243 matches
-
reverberație, iar melodicitatea sa i-a netezit intrarea în rezonanță cu cel care s-a întâlnit cu ea. Biografia lui Grigore Vieru a fost rezumată magistral de autorul însuși în celebrul său Epitaf: „Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi.” Marginalii despre volumul „Rădăcina de foc” -, căutând să dea un înțeles acestei inspirate sintagme, încearcă să-și spună părerea, Lidia Carmen Pircă în eseul „Rădăcina de foc a liricii românești”. Autoarea eseului afirmă că poezia lui Grigore Vieru este „înscrisă în
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
presă „acest volum”. Ca și sora ei mai mică, Valeria Micle- Sturdza a scris versuri și a preluat intenția mamei sale, copiind întregul roman epistolar dintre Eminescu și Veronica, întovărășindu-l de frumoase amintiri și identificări, lăudate de Slavici în „Marginalii la o corespondență” în „Cronica”, volumul însă nu a ieșit la iveală niciodată. De ce? Poate că Slavici care l-a cunoscut atât de bine pe Eminescu, a hotărât că sunt prea multe intimități ale celor doi poeți care ar trebui
VERONICA MICLWE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340343_a_341672]
-
nulitate/ Pe buzele oricui să fluturi./ Trăiește fără impostură/ Încât, când n-o să mai ai vreme,/ Să te-ndrăgostească depărtarea/ Și viitorul să te cheme./ E bine să lași spații albe,/ Nu în hârtii, ci în destin,/ Dar adnotând pe marginalii/ De zile ce se duc și vin./ Și în necunoscut te-afundă/ Și pierde-te-n el, ascuns,/ Cum se ascunde-o casă-n ceață/ Când ceața e de nepătruns./ Alții-or veni, pe urma-ți vie,/ Supusă vieții și
Boris Pasternak: Dr. Jivago. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339306_a_340635]
-
presă „acest volum” Ca și sora ei mai mică, Valeria Micle- Sturdza a scris versuri și a preluat intenția mamei sale, copiind întregul roman epistolar dintre Eminescu și Veronica, întovărășindu-l de frumoase amintiri și identificări, lăudate de Slavici în „Marginalii la o corespondență” în „Cronica”, volumul însă nu a ieșit la iveală niciodată. De ce? Poate că Slavici care l-a cunoscut atât de bine pe Eminescu, a hotărât că sunt prea multe intimități ale celor doi poeți care ar trebui
VERONICA MICLE-166 DE ANI DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378460_a_379789]
-
la constiruirea Uniunii Democrat-Creștine din România. Gabriel Constantinescu și-a elaborat Teza de Doctorat în Filosofie închinată filosofului arab Ibn Haldun (sec. XVI-lea): Filosofia arabă a istoriei. Ibn Haldun, apărută la Ed. Anastasia, București, 1996, la care se adaugă: Marginalii la Talmud, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1999, Evreii în România (secolele XVI-XX, Ed. Fronde, Alba Iulia-Paris, 2000, Gâlceava anticomunistului cu lumea. Cronica unui deceniu de tranziție (1991-2001), Ed. Christiana, București, 2002. În anul 1991 a fondat Revista cultural-creștină Puncte Cardinale, pe
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]
-
de cronicile brâncovenești (Observații stilistice asupra cronicii anonime brâncovenești), Ion Trăistaru de arta literară a lui Miron Costin, Ion Nijloveanu de opera lui Dimitrie Cantemir, Tudor Nedelcea de cronicarii munteni. De literatura românească premodernă și modernă se ocupă Marian Barbu (Marginalii la o proză mai puțin cercetată - romanul de mistere, Dislocarea compoziției în proza românească actuală, în „Galeria cu viță sălbatică”), Pavel Țugui, Cornelia Diaconu, Dorin Teodorescu, Toma Grigorie, Titus Bălașa, Sonia Cuciureanu, Maria Magdalena Simion. Volumul din 1980 conține o
ANALELE UNIVERSITAŢII DIN CRAIOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285342_a_286671]
-
