18,317 matches
-
cu mărturii din activitatea jurnalistică. Ioan Iacob, inițiatorul Clubului de jurnalism Lumină, a anunțat și inițiativa înființării Grupului folk SPECTRUM al Universității Europei de Sud-Est Lumină. La finalul manifestării Red. șef al Jurnalului Bucureștiului a menționat că la Cenaclul literar MARIN PREDA din 12 noiembrie (pentru care a fost lansată invitația de colaborare Universității Lumină) va avea un recital interpretul de muzică folk Mircea Vintilă. M.C.D.
Lansarea „Clubului de jurnalism Lumina” [Corola-blog/BlogPost/93830_a_95122]
-
70, Mihai Voicu a absolvit Școala Militară de la Sibiu - specialitatea transmisiuni. El spunea că nu a urmat cariera militară pentru că era potrivnic regimului comunist. Se lăuda că a preferat să iasă „în civilie”. Apoi, a lucrat pe platforma de Cercetări Marine de la Constanța. „Mă ocupam de securitatea platformei, am făcut o școală de scafandri. Dar n-a durat mult. Securitatea mă avea în vizor. Eram o oaie neagră. Am plecat de la Constanța și, pentru că aveam talent la pictură, am început să
Mihai Voicu s-a ales cu DOSAR PENAL [Corola-blog/BlogPost/93991_a_95283]
-
în cerul lui Dumnezeu BARCA LUI DON CAESAR Citim din Ovidiu, exilatul, în lungul și-n latul vînturilor, valurilor Don Caesar, cîrmaciul, dibaciul, ocupă barca salvamaristului. Ne invită să călătorim, gratuit pînă în Epoca de Aur și Piatră, prin țintirim marin Lerui-Ler... Ne învăluie vara cu sintaxa ei post-modern-efemeră Aruncăm în aer orologiile, la frontieră, unde sinucigașii mai speră ca barca lui Don Caesar să nu eșueze... Două suedeze se pregătesc să ne facă respirație gură la gură - filantropie augură... POEMUL
Poezie by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/12601_a_13926]
-
a rămas și partea aia în libertate dar se uită lung după ei astfel îmi petrec eu zilele și nopțile noului mileniu ușile celuilalt s-au închis zgomotos ca acelea ale tunelurilor de metrou din St. Petersburg împotriva eventualelor inundații marine dar ele ajung totuși până la mine și noaptea și ziua sufletele care trec prin zid ca să-mi spună pe unde tabula rasa o muscă imensă trece pe deasupra capului meu cu zbârnâitul ei subliniind singurătatea rămâne liniștea altor tărâmuri cum șterge
Poezie by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/12621_a_13946]
-
jumătate, Pâinea zilnică e cu mucegai, Merg șovăind către nimeni Și hârâie prin gâtlejul meu respirația Celui din urmă timp. Stau cu mine însumi de vorbă despre părăsire Și creștere. Vino cu mine, tu care nu ai venit, La malul marin unde lacrima se zbate. Ai fost numai tăcere și rebut. Venirea ta a fost moartă în toate Lucrările terestre și divine. Se povestește că ești mereu frumoasă, Trăind în vraja din cercul hiperborean. Arde un foc în vatra fără casă
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/12398_a_13723]
-
că ești mereu frumoasă, Trăind în vraja din cercul hiperborean. Arde un foc în vatra fără casă în insula domnind sub străvechiul ocean. Se povestește că ești mereu frumoasă în lucrările terestre și divine, Dar încă nu ai întrupare, Haos marin ce vine și dispare. Deasupra lui se poartă rana mea Și ceea ce din mine mai rămâne, Corpul dintr-o memorie, o, cât fără corp, Ceva semănând cu scheletele de zâne, Ceva din aer și de sub pământ Cu miros de coajă
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/12398_a_13723]
-
