349 matches
-
fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul receptorilor vizuali, tactili, olfactivi, prin mecanisme psihice; secreția salivară putând fi intensificată înainte de pătrunderea alimentelor în cavitatea bucală. Secreția prin mecanism central este excepțională; ea se produce în asfixie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
specializată. IV. Retardarea mentală profundă corespunde unui Q.I. sub 25-30 și desemnează aproximativ 1-2% din totalul persoanelor deficiente mental. Posibilitățile psihologice ale acestor persoane sunt foarte limitate: comportamentul este un pur reflex impulsiv; singurele acte învățate posibile sunt: mersul, masticația și unele gesturi simple. Marea majoritate a persoanelor cu retard mental sever și profund suferă de o afecțiune neurologică, responsabilă de retardul lor mental; printre cauze mai pot fi: accidente perinatale, encefalite ale nou-născutului. Trebuie arătat însă că deficiența mentală
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
dezvoltării motricității și posturii, spasticitate, paralizie și alte probleme neurologice ce rezultă din afectarea creierului înainte, în timpul sau la scurt timp după naștere. Copii afectați de paralizie cerebrală pot prezenta un risc de malnutriție din cauza dificultăților de hrănire (probleme dentale, masticație și înghițire) asociate cu un anumit grad de retard, cea mai mare proporție de deficite severe se observă la copii cu tetraplegie, rigiditate și atonie. Metodă: La 17 copii cu paralizie cerebrală formă ușoră (12 fete și 5 băieți; vârsta
EVALUAREA TULBURĂRILOR DE NUTRIȚIE LA COPILUL CU PARALIZIE CEREBRALĂ INFANTILĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Zăvăleanu, Cosmina Stanoiu, Eugenia Roşulescu, Ilona Ilinca, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_795]
-
alte probleme neurologice ce apar prin leziuni la nivel cerebral înainte, în timpul și la scurt timp după naștere [1]. Copii afectați de paralizie cerebrală pot să aibă un risc de malnutriție din cauza dificultăților de alimentație (probleme cu dentiția, probleme cu masticația și deglutitia) asociate cu un grad de retard, cea mai mare proporție de deficite severe fiind observate la copii cu tetraplegie, rigiditate și atonie [3]. În această afecțiune apare secundar și un deficit al controlului motor central asupra mușchilor gurii
EVALUAREA TULBURĂRILOR DE NUTRIȚIE LA COPILUL CU PARALIZIE CEREBRALĂ INFANTILĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Zăvăleanu, Cosmina Stanoiu, Eugenia Roşulescu, Ilona Ilinca, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_795]
-
privind numărul copiilor afectați, dar din experiența noastră credem că numărul lor este destul de ridicat. Mai mulți autori au arătat că dificultățile de hrănire și malnutriția sunt comune la copiii cu dizabilități, aportul fiind redus din cauza anorexiei, a dificultăților de masticație și deglutiție sau în cazul apariției reguritațiilor sau vărsăturilor [9]. Dahl și colab. [2] a găsit un status nutrițional alterat la 52% din copiii cu paralizie cerebrală moderată sau severă, 43% erau subponderali și 9% erau supraponderali în comparație cu valorile standard
EVALUAREA TULBURĂRILOR DE NUTRIȚIE LA COPILUL CU PARALIZIE CEREBRALĂ INFANTILĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Zăvăleanu, Cosmina Stanoiu, Eugenia Roşulescu, Ilona Ilinca, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_795]
-
diagnosticați cu tetrapareză spastică, au avut %G-H mai mic de 90 % (malnutriție) și un copil mai mare de 120% (supraponderal). Din conversațiile anamnestice avute cu părinții acestor copii a rezultat că 35% dintre copii prezentau dificultți de hrănire (dificultăți de masticație și deglutiție) și 25 % prezentau în grade diferite tulburări ale abilităților de auto-hrănire, auto îngrijire, restul prezentând din spusele părinților un status mulțumitor. Deși copilul cu PCI corespunde din punct de vedere al determinărilor antropometrice vâstei, sexului și înălțimii, greutatea
EVALUAREA TULBURĂRILOR DE NUTRIȚIE LA COPILUL CU PARALIZIE CEREBRALĂ INFANTILĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Zăvăleanu, Cosmina Stanoiu, Eugenia Roşulescu, Ilona Ilinca, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_795]
