324 matches
-
forma,reduce dimensiunea sagitală a limbii.dimensiunea transversală dă limbii o formă de jgheab. mobilizatori:înapoi și în sus,spre valul palatin,mișcare spre în jos sau sus(genioglos) acțiunea: poate fi simetrică în fonație,incizie,deglutiție,sau asimetrică în masticație. mușchii sunt într-un echilibru cu mușchii orofaciali la nivelul de întâlnire a influențelor orofacialilor cu cei ai limbii. zona neutrală e plasată și se găsește în arcada dentară, limba nu suportă micșorări ale spațiului vital. La omul adult, ei
Aparatul dento-maxilar () [Corola-website/Science/303044_a_304373]
-
în meditația naturală tot ceea ce ai de făcut este să fii constient (nu să te concentrezi, ci să fii atent) la propria respirație (respirația se face pe nas, bineînțeles că știe fiecare că acesta este organul respirator, gura este pentru masticație).
Meditație () [Corola-website/Science/306735_a_308064]
-
sfenoidul. Oasele bazei craniului s-au dezvoltat în cea mai mare parte prin osificare encondrală. La om, spre deosebire de celelalte mamifere, dezvoltarea craniului neural este mult mai mare decât cea a craniului visceral, datorită creșterii enorme a emisferelor cerebrale. Funcția de masticație, care apare la mamifere și care la om se modifică datorită schimbării felului de alimentație, omul devenind omnivor, precum și apariția limbajului articulat au determinat o nouă organizare și structurare a viscerocraniului. Viscerocraniul s-a situat treptat în evoluția sa direct
Osteologie () [Corola-website/Science/321622_a_322951]
-
din maxilarul superior. De regulă incisivii și premolarii variază mai mult în ceea ce privește numărul, forma și dispoziția lor. De obicei incisivii sunt tăietori sau ascuțiți ca și caninii: cei de pe maxilarul inferior (mandibulă) pot deveni orizontali cu orientare anterioară. Suprafața de masticație a dinților jugali este tuberculosectorială (secodontă). Molarii sunt trituberculați sau secodonți. Speciile erbivore sau frugivore au molari cu o suprafața de masticație lată ca și cei de erbivore sau rozătoare euteriene. Cea mai primitivă și mai răspândită dentiție întâlnită la
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
sau ascuțiți ca și caninii: cei de pe maxilarul inferior (mandibulă) pot deveni orizontali cu orientare anterioară. Suprafața de masticație a dinților jugali este tuberculosectorială (secodontă). Molarii sunt trituberculați sau secodonți. Speciile erbivore sau frugivore au molari cu o suprafața de masticație lată ca și cei de erbivore sau rozătoare euteriene. Cea mai primitivă și mai răspândită dentiție întâlnită la marsupiale este dentiție de tip insectivor, așa cum se găsește, spre exemplu, la dasiuride și didelfide: cu incisivi tăietori, canini conici, puternici și
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
blană; fața internă a pavilionului foarte puțin păroasă. Membrele sunt scurte, cu gheare turtite. Pe talpa picioarelor posterioare, are câte 6 pernițe elastice. Craniul nu are creste evidente. Molarii fără rădăcini la pui, dar cu rădăcini la adulți. Suprafețele de masticație ale molarilor cu bucle și triunghiuri de email nu sunt ascuțite ca la celelalte arvicoline din România ("Arvicola", "Microtus", "Pitymys"), ci au vârfurile rotunjite. Femelele au 4 perechi de mamele: două pectorale și două inghinale. Este răspândit în vestul Regiunii
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
Mandibula cu o apofiză angulară mică. Apofiza coronoidă a mandibulei lată, alungită, iar apofiza condiliană foarte mult scurtată. Neurocraniul are două suprafețe articulare pentru mandibulă: pe cea anterioară mandibula se fixează în timpul săpării și roaderii, iar pe cea posterioară - în timpul masticației și în repaus. Scheletul trunchiului se caracterizează prin clavicule lungi și subțiri, omoplat îngust și porțiune pubiană a bazinului foarte mult redusă. Oasele membrelor sunt scurtate. Formula dentară: 1•0•0•3/1•0•0•3 x 2 = 16. Incisivii
