144 matches
-
dedesubt cele ale apei. O singură planetă conținând două lumi. Colegele mele de clasă erau la fel de puțin mirate de trăsăturile lor extravagante ca o știucă de solzii săi. Păreau să fie o specie diferită. Era de parcă aveau glande odorifere sau marsupiu, de parcă erau adaptate pentru fecunditate, pentru procrearea În sălbăticie, lucruri care n-aveau nimic În comun cu mine, cea slăbănoagă, cea spână, cea domesticită. Mă grăbeam pe lângă ele cătrănită, cu urechile țiuindu-mi de gălăgia de acolo. Dincolo de Brățările cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și se prea poate să nu-l fi auzit pe tatăl lui strigându-i că urmau să se Întâlnească peste o oră, la doc. Marlena porni În căutare de mici gustări pentru Esmé și Harry. Esmé Își purta cățelul În marsupiul improvizat hrănindu-l cu bucățele de carne friptă. Harry era captivat de un escroc care spărgea o cărămidă pe o bucată de sticlă albastră ordinară; pentru ca apoi să-i Înmâneze bucuros contravaloarea a cincizeci de dolari cu gândul că-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
femelă) Își mișcă botul În aer și apoi, apucând cu o lăbuță (ce semăna atât de bine cu mâna unui om, Încât Ippolit avu o tresărire) felioara de salam, o mirosi cu delicatețe, dar n-o mâncă, ci o vârâ-n marsupiu. „E clar că am de-a face cu o viziune“, Își spuse brigadierul. Șobolănița Însă dădu din cap În semn că nu, apoi, ducându-și lăbuțele la piept, Îi făcu lui Ippolit, În semn de mulțumire, o plecăciune de felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
inimă să refuzăm o doamnă?“ În fine, luând figura impozantă a unui toreador aflat În fața unui taur, Ippolit aruncă „gheișei“ cu șase rânduri de sfârcuri o feliuță de salam... „Gheișa“ culese felioara aruncată pe podea și o ascunse grijulie În marsupiu, după care făcu o nouă plecăciune În fața brigadierului. „Ciudată creatură, gândi Ippolit. Cine a mai văzut un șobolan posedând o traistă de piele sub abdomen? Dar, În fond, judecă el, cangurul și șobolanul sunt două specii Înrudite. În decursul timpului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
rămasă Într-o farfurie. „Mai doriți o felioară?“, se adresă el vedeniei din Încăpere. Cu borcanul În mână, Subotin nu se putu abține să facă o nouă reverență, trimițând de data aceasta din vârful degetelor și o bezea „gheișei“ cu marsupiu. „Salamul, dar și murăturile vă stau la dispoziție“, huruie brigadierul cu glasul răgușit. „Cum, nu aveți nevoie de murături?“, făcu el, mimând nedumerirea. Iar după o pauză, adăugă: „Păi, dacă n-ați băut Royal... Noi ne-am cinstit și iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
aceste șotii ale brigadierului de salahori. Coronița de păun crescută În creștetul ei cenușiu se mișca Într-o parte și În alta, tresăltând parcă de râs. În sfârșit, ajungând la un pas de brigadier, vedenia Își băgă lăbuța stângă În marsupiu, de unde scoase un teanc de grive noi-nouțe, pe care le desfăcu În evantai, fluturându-le sub nasul proeminent al lui Subotin, care se uita la ea cu fața consternată. „Piei, ispită“, strigă Ippolit, făcându-și semnul crucii. Dar arătarea din fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cercetă din ochi și, după ce-i luă salamul din mână, dispăru În gaură fără să-i lase pe masă banii cuveniți. La un moment dat, Elizei vru să apuce teancul de grive pe care arătarea din fața sa Îl scosese din marsupiu, dar vedenia Îi smulse hârtiile din palmă, ba chiar bătu cu piciorul În podea, manifestându-și astfel nervozitatea. Gestul ei Îl umili pe salahor, care, având un caracter destul de parșiv, se gândi să se răzbune. Probabil, spuse Extraterestrul, șobolănița se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
zgâlțâi gemurile și ușile, izbindu-le cu putere de pereți. - Dar iat-o și pe Sophia Platonovna, exclamă Extraterestrul, indicând cu un gest larg cu mâna o arătare ciudată ce se ivise lângă ei ca din pământ. Sophia scoase din marsupiu un teanc de bancnote și i le Întinse Mașei. Nu se ițise singură, era Însoțită de toată șleahta de șobolănași Înveșmântați În odăjdii de apostoli, inclusiv de Increat. În spatele ei, proaspăt pieptănat și pomădat, Ippolit Subotin. - Pentru găzduire, preciză Extraterestrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
de volume românești, descoperirea revistei despre eugenie, cea care a marcat-o ca temă. Apoi căsătoria cu Dan. Povestea acestei zile a căsătoririi putea fi aproape simțită, imaginată. Călătorisem amândouă toată după-masa cu cei doi copii în sistemul mașină și marsupiu, la lacul Monroe (nereal de mare, de frumos și de plin de nuferi), la capătul unei păduri, curată beție și curat drog de culoare și mirosuri. Dylan era supărat pe noi și protesta că voia jucării și desene animate, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
