342 matches
-
1993), „L’antisémitisme racial est-il apparu au XXe siècle? De la limpieza de sangre espagnole au nazisme: continuités et ruptures”, Esprit, nr. 190, martie-aprilie, pp. 7-35. Φ ANTIRASISM, COLONIALISM, DOMINAȚIE, Etnocentrism, NEORASISM, PREJUDECATĂ, Rasă, Stereotip, XENOFOBIE Rebeliunetc "Rebeliune" Φ Contracultură, Devianță, Marginalitate/marginalizare Recunoaștere (politică de Î)tc "Recunoaștere (politică de ~)" În dezbaterea contemporană despre multiculturalism, feminism sau identitate sexuală, conceptul de recunoaștere a devenit o noțiune-cheie. ν Trebuie să subliniem totuși că noțiunea nu este chiar atât de nouă cum consideră
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
a reprezentărilor și a extinderii lor internaționale (Doise, 2001) sunt ilustrative pentru problema ancorării valorilor care se vor transcendente și universale, dar care Întâlnesc obstacole ținând de contexte, ceea ce modifică ă sau nu ă intențiile filosofice ale juriștilor. RS ale marginalității și ale marginalilor (săraci, bolnavi mintal, homosexuali, țigani sau imigranți) sunt, de asemenea, În mare parte structurate În cadrul relațiilor intergrup, implicând ancorări și diferențieri, care vor pune o amprentă specifică pe conținuturile stereotipice, ca și pe discursurile de apărare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Henri (1972), „La catégorisation sociale”, trad. fr., in MOSCOVICI Serge (coordonator), Introduction à la psychologie sociale (tom I), Paris, Larousse, pp. 272-302. Φ Atitudine, ATRIBUIRE (teoriile Î), Convenții (socio-economia Î), Devianță, Discriminare, Grupuri restrânse (dinamica Î), Instituție, INTERCULTURAL (didactica Î), Marginalitate/marginalizare, PREJUDECATĂ, SOCIALIZARE, Stereotip, Valori Rețeatc "Rețea" Φ Asociație, Convenții (socio-economia Î), CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, Mobilizare Rituritc "Rituri" Termenul denumește, după cum au arătat Îndeosebi James Frazer, Lucien Lévy-Bruhl sau Claude Lévi-Strauss În mai multe lucrări consacrate magiei, mentalității primitive sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
complexe cu devianța. Deși represiunea și pedepsele se abat cu mai multă sau mai puțină severitate asupra delincvenților, În funcție de delictele comise, se poate observa adesea o anumită Îngăduință față de cerșetori sau de cei fără căpătâi. Toleranța față de nebunie sau de marginalitate nu este totuși aceeași la toate culturile. O dată efectuate aceste rememorări, trebuie spus că ne-am Înșela dacă ne-am imagina că suntem condamnați să imităm În mod pasiv modelele preexistente. Între cel care transmite și cel care primește se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Totalitarisme. Le XXe siècle en débat (texte alese și comentate), Paris, Seuil. Φ DOMINAȚIE, DREPTURILE OMULUI, POPOR, Putere, Servitute, VIOLENȚĂ Tradiție/modernitate (dialectica Î)tc "Tradiție/modernitate (dialectica ~)" Φ DREPT ȘI CULTURĂ, MULTICULTURALISM, NAȚIONALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Transgresiunetc "Transgresiune" Φ Devianță, Marginalitate/marginalizare Tranzacțietc "Tranzacție" Definirea tranzacției necesită apelul la mai multe discipline: economie (lucrările de pionierat ale lui Ronald Coase asupra costurilor intrării, informării și coalizării În cadrul unei piețe), drept (punerea În aplicare a unei logici de tip contractual, bazată pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Gallimard. — (1986), La Violence, Paris, PUF. PETONNET Colette (1968), Ces gens-là, Paris, Maspero. SOREL Georges (1946), Réflexions sur la violence, Paris, Marcel Rivière (prima ediție: 1900). WIEVIORKA Michel (1988), Sociétés et terrorisme, Paris, Fayard. Φ Anomie, CONFLICT, DOMINAȚIE, Inegalități sociale, Marginalitate/ marginalizare, TOTALITARISM, Victimizare, Vulnerabilitate Vulnerabilitatetc "Vulnerabilitate" Vulnerabilitatea desemnează expunerea la un risc social, o stare de fragilitate care