-
mic și bolta este ogivală. Mandibula este glosică. Cavitatea bucală este mică. Amigdalele și vegetațiile adenoide sunt voluminoase și contribuie la strâmtorarea faringelui. Malformațiile foselor nazale determină insuficiență respiratorie cronică. Dinții apar cu întârziere, anarhic, inegali, nu sunt aliniați, îngreunând masticația. Buza inferioară este groasă, răsfrântă și fisurată, datorită scurgerii permanente a salivei. Ochii sunt implantați la distanță (hipertelorism) cu globi oculari mici (hipogenezia orbitei). Lăcrimare permanentă, cu infecții palpebrale cronice. O treime din cazuri suferă de strabism. Pupilele sunt excentrice
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
care forța, precizia și viteza mișcărilor de statică și mers sunt în permanență scăzute; 2. deficiență de manipulare unilaterală permanentă, bilaterală ușoară sau intermitentă, cu realizarea dificilă a gestualității sub aspectul forței, preciziei și vitezei; 3. deficiență de fonație, deglutiție, masticație, asociată cu deficiențe ușoare ale altor funcții neurologice; 4. deficiențe cronice ale controlului sfincterian de tipul micțiunilor imperioase, incontinența de efort, asociate cu alte semne neurologice; 5. crize epileptice generalizate convulsive tonico‑clonice și de alte tipuri, cu frecvență mai
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
7. deficiențe în statică și mers care fac ca persoana afectată să se poată deplasa cu mare dificultate prin forța proprie, nesprijinit sau cu baston/cârje; 8. deficiențe de manipulare bilaterală, cu imposibilitatea efectuării eficiente a gestualității; 9. deficiențe de masticație, deglutiție, fonație și/sau respirație; realizarea cu mare dificultate a alimentației, vorbirii sau respirației în context neurologic; 10. deficiențe cronice ale controlului sfincterian care împiedică încadrarea într‑un mediu social; 11. deficiențe ale limbajului care fac imposibilă stabilirea relațiilor interumane
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
gesturilor fine și precise în afecțiunile membrelor superioare; - caracterul evolutiv sau regresiv al afecțiunii; - posibilitățile terapeutice, inclusiv ortezare și protezare; - asocieri cu afecțiuni neurologice, osteoarticulare sau somatice; - prezența tulburărilor circulatorii loco‑regionale; - prezența sau absența fenomenelor sfincteriene; - prezența tulburărilor de masticație, deglutiție, fonație și respirație. • Afecțiuni ale structurii pielii, anexelor și funcțiilor tegumentului Categoriile principale de afecțiuni dermatologice sunt: afecțiuni cronice ale pielii, cu caracter de boli generale sau fiind expresia unei boli sistemice ori care, prin efectul lor, limitează semnificativ
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
direcția corespunzătoare. Gândiți-vă la toate alimentele nepotrivite care conțin alcool, zahăr, grăsimi, tot felul de aditivi nesănătoși și acizi ce trebuie trimiși pe canalele de distribuție. Hrana care ajunge în stomac trebuie mestecată bine și înmuiată cu salivă, pentru că masticația este prima etapă a digestiei. Dumneavoastră mestecați mâncarea bine și o transformați într-o pastă înainte s-o înghițiți? Dacă faceți asta, înseamnă că acum vă bucurați de o sănătate perfectă și nu trebuie să găsiți tot felul de metode
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
nostru digestiv și activitatea care se desfășoară în fiecare dintre ele. Această hartă și explicațiile alăturate ne vor ajuta să aplicăm un tratament reflexogen adecvat zonelor cu disfuncții din acest sistem. Explicații cu privire la sistemul digestivtc "Explica]ii cu privire la sistemul digestiv" Masticația este prima etapă a procesului de digestie și implică mărunțirea alimentelor, cu ajutorul dinților, impregnarea acestora cu salivă și formarea bolului alimentar. O masă obișnuită trece prin toate etapele procesului digestiv în 12 până la 24 de ore. Lichidele ajung în rinichi
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