plin de nuferi), la capătul unei păduri, curată beție și curat drog de culoare și mirosuri. Dylan era supărat pe noi și protesta că voia jucării și desene animate, nu drumuri forestiere, lacuri și melancolii de toamnă. Codruț, copilul din marsupiu, se mai mâscăia un pic, dar nimic nu-i tulbura zâmbetul și plăcerea somnului de pe drumul forestier. Apoi am făcut un ocol lung la prima lor locuință, așezată într-un loc care semăna perfect cu Poiana Ruscăi, dar avea case
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Aș fi scotocit prin geanta ei cât lipsea, căutând cel mai mic indiciu care s-o incrimineze, dar, desigur, având În vedere că era vorba despre Fliss, nu exista nici o geantă. Avea doar un portofel mai mare, atașat ca un marsupiu de corpul ei. Ce dobitoci, spuse ea cu nepăsare când reveni. Scoase un mic pieptene din buzunarul pantalonilor și-și rearanjă părul, care era deja dat atent cu briantină. Părea să fi fost un reflex automat, deprins de prin filmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
poate fără să știe, modalitatea cea mai rafinată și mai dureroasă de a-l tortura pe celălalt. Emma Înflorea după ani și ani de cenușiu, explodând după nașterea lui Kevin Într-o mulțime de forme și culori: cu nou-născutul În marsupiu, fără a i-o spune, se reîntorsese la prietenii ei muzicieni și În localurile În care cântau - dându-i astfel ocazia să creadă că era ceva de ascuns În prieteniile acelea. Începu să facă mofturi cu colegii lui Antonio și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
CU TATI TOTUL OK LIPSEȘTI DOAR TU NOAPTE BUNĂ MAMĂ TI!!! — Ce faci, strigă tati venind după ea pe coridor. Își dădea seama de orice. Nu degeaba era agent de poliție. Valentina apăsă TRIMITE și lăsă telefonul să cadă În marsupiul hanoracului său Înainte să citească MESAJ EXPEDIAT. — Nimic, răspunse dezinvolt. Se Înfioră, așa cum i se Întâmplase mai demult, când supraveghetorul o surprinsese Încercând să fure o pereche de chiloței de dantelă În magazinul Coin. — Nu-i așa că ai trimis un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
din cauza șocului. Părea că nu-l aude pe Steve mai deloc, pentru că el era extrem de dezlănțuit, cu mâinile în șolduri, așa cum stătea când era exasperat din cale afară. Burta lui cea mare îi atârna peste cureaua-suport pentru unelte ca un marsupiu de cangur. Ce dracu’ s-a întâmplat? șuieră Steve, de parcă și-ar fi ars gâtlejul și se forța să scoată cuvintele din cauza durerii extreme. Ce mama dracu’ s-a întâmplat? Căcat! Pentru un moment, am fost copleșită de admirație când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
toaca: Gino, pune-ți, când mă scol, Aparat locomotor... Că te duc la Techirghiol Ca să faci prostii pe hol. Cu-Împăratul peștilor Și Spuma adâncurilor ...Că te duc la Împăratul, Unde dregu-ți-aș și făcu-ți... Calomniatorul dădu la iveală din marsupiile trenciului un exponometru și-o muzicuță, în șira spinării căreia, suflând cu nădejde, se acompania imediat ce găsea o rimă reușită și înainte de a da peste alta și mai dihai. Automobilul aluneca, precum un bric de săpun, pe traseele aparent
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
aflate în ora amorțirii pre-thanatice, decorul se încarcă și mai vizibil de însemnele unor vremi crepusculare: "clopote martirizate de ploi", zorii adormind "în venele înveninate ale îngerilor cu arcadele sparte", "toamna apăsătoare/ pentru o sperietoare/ dezarticulată", canoanele zării ruginind în marsupii etc. Încărcătura dramatică a textelor, adesea construite pe tiparul ritualului sacrificial sau desacralizant, sporește atunci când ceremonialul de gen este atribuit elementelor. Poetul uzitează adesea de procedeul antropomorfizării: "Teluric vântul sapă adăpost/ În carnea cerului cerșind răsplată"; "Armura plânge-n Louis
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
De acolo nu se mai poate șterge nimic. Când simți că nu mai poți, refugiază-te în copilărie. Din copilărie rămân icoane, nu amintiri. Mi se întâmplă uneori să - mi așez gândurile sub formă de șotron. Orice inimă are un marsupiu pentru copilul de altădată.. Cu trecerea timpului, frustrările artiștilor devin orgolii. În artă, timpul clasicizează toate caraghioslâcurile valoroase. Fă ceva ! Nămeții senectuții oricum vin. Timpul trebuie înnobilat, nu doar dilatat. Pe axa timpului, arta este cea mai subtilă anticipare. O
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