citit destul de previzibil, scriitorii și artiștii dandy Își construiesc aceste relații mult mai nuanțat. În Istoria vieții private, operă monumentală, coordonată de Philippe Ariès și Georges Duby, Îi descoperim pe dandy Într-un capitol aparte. Michelle Perrot, semnatara secțiunii intitulate Marginalii: celibatari și solitari (dar și autoare a unei nu mai puțin impresionante și celebre Istorii a femeilor), Îi izolează, ca Într-o rezervă, alături de cei care se opun, prin individualismul lor, modului de viață burghez: celibatarii, boemii și vagabonzii. În
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
I.C. Chițimia, Elementul folcloristic în sistemul științific și de gândire al lui Al. Dima, RITL, 1966, 1; Al. Andriescu, „Conceptul de literatură universală și comparată”, GL, 1967, 36; Liviu Rusu, „Conceptul de literatură universală și comparată”, VR, 1967, 12; Baconsky, Marginalii, 199-203; Vrabie, Folcloristica, 389-390; Dan Grigorescu, „Principii de literatură comparată”, RITL, 1969, 4; Constantin Ciopraga, „Principii de literatură comparată”, CRC, 1969, 22; Nicolae Balotă, „Principii de literatură comparată”, F, 1969, 6; George Munteanu, „Principii de literatură comparată”, CNT, 1969, 28
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
la unii scriitori, evoluția sistemului imagistic, metaforic și simbolico-mitologic, relația dintre adevărul vieții și adevărul artistic, individualitatea creatoare și tipologia eroului liric, diversitatea formulelor și a stilurilor poetice, rolul „autoexprimării” în lirică și măiestria literară ș.a., chestiuni abordate în volumele Marginalii critice (1973), Metafora poetică și semnificațiile ei în poezia sovietică moldovenească (1974), Conștiința civică a poeziei contemporane (1976), Crez și măiestrie artistică (1982), Poezia moldovenească de azi și problemele vieții (1987), Poezia: adevăr artistic și angajare socială (1988). Îl preocupă
DOLGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286818_a_288147]
-
Grigore Vieru, Liviu Damian ș.a. După 1989, s-a arătat preocupat cu deosebire de problemele de reevaluare și reconsiderare a literaturii postbelice din Basarabia, de estimarea și integrarea valorilor literare românești de pretutindeni. SCRIERI: Idee și imagine poetică, Chișinău, 1971; Marginalii critice, Chișinău, 1973; Metafora poetică și semnificațiile ei în poezia sovietică moldovenească, Chișinău, 1974; Conștiința civică a poeziei contemporane, Chișinău, 1976; Poezia sovietică moldovenească din anii ’20-’30, Chișinău, 1979; Creația lui L. Corneanu în școală, Chișinău, 1981; Crez și
DOLGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286818_a_288147]
-
Epoca”, „Noua revistă română”, „Convorbiri critice”, precum și la unele dintre periodicele conduse de Victor Anestin - „Tribuna familiei”, „Țara literară și populară”, „Orion”, „Tribuna” ș.a. Placheta de debut, Câteva strofe, apărută în 1898, este urmată de Sonetele Uraniei (1902) și de Marginalia (1911). Anunța tot atunci alte volume de versuri (Ad Coelum, Pensieri prohibiti) și de schițe (Peisagii sufletești), un roman (Confesiunea lui Cantemir) și tălmăciri. Dar abia peste trei decenii văd lumina zilei versiunile la Sonete de Shakespeare (1940) și florilegiul
DONNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
singur personaj, a cărui experiență conturează un destin uman în devenire. D. manifestă interes pentru cazurile de conștiință dificile, preferând să descifreze diagrama stărilor sufletești tăinuite. SCRIERI: Spulber, Chișinău, 1961; Fricosul, Chișinău, 1961; Idolul, Chișinău, 1975. Repere bibliografice: Mihail Dolgan, Marginalii critice, Chișinău, 1973, 159-178; Anatol Gavrilov, Reflecții asupra romanului, Chișinău, 1984, 44-51. M.Dg.
DAMIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286669_a_287998]
-
Bacovia, Winterhur, 1958; Petroveanu, Pagini, 255-259; Agatha Grigorescu-Bacovia, Bacovia. Viața poetului, București, 1962; Lovinescu, Unde scurte, I, 71-74; Călinescu, Aspecte, 7-23; Felea, Dialoguri, 37-44; Manolescu, Lecturi, 63-86; Bote, Simbolismul, 475-476; Negoițescu, Scriitori, 137-153; Ciopraga, Portrete, 145-152; Rașcu, Amintiri, 7-101; Baconsky, Marginalii, 353-361; Tomuș, 15 poeți, 112-126; Gáldi Lászlo, Fonosimbolismul rimelor în „Nocturnele” lui Bacovia, LR, 1969, 2; Mihail Petroveanu, Bacovia, București, 1969; Liviu Chiscop, George Bacovia (1881-1957). Bibliografie, Bacău, 1970; Doinaș, Diogene, 42-52; Micu, Început, 448-468; Popa, Modele, 120-132; Ulici, Recurs
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
1964; Tudor Vianu, Tudor Arghezi, București, 1964; Dumitru Micu, Opera lui Tudor Arghezi. Eseu despre vârstele interioare, București, 1965; Sorin Alexandrescu, Simbol și simbolizare, SPS, 318-369; Domițian Cesereanu, Arghezi și folclorul, București, 1966; Cioculescu, Varietăți, 415-456; Ivașcu, Confruntări, 269-316; Baconsky, Marginalii, 22-42; Manolescu, Metamorfozele, 75-84; Alexandru George, Marele Alpha, București, 1970; Negoițescu, Însemnări, 83-100; Crohmălniceanu, Lit. rom. expr., 206-215; Manolescu, Teme, I, 61-64, 145-179; Dumitru Micu, Tudor Arghezi, București, 1972; Al. Cerna-Rădulescu, Arbori din țara promisă, București, 1972, 181-243; Gala Galaction
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
regulile comunității asigură posibilitatea indivizilor de a se păstra (n interiorul comunității. Dar această conformitate nu este la fel de puternică (sau este astfel doar (n cazuri limită) (n cazul tuturor membrilor. Există unii situați (n "centru", alții mai spre "periferia" comunității, marginalii, exclușii. Marja de libertate există, totul este să nu se depășească limita de excludere sau, la capătul opus, cea de stagnare. (nnoirea trebuie să fie o realitate pentru orice comunitate viabilă. 1. Comunitate / întreprindere / stat / organizație / instituție Rolul instituțiilor în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
45-48; Șerban Cioculescu, Despre poezia d-lui Adrian Maniu, RFR, 1936, 1; Călinescu, Ist. lit. (1941), 739-743, Ist. lit. (1982), 822-826; Vianu, Arta, II, 220-225; Negoițescu, Scriitori, 154-162; Mihail Petroveanu, Studii literare, București, 1966, 11-72; Martin, Poeți, I, 29-35; Baconsky, Marginalii, 313-349; Manolescu, Metamorfozele, 27-29; Tomuș, 15 poeți, 165-192; Piru, Varia, II, 339-347; Rotaru, O ist., II, 518-529; Ciopraga, Personalitatea, 86-111; Crohmălniceanu, Literatura, II, 124-149; Micu, „Gândirea”, passim; Muthu, Lit. rom., 216-228; Pop, Transcrieri, 42-46; Pillat, Itinerarii, 3-62; Brădățeanu, Istoria, II
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
I, 674-676; Paul Cernovodeanu, Variante autonome ale „Războiului Troadei” din cronografele de tipul Danovici și circulația lor (sec. XVIII-XIX), RITL, 1976, 1; Moraru-Velculescu, Bibliografia, I, partea II, 374-399; Dicț. lit. 1900, 462-463; Dan Horia Mazilu, Texte antice și lecturi medievale. Marginalii la „Istoria surpării Troadei”, RITL, 1981, 2. C.T.
ISTORIA TROADEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287631_a_288960]
-
sinucigaș - de spaima că i s-ar putea risipi agoniseala. Câte o notă duioasă se strecoară în secvențele de dramatism (Vâltoarea, Muntele de zgură), așa cum sobrietatea narațiunii dă un oarecare efect viziunilor de coșmar (Noapte de cloroform). Loviți de soartă, marginalii duc o viață aspră, ei fiind oricând gata să săvârșească un act de cruzime, dar dezvăluind câteodată surprinzătoare resurse sufletești (Muntele de zgură, Pușcăriașul cu ochii de oțel). O figură aparte este „haimanaua” din Articolul unsprezece, tinerelul ciudat și singuratic
IORDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
Emil Isac, TIL, 1942, 1911; Victor Felea, Emil Isac, ST, 1955, 4; A.E. Baconsky, Colocviu critic, București, 1957, 99-102; Aurel Rău, Emil Isac, ST, 1959, 3; Eugen Sperantia, Amintiri din lumea literară, București, 1967, 179-187; Zaciu, Masca, 294-334; Baconsky, Marginalii, 296-312; Ciopraga, Lit. rom., 433-437; Micu, Început, 470-473; Brădățeanu, Istoria, II, 61-62; Ion Brad, Emil Isac, un tribun al ideilor noi, Cluj, 1972; Ornea, Interpretări, 331-336; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 218-232; Popa, Estuar, 78-85; Emil Isac, DRI, III, 45-50; Dicț. esențial, 413-416