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
dar există și forme mai mari, ca bizamul. Coada lor este turtită lateral și mai scurtă decât trunchiul cu capul împreună. Măselele celor mai multe specii au creștere continuă, sunt brăzdate pe fețele lor labială și linguală și au o suprafață de masticație cu desene caracteristice. Majoritatea arvicolinelor sunt extrem de similare ca mărime generală, înfățișare, structură și formă a corpului. Ele sunt rozătoare mici a căror talie (cap + trunchi) variază în lungime de la 7,5 la 62 cm, iar în greutate de la 11
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
care semnele clinice se remit. Ultima fază a bolii este cea de encefalită focală, determinată de creșterea în volum a chisturilor, care comprimă substanța nervoasă, producând atrofia acesteia și apariția de semne neurologice multiple: rămânere în urma turmei, dificultăți de alimentare, masticație în gol, sialoree, modificări de comportament, apatie, dromomanie, dificultăți de orientare, mers în manej, decubit lateral prelungit cu pedalări ale membrelor, tulburări de echilibru, tulburări vizuale (amauroză), convulsii, paralizii. Chisturile din vecinătatea calotei craniane provoacă ramolisment osos în zona de
Cenuroză () [Corola-website/Science/319999_a_321328]
-
cu 3-4 lobi; aceștia au o creștere limitată. De obicei premolarii au tendința să cadă, și la adult rămân în funcțiune numai molarii. Forma molarilor variază de la o specie la alta, aceștia au o coroană joasă, iar suprafața lor de masticație lată este de tip bunoselenodont și amintește forma primitivă a celor de la "Palaeotherium"; la alte specii seamănă cu cei de la rinoceri. Masticația hranei se face prin mișcări oblice și transversale ale mandibulei, iar mușchii masticatori sunt foarte puternici. Au glande
Hiracoidee () [Corola-website/Science/332827_a_334156]
-
molarii. Forma molarilor variază de la o specie la alta, aceștia au o coroană joasă, iar suprafața lor de masticație lată este de tip bunoselenodont și amintește forma primitivă a celor de la "Palaeotherium"; la alte specii seamănă cu cei de la rinoceri. Masticația hranei se face prin mișcări oblice și transversale ale mandibulei, iar mușchii masticatori sunt foarte puternici. Au glande salivare voluminoase. Stomacul este simplu în formă de cimpoi, cu o sugrumare care îl împarte într-o regiune cardiacă, musculară, și alta
Hiracoidee () [Corola-website/Science/332827_a_334156]
-
modularea respiratorie. Rolul scoarței este însă limitat de mecanismele reflexe induse de variațiile nivelului CO2. Centrii respiratori au numeroase conexiuni funcționale cu alți centri nervoși care coordonează diferite funcții. Există relații strânse cu centrii cardiovasomotori bulbari ca și cu centrii masticației deglutiției și ai vomei. Respirația este complex interconectată cu mecanis 85 mele care reglează circulația, metabolismul, echilibrul hidroelectrolitic, secrețiile endocrine, temperatura corporală participând la homeostazia generală a organismului. 2.5.2.Reflexele implicate în reglarea respirației. Mișcările respiratorii se realizează
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
forma depozite în vasele lezate. Prin cascade de evenimente proinflamatorii se favorizează formarea plăcii de aterom. infecțiile orale pot determina pierderea dinților. Evidențele au arătat că persoanale cu edentație își modifică obiceiurile alimentare, evitând anumite alimente hrănitoare datorită dificultăților de masticație și aleg alimente bogate în carbohidrați și lipide. Creșterea unor lipide serice reprezintă factorul cel mai des implicat în evoluția ATS. LDL-Col (oxidate) sunt considerate factor primar de injurie. S-a stabilit o legătură directă între Col. Plasmatic > 250 mg
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