și tocată, cu ajutorul dinților, apoi presată cu limba de cerul gurii. Mâncarea uscată este înmuiată cu ajutorul sucurilor secretate de glandele salivare. Acestea sunt localizate sub limbă, la nivelul obrajilor și la nivelul urechii interne. Fiecare produce o altă substanță. Procesul masticației durează între 5 și 120 de secunde, în funcție de tipul de alimente pe care îl consumăm: moi (budincă), uscate (biscuiți) sau fibroase (morcov). Esofagul. După mestecare, mâncarea străbate esofagul, un canal de aproximativ 35 de centimetri, până în stomac. Această etapă durează
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
perfect de gingie; căptușesc proteza, prevenind rănile datorate frecării și presiunii (leziuni de decubit); nu pătrund resturi alimentare Între proteză și gingie; proteza dentară nu mai este percepută ca un corp străin și nu se mai mișcă În timpul vorbirii sau masticației, permițând adaptarea rapidă...” Dacă proteza e atât de grozavă, atunci de ce o mare parte din clienți (70% din pacienți) se trezesc cu ea În esofag, elimând-o, după multe chinuri, uneori ajutați și de magneți, pe calea anală? Pentru a-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
cumva era și aceasta o aluzie la faptul că Noimann o luase pe ulei? Medicul Îi aruncă o privire În care se putea citi și luciditate, și ironie. Piciorul Îi răspunse mișcând din mustăți. „Proteza rămâne aderentă, permițând vorbirea și masticația normale. Pernuțele se folosesc și În perioada de adaptare la o proteză nouă sau În caz de maxilar dificil, asigurând o aderență de lungă durată și rezolvând probleme severe de stabilitate...” De ce toți erau preocupați de stabilitatea danturii, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
CAPITOLUL 1 SISTEMUL STOMATOGNAT Sistemul stomatognat reprezintă unitatea morfologică și funcțională a tuturor țesuturilor care participă la executarea funcțiilor globale ale sistemului: masticație, deglutiție, mimică și fonație. Aceste funcții se execută în condițiile automenținerii sistemului în parametrii homeostazici proprii și în corelație cu cei ai întregului organism. Aceste țesuturi sunt structurate în elemente morfologice: scheletul osos al sistemului stomatognat, ATM, dinții și paro-dodonțiul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
aborda pentru început studiul morfologiei dinților și arcadelor dento-alveolare, punând un accent deosebit pe structura lor funcțională. CAPITOLUL 2 CAVITATEA ORALĂ ȘI ARCADELE DENTO-ALVEOLARE 2.1. Cavitatea orală reprezintă o structură morfo-funcțională a sistemului stomatognat, necesară îndeplinirii funcțiilor sale globale: masticație și deglutiție, fonație, și fizionomie. Prin masticație și deglutiție constituie un prim segment al sistemului digestiv. Pentru fonație are un rol primordial fiind un rezonator care modulează coloana de aer post-laringial. Funcția fizionomică rezultă din integrarea dinților și arcadelor dentare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
arcadelor dento-alveolare, punând un accent deosebit pe structura lor funcțională. CAPITOLUL 2 CAVITATEA ORALĂ ȘI ARCADELE DENTO-ALVEOLARE 2.1. Cavitatea orală reprezintă o structură morfo-funcțională a sistemului stomatognat, necesară îndeplinirii funcțiilor sale globale: masticație și deglutiție, fonație, și fizionomie. Prin masticație și deglutiție constituie un prim segment al sistemului digestiv. Pentru fonație are un rol primordial fiind un rezonator care modulează coloana de aer post-laringial. Funcția fizionomică rezultă din integrarea dinților și arcadelor dentare, a întregii conformări a cavitații orale la
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
reguli, existând și rădăcini bicanaliculare sau cu morfologie particulară. CAPITOLUL 7 CARACTERISTICI ALE DINȚILOR TEMPORARI Dinții temporari alcătuiesc dentația primitivă, temporară sau de lapte. Sunt prezenți pe arcade aproximativ 8 ani, timp în care contribuie la realizarea funcțiilor sistemului stomatognat (masticația prin care se realizează alimentația copilului care, de la 5-8 kg la 6 luni, ajunge la 13 ani la circa 50 kg, constituie stimul pentru dezvoltarea elementelor sistemului stomatognat, permit învățarea vorbirii articulate). Deci, rolurile dentației temporare sunt foarte importante: biologic
