727 matches
-
2.3.1. Caracterizarea zonei din punct de vedere pedologic Zona sitului Natura 2000, corespunde vestului Podișului Hârtibaciului și este caracterizat de prezența argiluvisolurilor de tipul solurilor brune luvice, cu orizont B argiloiluvial, Ielenicz și Săndulache, 2009. Datorită prezenței calcarelor și a marnelor, s-au dezvoltat în dealurile din bazinele văii Hârtibaci soluri molice de tip rendzine și pseudorendzine, Ielenicz și Săndulache, 2009; Șoneriu și Grecu, 1987. De asemenea, în bazinul văii Hârtibaciului, s-au format soluri hidromorfe de tipul solurilor negre de
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]
-
cambice și cu pseudorendzinele, Ielenicz și Săndulache, 2009. De asemenea, pe versanți au fost identificate soluri de tip regolosoluri și erodisoluri, iar în lunci, soluri neevoluate de tip aluvial, Șoneriu și Grecu, 1987; Ielenicz și Săndulache, 2009. Pe argilele și marnele sărăturoase asociate cutelor diapire, s-au dezvoltat, pe zone restrânse soluri de tip solonceac. Între sol, climă și vegetație există un strâns paralelism denumit pedo-fito-climatic, acesta este prezent și în țara noastră. ... 2.3.2. Influența tipurilor de soluri asupra speciilor și
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]
-
Implacabil! Garote, sule, principii, Onoare, Patrie! Eu fac parte din marea răzmeriță, cu boașele mele, capul, aorta mea... un metru de hoituri grosime au promis, în Place de la Concorde! Ecarisarea publică a trădătorilor! Lucrare ticluită, garantat, altceva decât zvârcolirile de la Marna! Împotmolirile „à la Verdun”! Zgornire o sută de mii contra unu! Absolut franco orice risc! Visul împlinit al doamnelor, al domnișoarelor și al marilor pielării! Pielea, Industria națională! Jocul plin de delicii! Vânătoarea de animal cu căluș în bot, fedeleș
Louis-Ferdinand Céline by Irina Negrea () [Corola-journal/Journalistic/4938_a_6263]
-
delegație conformându-se și precizându-și și calitatea în care participă. "Suntem onorați de faptul că delegația FMI a acceptat invitația comisiei. Sunt prezenți colegi membri ai comisiei din arcul guvernamental cât și din opoziție", a spus președintele comisiei, Maria Marna, la începutul întrevederii, după care deputații prezenți s-au prezentat, fiecare, precizând numele și partidul din care fac parte, scrie . După prezentarea deputaților, președintele comisiei, Maria Bârnă, i-a rugat pe membrii delegației FMI să se prezinte, ea spunând că
Membrii delegaţiei FMI, rugaţi să-şi spună numele la întâlnirea cu deputaţii din Comisia de Buget () [Corola-journal/Journalistic/47987_a_49312]
-
din cer peste acest cuib de zînă pierdut între îndoiturile verzi ale dealurilor, răsfrîngea pînă la noi lumina strălucitoare de pe plăcile metalice, cu care e acoperit. În față orizontul era închis de cele din urmă ramuri ale rîpoșilor munți de marnă cenușie ai Neamțului, care se întindeau ca o fișie de fum plumburiu pe zarea cerului depărtat... Alăturea în umbra depărtării, stătea nemișcată și gînditoare, pare că, vestita Cetate a Neamțului, cetatea lui Ștefan, martoră nepieritoare a gloriei noastre trecute.” (Amintiri
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
fenomenală: scheletul cvasi integral al unui mamut cu blană care ar fi trăit cu 150- 200.000 de ani în urmă și ar fi fost ucis și jupuit de Neandertalieni. Descoperirea a fost făcută în apropiere de Paris, pe valea Marnei. Este al patrulea mamut descoperit în Franța, prima descoperire datând de acum un secol. O echipă complexă de cercetători, arheologi, paleontologi, geomorfologi, sedimentologi, arheozoologi, paleoparazitologi și alții se află de luni bune la fața locului, în mare secret, accesul presei