în favoarea etiologiei dentare a cefaleei. Cefaleea de origine dentară derutează medicul în privința topografiei; durerile iradiază în regiunea temporală, occipitală, frontală și molară, putând exista, concomitent și dureri la nivelul faringelui. Ele sunt foarte vii, neregulate, exacerbate la rece sau la masticație. Aceste cefalei sunt greu calmate prin analgeticele obișnuite. 2. Cardiopatiile ischemice dureroase. Ateroscleroza este cauza cea mai comună a cardiopatiei ischemice. Kuller IJ (1998), Keil U (2000) și Wood D (2001) au sugerat o legătură între infecția periodontală și boala
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
cu exudat fibrinos; b) stomatita ulcero-necrozantă. 4. Endocarditele Endocardita este inflamația endocardului valvular și parietal de cauză infecțioasă. Periodontita și procedurile dentare pot fi factori potențiali în bacteremia tranzitorie (Herzberg MC, 1996; Daly CG, 2001). Quirynen M. (2000) considera ca masticația blândă poate elibera endotoxine bacteriene în sânge la pacienții cu periodontită. În plus, microorganismele orale pot fi răspândite de la un canal radicular infectat în fluxul de sânge în timpul și după terapia endodontică (Debelian GJ, 1995). Agentul patogen cel mai des
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
un canal radicular infectat în fluxul de sânge în timpul și după terapia endodontică (Debelian GJ, 1995). Agentul patogen cel mai des întâlnit este streptococul viridans, urmat de enterococ. Limba este saburală prin alungirea anormală a papilelor linguale, albicioase, datorită unei masticații insuficiente, mai ales când starea generală este modificată. Este cunoscut că starea bacteriemică apare în 50-60% la cazurile cu intervenții stomatologice pe focare septice dentare. Acestea pot fi uneori urmate de endocardite. S-au pus în evidență bacteriemii în 24
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
traumatică, tumorală și malformativă congenitală, contribuie prin tulburările respiratorii cronice la geneza unor dismorfisme faciale și alveolo-dentare. Acest aspect se întâlnește în special la copii, având implicații majore estetice și funcționale, dar și la adulți prin generarea unor tulburări de masticație și digestie. Fosele nazale, prin aspectele anatomice normale, permit trecerea aerului către rinofaringe. În cazul apariției unor modificări prin îngustarea calibrului foselor nazale sau blocarea posterioară a orificiilor coanale, se generează tulburări de dezvoltare a masivului facial și, implicit, a
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
monitorizat. Evaluarea mirosului se face prin ușoara agitare a paharului cu probă, pentru a facilita degajarea componenților volatili. Pentru evaluarea gustului se aduc 5g probă într-o linguriță, se introduce uleiul în gură și se deplasează prin mișcări obișnuite de masticație, până la perceperea clară a gustului acestuia, apoi se elimină. II. 1.2. PROPRIETĂȚI FIZICO-CHIMICE II.2. UNTURA DE PORC Untura de porc se obține din osânză, slănină și grăsime de pe intestine. Untura de porc este comercializată sub formă preambalată (pachete
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
care forța, precizia și viteza mișcărilor de statică și mers sunt în permanență scăzute; 2. deficiență de manipulare unilaterală permanentă, bilaterală ușoară sau intermitentă, cu realizarea dificilă a gestualității sub aspectul forței, preciziei și vitezei; 3. deficiență de fonație, deglutiție, masticație, asociată cu deficiențe ușoare ale altor funcții neurologice; 4. deficiențe cronice ale controlului sfincterian de tipul micțiunilor imperioase, incontinența de efort, asociate cu alte semne neurologice; 5. crize epileptice generalizate convulsive tonico‑clonice și de alte tipuri, cu frecvență mai
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