adesea pronumele de lângă verb, dând un anume accent de impersonalitate discursului, o ținută vag ermetică, provocând mici distanțe între secvențele concentrate, sugerând spații ale contemplației, singurătăți așteptând comunicarea, absențe receptive, tăceri gata să se exprime. Selectate cu precădere din spațiul marin, elementele care compun aici ambianța - orizontul infinit, stâncile albe, solare, pe care crește, "fără pricină", o "iarbă fără nume", carena unei bărci, tremurul unei ramuri de pin, fântâni care "vorbesc fără să știe", nisipuri, nori, spume și pietre - sunt convocate
Un poet francez in România by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12537_a_13862]
-
de noapte greierii șlefuiau insomnia acelui fugar. Fără urmă Nimeni. La gura peșterii doar fumul - dormind. Aproape de sat Imortele pîlpîie-n gura falezei - mîncare dumnezeiască. Marină I Pe fața bătrînei ca-n scorburi de apă se joacă pescărușii. II Un animal marin cu părul despletit a ieșit s-adulmece fumul de pește. III Deasupra valurilor țărmu-și întinde palma fierbinte ca orice binecuvîntare. Vară tîrzie Foșnind prin porumb fără umbre ochiul gol al după-amiezii. Octombrie Vaierul ploii - culcușul de frunze - un melc dospindu
Poezie by Corina Anghel () [Corola-journal/Imaginative/13167_a_14492]
-
opresc încremeniți toți călătorii/ Și de unde cad apele pustiite-n dosul lumii.” Versul ultim, oricât de întunecos: ,,Și uite-aici e moartea și-ntâii zori de zi”, cuprinde o grandioasă deschidere - înrudit cu versul inițial al ultimei strofe din ,,Cimitirul marin”: Le vent se leve!... Il faut tenter de vivre. Cascada apelor pustiite care cad ,,în dosul” planetei îl varsă pe Eu în univers, în lumina întâilor zori de dincolo de moarte. Chiar conținând pasaje demne de atenție, imnele ce închid mult
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
instinctului, pasiunii și nu al rațiunii. Conflictele se rezolvă prin violență verbală sau fizică. Oamenii lui Preda înjură foarte mult. Ulterior, autorul a mai redus volumul imprecațiilor, sfătuit de apropiații săi. Sorana }opa i-a făcut observații � în legătură cu „Moromeții"): „Marine dragă, ți-am citit lucrarea așa cum ți-am făgăduit, cât mai impersonal cu putință. Dar ca să fiu sinceră, nu pot să-ți ascund adânca mea nemulțumire, mai întâi cu privire la limbajul prea greoi și deocheat, care compromite grav restul lucrării. Nu
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
nudiștilor numită și "la golfuleț". Nu ea, ci imaginea ei neștearsă, în desăvârșita și pura-i nuditate statuară la vârsta cea mai încântătoare a fetelor mari, spălându-și frumosul păr auriu, cu gălbenuș de ou, în mare și pe fundal marin, venea năpraznic, cu toată forța rememorării, să-mi umple ochii de curată lumină aurie și sufletul de dulce-amarul gust al trecerii ireversibile, al pierderii definitive. Mă gândeam că nimeni nu este demn să contemple ce am avut eu sub ochi
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
lungă până la golfuleț unde îmi găseam un loc, mă dezbrăcam gol pușcă și intram cu delicii în marea lustrală, deja călduță. Înotam mult, mă scufundam și mă pierdeam în lumea tăcerii; într-un târziu mă desprindeam cu greu de elementul marin și dădeam fuga la cearșaf, trântindu-mă acolo ditamai găliganul cu fața în sus, apoi, pătruns de căldura moleșitoare a amiezii, mă răsturnam ori pe burtă ori pe o rână, privindu-le cu luare aminte pe tinerele nude aflate cam
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
târziu, răzbită, colega ei ne-a lăsat singuri-singurei pe plaja de-acum pustie, să privim în ochiul ciclopic, sângeriu, al soarelui apunând peste o zi glorioasă. Ne simțeam prea plini, de-a dreptul ghiftuiți de frumusețea orei trecătoare, a verii marine și a tinereții din noi care, toate laolaltă, covârșeau orice nevoi, orice dorinți imperative: ne-am sărutat și ne-am mângâiat aproape frățește sub privegherea lacomă, nesuferită, a lunetelor din miradoarele grănicerești semănate ca prepeleacurile prin lanurile de pe țărmul înalt