Mamutul cu blană () [Corola-journal/Journalistic/4105_a_5430]
-
noapte transportă o femeie gata să aducă pe lume un copil. Patruzeci de ani mai târziu, Jaques, copilul devenit adult, face o călătorie în timp, prilejuită de vizita la mormântul tatălui său, mort la douăzeci de ani în bătălia de pe Marna. Țesute din lumini și umbre, amintirile legate de copilărie, de școală, de locurile natale, de famile revin cu putere și cu emoție, dezvăluind un Camus resemnat în fața bătrâneții și a morții, dar plin de vitalitate și de forță creatoare. „Primul
Agenda2005-24-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283816_a_285145]
-
ține -mă strâns și adaugă aura ta curcubeului aprins în sufletele noastre eu te voi iubi licărind ca o flacără ce arde într-o glastră tu iubește-mă lin ca un izvor susurând la fereastră de anghel zamfir dan sonderborg marna Referință Bibliografică: ține-mă strâns / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2249, Anul VII, 26 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Anghel Zamfir Dan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ŢINE-MĂ STRÂNS de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384867_a_386196]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > NOAPTE BUNĂ COPII Autor: Daniel Samuel Petrilă Publicat în: Ediția nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului in un’altra vita V [avere ӡivipnasθe V] garavav man mirre gadlinăθe biedermeier sar jekh marno andar i nàrnia kathe sovel jekh korro maćho vurdona kaj ankalaven sune nakhen lale maśkar i parni maruthlin e angloivendesqi jekh andrutno bićaćo dikhipen karfinărel mirre dadenqo kher varekaj telal mirro kolin o maćho ankalavel pesqe korre jakha laćhi răt
NOAPTE BUNĂ COPII de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382600_a_383929]
-
materiei, indiferent de nivel. Destinul, soarta , deci, este în tine ! Forma ta de manifestare depinde de cantitatea de informație pe care ai primit-o, o acumulezi și apoi o predai materiei din care ai apărut. De anghel zamfir dan Sonderborg marna Referință Bibliografică: EXTRAS DIN MEMORIA DESTINULUI / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2239, Anul VII, 16 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Anghel Zamfir Dan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
EXTRAS DIN MEMORIA DESTINULUI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382816_a_384145]
-
Ediția nr. 2232 din 09 februarie 2017 Toate Articolele Autorului cuvântul Ai să mă găsești oricând la rădăcina unui cuvânt În semantică lui rămâi doar dacă îți place cum sună ultima adiere a unei silabe din sunetul unei rostiri girul marnei divin și înălțarea unde este păstrată semnificația lui te ajută să atingi meritul rostirii când înclinându te săruți icoana izvorului de unde curge stingi limpezimea apei atunci cu ardoarea sărutului ,,te,, și îndoi genunchii spre a putea să încapi în sintagmă
CUVÂNTUL de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383126_a_384455]
-
păstrată semnificația lui te ajută să atingi meritul rostirii când înclinându te săruți icoana izvorului de unde curge stingi limpezimea apei atunci cu ardoarea sărutului ,,te,, și îndoi genunchii spre a putea să încapi în sintagmă de anghel zamfir dan sonderborg marna Referință Bibliografică: cuvântul / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2232, Anul VII, 09 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Anghel Zamfir Dan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
CUVÂNTUL de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383126_a_384455]
-