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
a timpului, un fiu spiritual al României. Tudor Vianu îl socotea o valoare a literelor noastre, un participant notabil la dialogul dintre culturile franceză și română. SCRIERI: Babel, mit viu, îngr. și pref. Mircea Muthu, Cluj-Napoca, 1991. Repere bibliografice: Baconsky, Marginalii, 91-96; Maria Vodă Căpușan, Umanistul Henri Jacquier, TR, 1980, 17; Ștefan Augustin Doinaș, Henri Jacquier, prietenul nostru, ST, 1980, 5; Octavian Schiau, Profesorul Henri Jacquier, ST, 1980, 5; I. Baciu, Henri Jacquier, CLG, 1980, 2; Mircea Muthu, Hortensia Papadat-Bengescu în
JACQUIER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287662_a_288991]
-
I. Lăzărescu, Dan Mănucă și Al. Teodorescu, pref. Al. Dima și N.I. Popa, București, 1966-1973; Călinescu, Eseuri, 110-117; Al. Piru, G. Ibrăileanu (Viața și opera), București, 1967; Rașcu, Amintiri, 105-191; Ciopraga, Portrete, 103-128; Streinu, Pagini, II, 238-244, V, 295-297; Baconsky, Marginalii, 138-142; Ion Crețu, G. Ibrăileanu. Restituiri literare, București, 1968; Ciopraga, Lit. rom., 84-86, 93-100, 304-307, 676-724; Zaciu, Glose, 117-132; Mihai Drăgan, G. Ibrăileanu, București, 1971; Papadima, Scriitorii, 126-130; Manolescu, Poezia, 23-26, 109-114; Eugen Simion, E. Lovinescu. Scepticul mântuit, București, 1971
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
reinventa atunci mila creștină sub numele de filantropie. Iar Marx nu făcea decât să amplifice această strategie de discredit simbolic. În realitate, chiar dezvoltarea capitalistă făcea posibilă discuțiile despre sărăcie și, în consecință, unele comparații între niveluri de trai discrepante. Marginalii trezesc interesul teoreticienilor justițiari pentru bunul motiv că oferă imaginea unei societăți inversate 139. Ei încarnează, punct cu punct, contrariul valorilor oficiale. Cu cât conflictele sociale sunt mai ascuțite, cu atât celălalt, exclusul, devine mai copleșitor, mai neliniștitor 140. De
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lui Remus Luca, IL, 1959, 9-10; Eugenia Tudor, „Revedere”, LCF, 1960, 12; Paul Georgescu, „Dimineață de mai”, GL, 1960, 15; Ion Lungu, Subiect și conflict, TR, 1960, 19; S. Damian, „Revedere”, GL, 1960, 23; Ion Lungu, Avantajele și dezavantajele povestirii. Marginalii la volumul „Revedere” de Remus Luca, TR, 1960, 24; Ion Vitner, Prozatori contemporani, București, 1960, 280-295; Damian, Direcții , 270-273; Georgescu, Păreri, 273-276; Ovid S. Crohmălniceanu, „Ziua întâlnirilor”, GL, 1964, 6; Silvian Iosifescu, Artă și arte, București, 1965, 104-108; Valeriu Cristea
LUCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287861_a_289190]
-
60-61; Lovinescu, Opere, IX, 108; Anestin, Schiță, 101, 104; Predescu, Encicl., 297; Călinescu, Ist. lit. (1941), 566, Ist. lit. (1982), 638; Vianu, Opere, V, 184-185; Sadoveanu, Opere, XVI, 538; Tatiana Nicolescu, Opera lui Gogol în România, București, 1959, 65-66; Baconsky, Marginalii, 175-178; Camil Baltazar, Oameni și fapte, GL, 1962, 17; Micu, Ist. lit., II, 109-110; Ciopraga, Lit. rom., 547-548; Sorin Titel, „Frumoasa Paulină”, RL, 1972, 11; Al. Raicu, Nicolae Dunăreanu, LCF, 1973, 43; Nedelcovici-Popescu-Protopopescu, Cartea, 307, passim; Corbea- Florescu, Biografii, II
DUNAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
fericit, București, 1923; Basme englezești, București, 1923. Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, „Nuvele”, VL, 1927, 34; G. Bogdan-Duică, Scrisul femeilor, „Națiunea”, 1927, 47; Perpessicius, Opere, II, 335-339; Izabela Sadoveanu, Igena Floru, ADV, 1937, 16 353; Lovinescu, Scrieri, VI, 342-343; Mihail Iorgulescu, Marginalia, București, 1943, 37-39; Călinescu, Ist. lit. (1941), 848, 925-926, Ist. lit. (1982), 933-934; Massoff, Teatr. rom, V, 215-216; Leon Baconsky, Igena Floru, ST, 1971, 15; Dicț. scriit. rom., II, 286-287. S.C.
FLORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287036_a_288365]