se declină În raport cu multiple fenomene negative, ca suicidul, divorțul sau excluderea. Este un concept cu un domeniu de aplicare foarte larg, pentru că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Bostonul anilor '60, Firmin apare pe lume pe o grămadă de confeti provenind din Veghea lui Finnegan, "cea mai puțin citită capodoperă a lumii", hărtiile rupte având menirea să-i "amortizeze căderea în existență". Așezat încă de la început sub semnul marginalității, deoarece este al treisprezecelea născut, pe când sursele de hrană naturală nu erau decât douăsprezece, în plus firav și mereu dat la o parte, Firmin este totuși "singurul cu ochii larg deschiși" și, ca orice creatură ce iese din ordinea prestabilită
Mic, dar țicnit by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7440_a_8765]
-
și culturile mici. Privilegiul unui centru dispare, înlocuit de un pluralism creator. Puritatea și gratuitatea valorilor sunt înlocuite de interferența și utilitarismul lor. Cultura de divertisment devine, inevitabil, o alternativă la cultura elitelor. Relativismul se instalează ca principiu decisiv. Valorizarea marginalității și a minorităților implică discriminarea pozitivă, corectitudinea politică, feminismul și multiculturalismul. Acesta e, sumar, peisajul postmodernității care va să vie și la noi. E bine, e acceptabil? Ion Bogdan Lefter crede fără nici o ezitare că da. Implicat în susținerea necondiționată
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
ca o bunăvoință, dar după câteva minute deveni ferm, cu tăișuri, fața îi era ușor severă. Începusem să pricep înaintea cui mă aflu. E adevărat, n-am fost supus nici unei molestări, numai că frazarea trecuse de zona politeții într-o marginalitate abia precaută, și-mi păru rău, nu pentru mine ci pentru el care știa să se poarte și elevat, și care-și dovedea acum o altă înfățișare. Devenise iritat pentru că la întrebarea « De ce în discuțiile particulare, cu foști colegi sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
de P. după aproape douăzeci de ani de la terminarea facultății, din cauza circumstanțelor politice nefavorabile tânărului „demascat” ca elitist și deviaționist în „Contemporanul” din 1950. Structurată pe trei secțiuni, lucrarea reconstituie din tușe călinesciene biografia poetului înrudit cu autorul tezei prin marginalitate socială dublată de concentrarea exclusivă asupra creației, degajează apoi la nivelul fiecărui volum elementele esențiale ale viziunii poetice, de la punctul de pornire simbolist până la renunțarea la artificiu din Stanțe burgheze, insistându-se asupra apropierii de Mihai Eminescu sau Al. Macedonski
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
aproape tot. Freneziile unei anumite perioade din tinerețea noastră îmi par acum aproape de neconceput” (6 aug. 1979 Ă 370). Ba chiar nu înțelege cum e posibil ca unui om care s-a rupt definitiv de trecut și care suportă angoasele marginalității, ale unui orgoliu fanatic stins până la cenușă, să i se reproșeze faptele de altădată. Lui Aurel Cioran îi scrie: „Singurul lucru care mă enervează e că și pe aici aud aceleași povești, aceleași insinuări. De fiecare dată trebuie să te
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
autohton, socotit a fi original fiindcă este unul al sintezei (dintre Occident și Orient), ori este excentric european, fiind o creație a ortodoxiei bizantine. Ultimul mod de clasificare pare a fi recâștigat din admirația dintre cele două războaie, datorită imaginii marginalității puse În mișcare de relația centru-margine din postmodernitate, ceea ce relativizează de fapt „Întârzierea”, dar nu oferă o Înțelegere despre organizarea democratică și dezvoltarea unei societăți civile autohtone. Desigur, „rămânerea În urmă” iese la iveală doar dacă se invocă construcția societății