mă gândeam cât de schimbătoare sunt toate ale omului. Tu, oșteanul care-ai învins la Strâmbu și Streaja, la Dâlga și Hârlău, la Berga și Rodna, la Borca și Târgul... — ... la Gâlma și Trunchiu... - își aminti visător spătarul. — ... și la Marna și Mara și parcă mai erau... — ... și la Tâncăbești - completă spătarul. — ... așa, și la Tâncăbești... tu, zic, tu, oșteanul viteaz, verde la bătrânețe, roșu în tinerețe, te pierzi cu firea în fața unei... mă rog... zi-i cum vrei... — Așa e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și în cuaternar, având o structură monoclinală a litologiei. Interfluviile deluroase, colinare sau sub formă de platouri, se repetă pe spații întinse, cu altitudini între 200 și 500m. în structura solului predomină gresiile și nisipurile, în alternanță cu argilele și marnele, fapt care explică succesiunea aproape regulată de interfluvii prelungi și nu prea înalte. în acest sens, obcinile pornind din zarea Mărăștilor se dirijează spre sud până la Piscul Scaunului (la est de Petrești), unde caracterul de obcină este mai șters, din cauză că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zona hidrografică a colinelor pliocene (Colinele Tutovei, Dealurile și Câmpia Fălciului și partea de nord a Podișului Covurluiului), în subunitatea culmilor interfluviale care cuprinde partea superioară a dealurilor formate din nisipuri cu granulație variată și cu intercalații de argile și marne, fiind acoperită cu luturi eluviale și coluviale, ceea ce a determinat ca acumulările de apă să se facă la adâncimi mai mari. în Podișul Moldovei, cea mai săracă în ape subterane libere este partea centrală a Colinelor Tutovei: Aici, pentru a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
martie 2012 Toate Articolele Autorului Știu că nu ești mulțumită. La drept vorbind, nici eu nu sunt; Vrea și primăvara mită, Dar nu mai am decât mărunt. Cine știe, poate iarna A dat de bine la români; Sfarâmă în geruri marna Și scoate aburi din plămâni. Ce să-i dăm ca să se ducă? Dacă nimeni n-o alungă S-o preface iar uitucă Să ne scotocească-n pungă! Când ții ghioceii-n palmă Și minus șapte grade îs, Tu, zâmbind dulce
VREA ŞI PRIMĂVARA MITĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365248_a_366577]
-
păduri duios O muză, cea promisă Îmi trece în acord Cu lira compromisă Zăpezile din nord Cu viscol și omături Pe scări interioare Cer pinguinii pături Și spații de cazare O iarnă. Altă iarnă În grotele rupestre Cu înveliș de marnă Și flori pe la ferestre Și totuși o surpriză O dată la un an S-ajungem pe-o banchiză Cu un helioplan Adio urbanisme Cu mărunțișuri calpe În șubă grea și-n cizme Aicea, totul alb e Nu-ți trebuie pretenții Ci
IARNĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351876_a_353205]
-
parcă e de iarbă / și pasul tău e ca o rană, / iar mâna mea e încă oarbă / și zidul tău încă e Ană. / Până la tine este zi, / până la mine este iarnă - / iar frigul începe-a înfrunzi / și aerul e parcă marnă. / Până la tine este ieri, / din numele ce crește-afară, / de dincolo de primăveri, / de dincoace de orice vară. / Până la tine numai tu / nu ai la ce s-adaugi nume, / până la mine tu ești țărm, / ce-neacă valurile-n spume, / Până la tine totu
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
Acasa > Impact > Vocatii > RENE LALIQUE: ARTĂ ÎNTR-O STICLĂ DE PARFUM Autor: Corina Diamanta Lupu Publicat în: Ediția nr. 292 din 19 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Rene Jules Lalique (6 aprilie 1860, Ay, Marna, Franța - 5 mai 1945, Paris), cunoscut designer de sticle de parfum, bijuterii, candelabre, ceasuri, oglinzi, vaze, ornamente de automobile, este renumit pentru frumusețea și calitatea creațiilor sale, aflate la mare preț printre colecționari. Obiectele din sticlă realizate de el au