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dentare. Pe ansamblu, coroana dinților temporari este scurtă, largă și globuloasă. Se evidențiază o zonă de retracție la nivelul coletului, ce este accentuată de existența unei protuberante de smalț, situată imediat deasupra coletului. Această protuberanță protejează mucoasa de traumatisme în timpul masticației. Suprafața ocluzală este mai netedă, cuspizii sunt mai reduși, cu planuri cuspidiene mai puțin accentuate. Smalțul are o grosime uniformă pe suprafața coroanei, cu excepția zonei coletului, unde este mai gros, formând protuberanța caracteristică. Rădăcinile sunt mai subțiri și mai ascuțite
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
punct de vedere evolutiv, relația de ocluzie este rezultatul adaptării filo și ontogenetice. Filogenetic, întâlnim ocluzie intercalată la reptile, ocluzie intercalat-angrenată la marsupiale, ocluzie prin angrenare la simiene. La mamifere se realizează trei feluri de ocludare ce constituie stereotipuri de masticație specifice: prin tocare - când se realizează mișcări verticale, cuspizii fiind înalți, prin frecare - mișcări orizontale - cuspizii fiind aplatizați, prin propulsie la rozătoare. La ora se pot întâlni aceste stereotipuri de masticație în condiții de preponderență individuală: preponderent frecător, preponderent tocător
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
realizează trei feluri de ocludare ce constituie stereotipuri de masticație specifice: prin tocare - când se realizează mișcări verticale, cuspizii fiind înalți, prin frecare - mișcări orizontale - cuspizii fiind aplatizați, prin propulsie la rozătoare. La ora se pot întâlni aceste stereotipuri de masticație în condiții de preponderență individuală: preponderent frecător, preponderent tocător, intermediar. Cunoașterea stereotipului de masticație este importantă pentru refacerea parametrilor morfologici individuali. Ontogenetic, ocluzia cunoaște o evoluție continuă cu câteva etape distincte: rapoarte ocluzale în capac de cutie ale crestelor alveolare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
se realizează mișcări verticale, cuspizii fiind înalți, prin frecare - mișcări orizontale - cuspizii fiind aplatizați, prin propulsie la rozătoare. La ora se pot întâlni aceste stereotipuri de masticație în condiții de preponderență individuală: preponderent frecător, preponderent tocător, intermediar. Cunoașterea stereotipului de masticație este importantă pentru refacerea parametrilor morfologici individuali. Ontogenetic, ocluzia cunoaște o evoluție continuă cu câteva etape distincte: rapoarte ocluzale în capac de cutie ale crestelor alveolare edentate ale sugarului; apariția frontalilor temporari determină prima stabilizare a mandibulei în sens antero-posterior
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
realizând maximum de contacte în relație de intercuspidare maximă și maximum posibil în relație ocluzală centrică, mandibula fiind în relație centrică față de craniu. CAPITOLUL 12 UNITATEA ÎNTRE MORFOLOGIE ȘI FUNCȚIE LA NIVELUL ARCADELOR DENTO-ALVEOLARE Funcțiile globale ale sistemului stomatognat sunt masticația, deglutiția, fonația și fizionomia. De asemenea, sistemul stomatognat poate fi solicitat și în alte activități funcționale, voluntare sau involuntare: -solicitări funcționale ocazionale, voluntare profesionale cum ar fi suflatul în instrumente muzicale, sticlăria; -solicitări funcționale ocazionale involuntare, inclusiv cu semnificație patologică
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
proprii ale sistemului stomatognat, denumite și obiceiuri vicioase. Acestea sunt bruxismul diurn sau nocturn, mușcarea părților moi periorale, suptul degetului, onicofagia, interpoziția limbii, respirația orală. Funcțiile sistemului stomatognat se realizează ca urmare a exercitării mișcărilor funcționale ale mandibulei. 12.1. Masticația are drept scop fărâmițarea alimentelor pentru a putea fi digerate și structurarea lor într-un bol pentru a putea fi înghițite. Cuprinde trei faze care constau în: - faza mecanică: incizia, sfărâmarea și triturarea alimentelor; - faza fizică: îmbibarea cu salivă; - faza
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]