KorAP: Find »[drukola/base=marital & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...37 >

902 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

cu copii (2,23*) Durata căsătoriei anterioară adopției Căsătoriți de mai puțin de 5 ani (2,21*) Căsătoriți de peste 20 de ani (1,98*) Județul în care s-a înfăptuit adopția Sibiu / Brașov (-1,98*) Interesantă de constatat este experiența maritală anterioară adopției. După cum se poate constata există două subcategorii de adoptatori cu o probabilitate mai mare de a adopta copii cu nevoi speciale, fie cei cu experiență de scurtă durată, sub 5 ani, fie cei cu experiența maritală mai îndelungată

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
este experiența maritală anterioară adopției. După cum se poate constata există două subcategorii de adoptatori cu o probabilitate mai mare de a adopta copii cu nevoi speciale, fie cei cu experiență de scurtă durată, sub 5 ani, fie cei cu experiența maritală mai îndelungată, de peste 20 de ani. De asemenea interesant de specificat este faptul că numărul adopțiilor din categoria copiilor cu nevoi speciale diferă semnificativ de la un județ la altul. Astfel, având în vedere județele la nivelul cărora s-a realizat

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
în considerare factorii familiali și sociali, pre și post adopție care se asociază cu evenimentul sau factorul de stres. Aceștia pot fi: circumstanțele care au condus la decizia de a adopta un copil, trăirea infertilității (dacă este cazul), eventualele conflicte maritale nerezolvate, atitudinea negativă față de infertilitate și adopție etc. Resursele, definite de McCubbin și Patterson 308 ca un ansamblu de caracteristici, trăsături și abilități individuale, familiale sau ale comunității care pot fi accesate cu scopul de a răspunde solicitărilor determinate de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
funcționare care conduce la: 1. menținerea sau întărirea integrității familiale; 2. promovarea continuă a dezvoltării fiecărui membru în parte. În studiul nostru aceste două dimensiuni ale adaptării vor fi evaluate din perspectiva relației mamei adoptatoare cu copilul, respectiv cu partenerul marital, acolo unde adopția s-a înfăptuit în cuplu. Menținerea sau întărirea integrității familiei a fost definită prin relația mamei cu copilul adoptat, respectiv cu partenerul marital. Promovarea și dezvoltarea a fost măsurată prin implicarea și suportul oferit de către mamă copilului

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adaptării vor fi evaluate din perspectiva relației mamei adoptatoare cu copilul, respectiv cu partenerul marital, acolo unde adopția s-a înfăptuit în cuplu. Menținerea sau întărirea integrității familiei a fost definită prin relația mamei cu copilul adoptat, respectiv cu partenerul marital. Promovarea și dezvoltarea a fost măsurată prin implicarea și suportul oferit de către mamă copilului în acțiunile sale. În mod specific, această dimensiune va fi numită comportamentul adaptativ al mamei adoptatoare 312. 5.1.2 Ipotezele cercetării Modelul empiric care va

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
dintre variabile pe care le testăm. Prin cercetarea calitativă din capitolul 6, aprofundăm analiza și extindem discuția asupra variabilelor nehașurate din model. Ipoteza principală pe care o testăm este: Conduita adaptativă a mamei după adopție, în raport cu copilul adoptat și partenerul marital, este influențată pozitiv de resursele familiei (resursele informaționale și resursele sociale) și de confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu diferite caracteristici ale copilului adoptat și negativ de vârsta înaintată a copilului adoptat în momentul adopției, protecția copilului în centre de plasament

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
înaintate în 2007. Cu toate acestea majoritatea cazurilor au fost soluționate în 2007 (60%), 24,4% în 2006 și numai 15,6% dintre acestea au fost soluționate în 2005. Caracteristici socio-demografice ale părinților adoptatori. Din punct de vedere al statusului marital 86,7% dintre adoptatori sunt căsătoriți și au înfăptuit adopția în cuplu, restul fiind necăsătoriți. Același procent, de 86,7% dintre adoptatori prezintă un nivel educațional mediu sau ridicat, semnificând că au absolvit cel puțin liceul. 13,3% prezintă un

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
25,0 11,1 5,6 Programe de consiliere parentală 39,2 42,9 14,3 5,7 Asocierile dintre variabilele anterior menționate pentru cele două dimensiuni ale resurselor (sociale și informaționale) și particularitățile socio-demografice ale părinților adoptatori (vârstă, status marital, nivel de educație, nivel profesional, venituri, etnie) nu indică nicio asociere semnificativă. 5.4.3 Concluzii și implicații practice O observație, considerăm noi importantă este aceea că, în afara informațiilor strict legate de cazul personal (metodologia pe care trebuie să o