RENE LALIQUE: ARTĂ ÎNTR-O STICLĂ DE PARFUM de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356525_a_357854]
-
păduri, duios O muză, cea promisă Îmi trece în acord Cu lira compromisă Zăpezile din nord Cu viscol și omături Pe scări interioare Cer pinguinii pături Și spații de cazare O iarnă. Altă iarnă În grotele rupestre Cu înveliș de marnă Și flori pe la ferestre Și totuși o surpriză O dată la un an S-ajungem pe-o banchiză Cu un helioplan Adio urbanisme Cu mărunțișuri calpe În șubă grea și-n cizme Aicea, totul alb e Nu-ți trebuie pretenții Ci
IARNĂ, IARNĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357055_a_358384]
-
comune de ciment (cimenturi uzuale), care includ: — ciment Portland — ciment Portland combinat ciment Portland de zgură ciment Portland autoclavizat (ciment Portland cu silice ultrafină) ciment Portland cu puzzolană (ciment Portland cu puzzolană) ciment Portland cu cenușă zburătoare ciment Portland cu marnă arsă (ciment Portland cu șist calcinat) ciment Portland cu piatră de var (ciment Portland cu calcar) ciment Portland combinat (ciment Portland compozit) — ciment de furnal — ciment puzzolanic (ciment puzzolanic) — ciment combinat (ciment compozit) (prepararea betonului, mortarului, pastei de ciment și
ORDIN nr. 955 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299773]
-
comune de ciment (cimenturi uzuale), care includ: - ciment Portland - ciment Portland combinat ciment Portland de zgură ciment Portland autoclavizat (ciment Portland cu silice ultrafină) ciment Portland cu puzzolana (ciment Portland cu puzzolana) ciment Portland cu cenușă zburătoare ciment Portland cu marnă arsă (ciment Portland cu șist calcinat) ciment Portland cu piatră de var (ciment Portland cu calcar) ciment Portland combinat (ciment Portland compozit) - ciment de furnal - ciment puzzolanic (ciment puzzolanic) - ciment combinat (ciment compozit) (prepararea betonului, mortarului, pastei de ciment și
ORDIN nr. 952 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299762]
-
despădurite sunt afectate de o gama largă de tipuri de alunecări, combinate cu surpări, șiroiri și torențialitate. Alunecări active sau mai vechi, sunt întâlnite și în cadrul văilor principale sau secundare din acest sector înalt. În zonele în care predomină marnele, se pot declanșa torenți noroioși. În etajul montan, degradarea terenurilor este generată în special de despădurire. Procesele geomorfologice cu potențial accentuat de degradare, precum torențialitate și alunecări de teren, pot afecta direct habitatele forestiere. Acestea sunt vulnerabile în situația în
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
źanna o leʒes o caraqe, o gaźenqe, hen kolen o rromenqe, ke sine de familia, respektime hen penʒardune. Și ïnputernićime te źudekisaren, hen o dinjas kerna sar lenθe. ¶ Kana și ekh hïzmeci pharo avena khere k-o primari o rromenqo, marna k-o udar, pal o’ khidela o konsilios thanesθe. ¶ I źudekata rromajj astarzola and-o ćentros o peresqo, kaθe și kïrćima. Deźa o źudekatori śundas hen kolesqo pheras, hen okolavresqo, o pheras źanzola. Astarzola o dimakos duma 'θar-o primari, ke źanzarla
JUDECATA (DE PACE) LA SPOITORI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340386_a_341715]
-
și len pretenția, o ćh'ăqe manuśa pale iderler i laś. I pretenția și te len palpa o auros, o borźi 'θar-o băw, o idoja, o kadowoja kerde o źamutresθar hen savre partăθar o ćhavesqi. Phirarna la andar-o pero pal marna and-o tenekedes hen akerna șo kerdas, te keren la asamos o dinjanqo. ¶ O ulajmos o kïzajinqo pal-o divorcos - o ćhaw' źala k-o dat, i ćhajj źala k-i dajj. Poś te-l sade ekh kïzaj, źala pala p
JUDECATA (DE PACE) LA SPOITORI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340386_a_341715]