7. deficiențe în statică și mers care fac ca persoana afectată să se poată deplasa cu mare dificultate prin forța proprie, nesprijinit sau cu baston/cârje; 8. deficiențe de manipulare bilaterală, cu imposibilitatea efectuării eficiente a gestualității; 9. deficiențe de masticație, deglutiție, fonație și/sau respirație; realizarea cu mare dificultate a alimentației, vorbirii sau respirației în context neurologic; 10. deficiențe cronice ale controlului sfincterian care împiedică încadrarea într‑un mediu social; 11. deficiențe ale limbajului care fac imposibilă stabilirea relațiilor interumane
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
gesturilor fine și precise în afecțiunile membrelor superioare; - caracterul evolutiv sau regresiv al afecțiunii; - posibilitățile terapeutice, inclusiv ortezare și protezare; - asocieri cu afecțiuni neurologice, osteoarticulare sau somatice; - prezența tulburărilor circulatorii loco‑regionale; - prezența sau absența fenomenelor sfincteriene; - prezența tulburărilor de masticație, deglutiție, fonație și respirație. • Afecțiuni ale structurii pielii, anexelor și funcțiilor tegumentului Categoriile principale de afecțiuni dermatologice sunt: afecțiuni cronice ale pielii, cu caracter de boli generale sau fiind expresia unei boli sistemice ori care, prin efectul lor, limitează semnificativ
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
fără a mai fi nevoie de calcule complicate, care pentru mulți pacienți pot fi derutante.Factorii care influențează indexul glicemic sunt concentrația în hidrați de carbon,conținutul în lipide, proteine,fibre alimentare, mărimea particulelor de amidon, gradul de prelucrare mecanică (masticația) Datele noastre nu concorda totdeauna cu cele raportate de alti autori, întrucat răspunsul hiperglicemiant la un aliment depinde în mod fundamental de valoarea glicemiei a jeun în momentul testării. La acelasi bolnav, aflat pe medicație orală, un măr de 150
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Gabriela Radulian, Liana Turcu () [Corola-publishinghouse/Science/92270_a_92765]
-
AHA) din 1997 au orientat practica medicală privind prevenirea endocarditei infecțioase în ultimul deceniu. Cu toate acestea, experții au luat la cunoștiință că dovezile care sprijină profilaxia endocarditei nu sunt obligatoriu de acceptat. Astfel, bacteriemia produsă de manevrele orale zilnice (masticație, spălarea dinților, manevre mecanice de curățire interdentară) este de mii de ori mai mare decât expunerea la câteva controale anuale la dentist. Profilaxia procedurilor dentare este posibil să prevină numai o mică parte din cazurile de endocardită în cel mai
Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA () [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
-
maximală apare în primul an la două treimi din pacienți. Tulburările oculare sunt reprezentate în special de ptoză și diplopie. Tulburările de fonație sunt caracteristice, dizartria asociată este de cele mai multe ori secundară afectării orbicularului buzelor și a limbii. Tulburările de masticație pot merge de la dispariția reliefului maseterilor și temporalilor până la căderea mandibulei. Tulburările de deglutiție se manifestă în principal pentru solide dar în cazuri grave chiar și pentru salivă. Reflexele fundului de gât sunt conservate timp îndelungat. Afectarea musculaturii faciale creează
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
dezvoltării motricității și posturii, spasticitate, paralizie și alte probleme neurologice ce rezultă din afectarea creierului înainte, în timpul sau la scurt timp după naștere. Copii afectați de paralizie cerebrală pot prezenta un risc de malnutriție din cauza dificultăților de hrănire (probleme dentale, masticație și înghițire) asociate cu un anumit grad de retard, cea mai mare proporție de deficite severe se observă la copii cu tetraplegie, rigiditate și atonie. Metodă: La 17 copii cu paralizie cerebrală formă ușoră (12 fete și 5 băieți; vârsta
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Zăvăleanu, Cosmina Stanoiu, Eugenia Roşulescu, Ilona Ilinca, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_795]