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
peste lume! În Golful Omului! Religii se războiesc întru trezire! Intrarea Omului și a Rachetelor sale, din nou, în zbor - în rîndul Națiunilor Cosmice! 7. Dacă aș avea puterea isusiană de a preface apa în vin Aș transforma toți pușcașii marini americani și englezi din Iraq În cîntăreți din viori, flaute și chitări la umbra și soarele Statuii Libertății! Pămîntul l-aș vopsi, tot, în alb - o Planetă a Păcii! Nu doar o metaforă a Păcii în Univers. Pămînt al Iubirii
Scrisori americane by Alexandru-Cristian Miloș () [Corola-journal/Imaginative/14036_a_15361]
-
acel ritm interior pe care mi l-au împrumutat ele, un ritm de "calm, pus deoparte." Îndepărtate irizații blagiene și romantice, poate puțin neoclasicism, se simt și nu prea. E mai curând o îndepărtată nostalgie metafizică, cu dimensiuni montane sau marine. Imaginile sunt atât de elegant stilizate, încât capătă ceva clasic: Când prin grădini părăginite e prezis Aprilie, / Ridici o frunză, se sfărâmă - îți lasă în palmă frig timpuriu, merele putrede-n crengi, păianjeni. Raza se-năbușă de fum, făptura ta
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
o siluetă omenească. Una singură sau două, alături. Până la orașul cel mai apropiat sunt 20 de kilometri și 26 de siluete. Sunt tăiate într-un placaj gros și fixate bine în pământ ca să reziste marilor vânturi de pe aici: Tramontana și Marinul. Culoarea lor e neagră iar capul e despicat de un zig-zag roșu: simbolul fulgerului și al electrocutării. Jandarmeria departamentului, îngrozită de hecatomba anului trecut, a avut ideea acestor originale, sinistre "indicatoare de circulație". Fiecare siluetă = un mort la locul accidentului
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
voie să plec cu o zi mai devreme. Să vă spun de ce țineam morțiș să nu ratez ediția de anul acesta și de ce nu trebuie s-o ratați nici voi. În primul rând pentru oamenii de la Hospice. Le datorez Prințesei Marina Sturdza și Mihaelei Rădulescu privilegiul de a-i fi cunoscut și de a le putea fi de ajutor. Am fost atât de impresionat de munca lor, încât i-am vizitat și în Republica Moldova, unde fac aceleași lucruri minunate: oferă tratament
Poftiți la Bal! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82439_a_83764]
-
imagina un început bun de an sau o vacanță de vară departe de reflecția soarelui dogoritor în oglinda valurilor. Oricât aș fi de ocupat (în ultima vreme m-am specializat în concedii petrecute vorbind la telefon sau scriind mailuri), peisajul marin reușește de fiecare dată să mă liniștească și să mă reconecteze cu mine însumi. Chiar și cea mai agitată mare îmi inspiră un calm atroce, pe fondul căruia marile întrebări, marile regrete și marile speranțe se detașează de zgomotul cotidian
Frica cea mare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82456_a_83781]
-
fost diagnosticată cu cancer osos (condroblastic osteosarcom). Are 25 de ani și e unul dintre oamenii cu cel mai sanatos stil de viață pe care-i cunosc. Repet, pentru ca tot nu-mi vine să cred: are 25 de ani. Prințesa Marină Sturdza ne-a spus odată ce a descoperit în sălile de așteptare ale saloanelor de oncologie unde și-a căutat, la rândul ei, tratamentul: cancerul este cea mai democratică boală. Nu ține cont de vârstă, de rasă, de educație sau de