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tind să îl contrazică, adică să afirme o viguroasă identitate a contribuției bănățene. Autorul tabloului regional deține o calitate nu tocmai comună: simțul măsurii, care îl ferește atât de frenezia autohtonistă/localistă („Banatu-i fruncea!”), cât și de complexul sterilizant al marginalității. Într-o anumită măsură, de extreme îl protejează însăși metoda adoptată, R. urmărind cu o implicare detașată cum se inserează literatura bănățeană în „întregul” literaturii naționale și, concomitent, care sunt notele ce îi conferă diferența specifică, într-un joc bine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
adaptarea la spiritul veacului, coagulat în liniile directoare ale civilizației franceze. Națiunile Europei pulsează în ritmul unui sincronism dat de prelungirile clasicismului și, mai ales, subordonat dorinței ardente de prelucrare a acestuia în termeni proprii pentru a asigura scoaterea din marginalitate. Este un efort care duce, în final, la diferențiere, după cum sugera același Lovinescu, atrăgând atenția că "prezența unei sensibilități cu note comune nu presupune și o egalitate de talent"102 și accentuând, totodată, ideea manifestării notelor individuale, care generează o
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
listă care atestă pe deplin această voluptate a teoretizărilor care marchează secolul al XVIII-lea. În același spirit, după cum am mai sugerat, sfera literară își reordonează mecanismele, ducând la crearea unui nou domeniu cel al criticii. Aceasta este scoasă din marginalitate, nu mai este un simplu apendice al creației, ci devine creație propriu-zisă, deținând, în acest sens, o dublă îndreptățire ideatică și artistică.106 Forța pe care o capătă acum direcția critică este dată și de personalitățile de prim rang care
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
în acest caz, dar are o repercusiune directă asupra difuzării textelor: pornografia canonică nu este problema unor comunități mai mult sau mai puțin închise, în vreme ce pornografia tolerată este structurată în rețele, grupuri sau comunități pe care le unește propria lor marginalitate. Regăsim aici distincția clasică din presă între ziarele "generaliste" și cele care vizează tipuri de public specializate. Cât privește pornografia "interzisă", ea contravine principiului de satisfacție împărtășită și/sau cade sub incidența legii. Este îndeosebi cazul relațiilor de pedofilie, al
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
literaturii moderne, dar ea se sprijină pe o opinie publică în mare parte favorabilă, cel puțin deocamdată, într-o societate în care dorința individului este punctul suprem de referință al economiei, ca și al multor considerații morale. Această situație de marginalitate permisă ne duce cu gândul la poziția ambiguă a scriitorilor iluminiști care, desigur, trăiau într-o permanentă tensiune cu ordinea publică, dar beneficiau de o largă susținere în opinia publică și chiar în rândul multor guvernanți. Această situație ambiguă în
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
Literatura pornografică tipărită, în noua configurație din mass media, nu poate, într-adevăr, decât să capete tot mai multă valoare. Formele care au fost hegemonice anterior tind să-și schimbe statutul, să se bucure de un prestigiu legat de însăși marginalitatea lor: fotografia alb-negru a căpătat o dimensiune estetică tot mai mare atunci când s-a impus fotografia color, o piață restrânsă a discurilor de vinil trăiește în umbra celei de CD-uri. Nu încape nici o îndoială că operele pornografice vechi, tocmai
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
de netrecut. Este important să vedem că Iulian devine luntrașul cu care treci frontiera, că el înseamnă limita prin faptul că ea poate fi depășită. El este chiar garantul acestui lucru, eroul, cel care prin situația sa de exterioritate, prin marginalitatea sa poate să asigure oamenilor trecerea fluviului. Luntrașul este un transgresor, transgresorul este un luntraș. Am văzut că distanța nu poate să creeze o limită, o barieră. Iulian este de altfel cel care descoperă vertijul lipsei de limite în setea