din priză. Insomniile ne-au împins spre progres. Iar el, spre alte obsesii. Ne strecurăm tot mai încruntați printre cacofoniile vieții. Suntem foarte agitați. Nu am avut închidere de lună, ci de mileniu. Stresul - adică senzația că locuim unul în marsupiul celuilalt. Suntem stresați pentru că toți vor să facă ordine în viața celorlalți. Lumea actuală pare un film făcut de Mefisto pe un scenariu de Kafka. Epoca noastră tinde să devină un soi de bazin cu pești piranha. Jurnalul. 11 septembrie
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ales al studioșilor, perioada se poate extinde, e de părere autorul, până spre 35 de ani, atunci când forma de învățământ urmată ajunge la nivel doctoral), situație care trebuie depășită prin maturizare, adică asumarea totală a responsabilității (iar mitologia este un "marsupiu psihologic"). De la individ însă nu se așteaptă doar reproducerea structurii sociale, ci și "funcția realității" așa cum a fost ea definită de Freud, de observare, de critică și de creație, societatea occidentală nefiind statică ci tinzând spre posibilități încă nerealizate. Campbell
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ea ? Cum o să deschidem ochii ? Primul atac de panică în metrou, cu ea în brațe. Bulevardul de la Piața Sudului, seara, două ore, cu ea lipită de mine. Un apartament în care nu e lumină, în care gătesc cu ea în marsupiu. Nu știe să meargă, amestec cu lingura în oală, tai legumele, spăl vasele, scot sânul și bolborosesc un cântec. Mă sufoc. În orașul ăsta n-o să ne descurcăm niciodată. Atacuri de panică imediat ce văd scaunele roșii din metrou. Distanțele. Fețele
Zvera. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Domnica Drumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1770]
-
de toate felurile, de la poeme la articole în reviste de bijuterii, de iahting, de la interviuri cu Rebengiuc sau Hurezeanu la cele cu BUG Mafia sau Pink Martini, am fost mereu cu el alături, cu el în culise, cu el în marsupiu, cu el la lecturi de poezie, ale mele sau ale altora, cu el peste mări și țări. Și scrisul s-a amestecat în toți acești ani cu mâncarea, cu aburii bucătăriei, cu biberoanele răsfierte, cu tentativele de chec și cozonaci
A scrie. A naste. Tudor. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Svetlana Cârstean () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1767]
-
atât de bine Între ele și că probabil se Întâlniseră Întâmplător În fața magazinului. Femeia cu haina de blană era gravidă În șase luni și ținea de mână un copil care abia Începuse să meargă. Cealaltă Își căra nou-născutul Într-un marsupiu din piele tăbăcită și din blăniță de miel marca Bill Amberg. Marsupiul sugera faptul că femeia era adeptă a nașterii prin metode naturale practicată la St Luke. Brigada de „chic-ioate“ prea elegante ca să-mpingă căruciorul nu foloseau niciodată marsupii pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
magazinului. Femeia cu haina de blană era gravidă În șase luni și ținea de mână un copil care abia Începuse să meargă. Cealaltă Își căra nou-născutul Într-un marsupiu din piele tăbăcită și din blăniță de miel marca Bill Amberg. Marsupiul sugera faptul că femeia era adeptă a nașterii prin metode naturale practicată la St Luke. Brigada de „chic-ioate“ prea elegante ca să-mpingă căruciorul nu foloseau niciodată marsupii pentru că le șifonau hainele. În loc de marsupii, Își luau câte-un căruț Porsche. Copilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
un marsupiu din piele tăbăcită și din blăniță de miel marca Bill Amberg. Marsupiul sugera faptul că femeia era adeptă a nașterii prin metode naturale practicată la St Luke. Brigada de „chic-ioate“ prea elegante ca să-mpingă căruciorul nu foloseau niciodată marsupii pentru că le șifonau hainele. În loc de marsupii, Își luau câte-un căruț Porsche. Copilul, un băiețel, se văicărea și cerea să i se dea punga de chipsuri de la mama sa din mână. —Finn, nu primești până nu zici cuvântul magic. Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
din blăniță de miel marca Bill Amberg. Marsupiul sugera faptul că femeia era adeptă a nașterii prin metode naturale practicată la St Luke. Brigada de „chic-ioate“ prea elegante ca să-mpingă căruciorul nu foloseau niciodată marsupii pentru că le șifonau hainele. În loc de marsupii, Își luau câte-un căruț Porsche. Copilul, un băiețel, se văicărea și cerea să i se dea punga de chipsuri de la mama sa din mână. —Finn, nu primești până nu zici cuvântul magic. Te.... —Tembeli! chiui copilul, Întinzând o mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]