenești, Primul Ministru Român, Alexandru Marghiloman, trimisul special al Regelui Ferdinand, făuritorul României Mari. Sfatul Țării cuprindea: 103 moldoveni, 13 ucrainieni, 7 ruși, 6 evrei, 5 găgăuti, 2 nemți, 1 polonez și 1 armean. Total 138 membri. În urma rezultatului de la vot (86 pentru, 3 contra, 36
LECŢIA DE ISTORIE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353556_a_354885]