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și catalimbajului. Putem adăuga la acestea și observația că noul limbaj catasemiotic se constituie într-un cod social care prezintă caracteristici "autodidacte", prin faptul că se învață (eventual prin joc creativ). Astfel, deși pare să capete trăsături de devianță și marginalitate, se impune, de fapt, ca un trend exponențial autoregenerativ la nivelul lingvistic, dar și ca motor al modificărilor comportamentale prin alterarea mecanismelor de incluziune a indivizilor în grupuri sociale. Mai mult, cred că, prin mondializarea structurilor lingvistice auto-regenerative, asistăm la
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și culturale a țării: ei se află la conducerea unor instituții culturale, ocupă catedre universitare, sunt directori de publicații culturale ori de edituri, uneori acționează în calitate de analiști politici sau de formatori de opinie. La această situație - cu totul diferită de marginalitatea socială din perioada debutului - se adaugă o campanie de autopromovare exclusivistă, prin care generația ’80 e prezentată drept singura generație literară importantă după cea interbelică, predecesorii ei imediați fiind contestați pentru colaboraționism cu regimul de dictatură și pentru cantonarea în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
deficientă, toate fiind expresii ale unei raportări la "celălalt" într-o manieră instrumentală. Semenul cu care interacționez devine, conform acestei logici relaționale, un mijloc prin care îmi pot atinge scopul de a-mi depăși deficitul de capital simbolic (Bourdieu, 1997), marginalitatea și ratarea "programată" instituțional. Faptul că membrii corpului didactic, precum unii dintre cei mai penetranți agenți socializatori care pot reconfigura consistent tiparele relaționale și atitudinale ale tinerilor, înregistrează scoruri atît de ridicate ale cinismului social este o expresie a întinderii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
prilejuiau o comparație care favoriza prezentul socialist în detrimentul trecutului prerevoluționar. O astfel de perspectiva insista asupra oportunităților de emancipare oferite femeilor de către noul regim, și cum prin ambiție și determinare unele dintre acestea au depășit, în mod exemplar, condiția de marginalitate socială, ce a caracterizat viața lor în perioada vechiului regim. Un articol publicat de Săteanca menționa povestea unei femei analfabete al cărei destin se dorea a fi unul simptomatic pentru viața femeilor în timpul vechiul regim. Chiaburul pentru care aceasta lucra
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
viață ales, fie este celibatul "fără voie", perceput adesea ca eșec sau ca resemnare; e) modelul familiei monoparentale conduse de femei (femmes au singulier ou la parentalité solitaire 32): se remarcă prin diversitatea și eterogenitatea tipurilor și a categoriilor socio-profesionale; marginalitatea și marginalizarea lor nu este aceeași și nici nu este percepută astfel de toate tipurile de familii monoparentale; punctele comune sunt relative puține: faptul că este vorba despre femei, care își cresc singure copilul/copii sau că este vorba despre
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Număr membri în gospodărie + 0.02 0.02 1.02 Număr membri plecați temporar (pentru mai mult de 6 luni) din localitate + 0.22 0.04 1.25 Regresie logistică. Puterea predictivă anterioară și cea ulterioară modelului sunt similare (87%). Marginalitatea socială, sărăcia și acceptabilitatea pretendenților Criteriile de acceptare în familie a unui pretendent care îndeplinește condiția sine-qua-non a iubirii ne oferă informații adiționale asupra filozofiilor de viață ale respondenților în ceea ce privește căsnicia. Am văzut mai sus că iubirea între cei doi
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]