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
plasamente multiple anterior adopției. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 340 5.6 Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare. Descriere și factori predictori Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare a fost definită prin doua dimensiuni: relaționarea mamei cu copilul, respectiv cu partenerul marital. Relația mamei cu copilul adoptat cuprinde implicarea mamei și suportul pe care-l oferă copilului în activitățile pe care le desfășoară, acceptarea copilului, relația afectivă și abilitatea de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului. Relația mamei cu partenerul

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Relația mamei cu copilul adoptat cuprinde implicarea mamei și suportul pe care-l oferă copilului în activitățile pe care le desfășoară, acceptarea copilului, relația afectivă și abilitatea de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului. Relația mamei cu partenerul marital post-adopție a fost definită printr-o singură variabilă care o și denumește. Analizând indicatorii descriptivi din tabelul 5.16 putem afirma că, relaționarea mamelor adoptatoare cu partenerii maritali, respectiv cu copiii adoptați este una foarte bună. Tabelul 5.16 Relația

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului. Relația mamei cu partenerul marital post-adopție a fost definită printr-o singură variabilă care o și denumește. Analizând indicatorii descriptivi din tabelul 5.16 putem afirma că, relaționarea mamelor adoptatoare cu partenerii maritali, respectiv cu copiii adoptați este una foarte bună. Tabelul 5.16 Relația mamei cu copilul adoptat și partenerul marital Medie Abatere standard Min. Max. Relația mamei cu copilul adoptat Implicare activă și suport 26.2 2.107 21 28 Îl

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
singură variabilă care o și denumește. Analizând indicatorii descriptivi din tabelul 5.16 putem afirma că, relaționarea mamelor adoptatoare cu partenerii maritali, respectiv cu copiii adoptați este una foarte bună. Tabelul 5.16 Relația mamei cu copilul adoptat și partenerul marital Medie Abatere standard Min. Max. Relația mamei cu copilul adoptat Implicare activă și suport 26.2 2.107 21 28 Îl ajut când are nevoie 3.80 .462 2 4 Discutăm deschis despre problemele cu care se confruntă 3.56

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
înțelege și de a răspunde nevoilor copilului 7.25 .928 4 8 Înțeleg cu ușurință stările lui emoționale 3.43 .718 2 4 Îmi dau seama când are nevoie de ceva 3.75 .534 2 4 Relația mamei cu partenerul marital Relația părinților post-adopție 3,60 .903 1 4 Interesul nostru vizează însă identificarea factorilor predictori ai conduitei mamelor adoptatoare și testarea ipotezei generale. În acest scop au fost efectuate analize de regresie bivariate și multiliniare, utilizând metoda celor mai mici

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
beneficiat numai de asistență maternală anterior adopției sau a fost adoptat direct din familia biologică sau spital maternitate/pediatrie după naștere nu se asociază semnificativ nici pozitiv, nici negativ cu variabilele care definesc relația mamei cu copilul, respectiv cu partenerul marital. Tabelul 5.17 Relația mamei cu copilul adoptat și partenerul marital asocierea variabilelor 342 Relația afectivă Acceptare Abilitatea de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului Implicare activă și suport Relația părinților post adopție Caracteristici socio-demografice ale adoptatorilor Nivel

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
direct din familia biologică sau spital maternitate/pediatrie după naștere nu se asociază semnificativ nici pozitiv, nici negativ cu variabilele care definesc relația mamei cu copilul, respectiv cu partenerul marital. Tabelul 5.17 Relația mamei cu copilul adoptat și partenerul marital asocierea variabilelor 342 Relația afectivă Acceptare Abilitatea de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului Implicare activă și suport Relația părinților post adopție Caracteristici socio-demografice ale adoptatorilor Nivel educațional al mamei adoptive ,118 ,103 ,190 -,134 -,067 Nivel profesional

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Genul copilului -.055 .080 -.003 .264 .034 Etnie -.122 .238 .208 -.132 .179 Dintre caracteristicile copiilor, dezvoltarea fizică și problemele medicale nu se asociază semnificativ cu relația mamei cu copilul pe nici una dintre dimensiuni și nici relația mamei cu partenerul marital. Prin urmare aceste variabile nu au fost introduse în modelele de regresie. În schimb tulburările de comportament se asociază cu toate variabilele dependente. Tulburările emoționale și întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului se asociază doar cu o parte dintre

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
dintre aceste variabile sunt de asemenea asociate cu conduita copilului în raport cu tatăl adoptiv. Dintre variabilele referitoare la caracteristicile socio-demografice ale părinților adoptatori (nivel educațional, nivel profesional, venit), niciuna nu se asociază semnificativ cu relația mamei cu copilului, respectiv cu partenerul marital. În ceea ce privește resursele disponibile părinților adoptatori constatăm că, resursele informaționale, suficiența și corectitudinea informațiilor, se asociază cu o parte dintre variabilele dependente. Suportul social formal și informal primit de părinți în procesul de adopție și ulterior, nu se asociază semnificativ cu