Am o poveste pentru tine by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82451_a_83776]
-
Harris, Ambasadorul Mării Britanii, la reședința sa. Pe langă activiștii civici, oamenii politici și oamenii de afaceri veniți să salute începutul unui program care va avea consecințe istorice, au fost prezenți prieteni vechi și noi ai organizației HHC România: Prințesa Marină Sturdza, Amalia Enache, Oana Cuzino, Adela Popescu, Paula Herlo, Andreea Pătrașcu, Cabral, Virgil Ianțu, Zoli Toth. Despre ce este vorba? România s-a angajat în fața Uniunii Europene să închidă toate instituțiile de tip vechi și să construiască medii cât mai
Un viitor mai bun pentru copiii abandonați ai României by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82497_a_83822]
-
despre studiul asta care te are ca subiect ce spui, monșer? a avut ceva răsunet pe facebook te-au cam ginit băieții ăștia hahaha! mult spor în continuare la capitolul ipocrizie! îți dorim să ajungi mai departe de nivelul andreei marin! O aiureala totală “Diviziunii Egale a Sumei Contestate”. Uită-te la cererile Ucrainei și României privind platoul continental ... și soluția unanimă a judecătorilor. Nu e chiar o aiureala... Probabil vroiai să spui că are o aplicabilitate relativ scăzută în realitate
O împărţire echitabilă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82593_a_83918]
-
fizionomie radioasă și profund muncită de cele mai chinuitoare probleme." (Calistrat) Se vede cu ochiul liber că stilul lucid, cu simetrii calculate, se află departe de automatism. Urmuz e urmat uneori în imaginația sa aproape literală: "Calul este o plantă marină (...) se poate prepara și pe cale sintetică..." (Despre cal și altele). Credințele populare sunt "bazate pe sacâz și aparențe" (Eu și miracolul). "Generalul se simți continental și, desfăcându-și capacele, lăsă să se împrăștie în spațiu ecuații și identități algebrice sau
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
Ioan F. Pop nopți prelinse peste zgura altor nopți. cu scîncete marine ce scormonesc în spatele frunții. nopți ce cresc din vechi amfore. din tăcerea carnală a aproapelui. din ceasul privirilor moi. ca o ghilotină cad storurile, grelele draperii ale ochilor. praful întins peste anotimpurile dimineții. pe pielea zidurilor apar primele semne de
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
astfel de țâșnet frumos / în albia lui heraclit”. (Îmbrățișare) Thales e menționat datorită geometriei sale plane desăvârșite: „n-am avut nici o șansă să/ modific unghiurile/ planurilor/ altfel de cum le-a înfățișat/ pe duna de nisip milesianul Thales”. (Umbră). În ceea ce privește peisajul marin, acesta reprezintă un cadru propice dragostei. Apa aparține prin excelență regimului nocturn al imaginarului (Gilbert Durand) și conferă fluiditate, senzualitate, muzicalitate și intimitate: „Despre femeie vorbește spiritul mării/ o fragilitate atât de expusă/ compune simfonia vântului/ între voluptăți turcoaz”. (Lamento
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380662_a_381991]
-
publicat în Ediția nr. 1880 din 23 februarie 2016. Când a venit, așa, ca un însemn, cu geana scrijelind în trup de lemn, privea fără de țintă-n viața mea citind, în șoaptă, dincolo de ea. Purta în păru-i albe flori marine, adâncuri de oceane pe retine, cald susur de izvor în răsuflare și-n pas molatic...dulce cadențare. Stăteam închisă-n putredul meu trunchi ca sufletul să-mi cadă în genunchi când ea, din stele scurse pe pământ, un cosmic vânt
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]