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
nevoia de servicii, se asociază negativ cu majoritatea variabilelor dependente. Expectanțele părinților raportat la caracteristicile copilului se asociază cu majoritatea variabilelor dependente. Rezultatele analizelor de regresie efectuate cu scopul de a explica relația mamei adoptive cu copilul adoptat și partenerul marital sunt rezumate în Tabelul 5.18. În ceea ce privește relația afectivă dintre mama adoptivă și copilul adoptat, ecuația de regresie finală explică 77,6% din variația totală. Așa cum anticipam, relația afectivă este negativ influențată de tulburările de comportament (β = 0,607), tulburările

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
copilului în raport cu tatăl adoptiv (β = 0,640), prezența tulburărilor comportamentale (β = -0,392), conduita copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,288) și confirmarea expectanțelor (β = 0,252). Tabelul 5.18 Factori predictori ai relației mamei cu copilul adoptat și partenerul marital Variabile independente Resursele adoptatorilor Expectanțe Starea de sănătate psiho-fizică Istoricul de plasament Caract. socio-dem. Conduita copilului R2 Ajustat Suficienta informațiilor Corectitudinea informațiilor Nevoia de servicii Expectanțele părinților Tulburări Comportamentale Tulburări Emoționale Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului Copilul a

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
anterior adoptiei Vârsta copilului la adopție În raport cu mama În raport cu tata Variabile dependente Întorcându-ne la ipoteza principală a studiului putem afirma că aceasta s-a confirmat parțial. Din analiza datelor rezultă că, relația mamei adoptive cu copilul adoptat și partenerul marital, este influențată pozitiv de resursele informaționale ale familiei, dar nu și de resursele sociale. Accesibilitatea serviciilor și accesarea acestora nu prezintă influență semnificativă pozitivă sau negativă. Confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului se asociază pozitiv cu relația mamei cu

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de resursele informaționale ale familiei, dar nu și de resursele sociale. Accesibilitatea serviciilor și accesarea acestora nu prezintă influență semnificativă pozitivă sau negativă. Confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului se asociază pozitiv cu relația mamei cu copilul, respectiv partenerul marital. Dintre caracteristicile copilului, factorii vârstă, plasamentul în centre de plasament, respectiv plasamentul în forme multiple de protecție, deși inițial par a avea o influență semnificativă, își pierd din influență în modelele finale. În fapt, nu vârsta ca atare și experiențele

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de intenționalitate format din 10 mame, care au adoptat copii cu vârste cuprinse între 3 luni și 5 ani. Datele socio-demografice au indicat faptul că, o respondentă a adoptat singură, după decesul soțului și alte 9 au adoptat împreună cu partenerul marital. Niciuna dintre mamele adoptatoare nu are copii biologici. Nu există relație de rudenie între adoptați și adoptatori. Doi copii au fost adoptați din plasament familial la familia adoptivă, restul opt fiind adoptați în urma încredințării și încuviințării adopției. Analiza datelor. Informațiile

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
a apărut în două cazuri, iar într-un caz a fost menționat un sentiment de furie manifestat de unul dintre soți asociat cu sentimentul de vinovăție trăit de celălalt. Principala sursă de suport pentru depășirea problemei infertilității a fost partenerul marital (șase cazuri), apoi familia extinsă (cinci cazuri) și în puține cazuri prietenii (două cazuri). Acolo unde trăirile au fost mai intense, a lipsit, în etapa imediat următoare identificării problemei, suportul partenerului marital. Într-un singur caz s-a adăugat și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
suport pentru depășirea problemei infertilității a fost partenerul marital (șase cazuri), apoi familia extinsă (cinci cazuri) și în puține cazuri prietenii (două cazuri). Acolo unde trăirile au fost mai intense, a lipsit, în etapa imediat următoare identificării problemei, suportul partenerului marital. Într-un singur caz s-a adăugat și lipsa de consens în cuplu pentru identificarea și adoptarea de măsuri medicale pentru tratarea infertilității. Niciuna dintre respondente nu a solicitat sprijin de specialitate pentru depășirea acestei situații. În termenii mecanismelor de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
fi influențată, potrivit lui Salzer 379, atât de factori negativi (stigmatizare, ignoranță, rasism sau credințe culturale cu privire la legaturile de rudenie) cât și de factori pozitivi (atitudinile pozitive față de parentalitate, educație și pregătire profesională, resursele economice și maturitatea persoanei sau de stabilitatea maritală). Majoritatea persoanelor infertile percep această incapacitate personală pe de o parte ca pierdere (a unei ființe imaginată și dorită 380, pierdere abilității de procreere și a posibilității de dobândire a status-rolului de părinte, pierdere a oportunității de a avea "o

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]