3,303 matches
-
conștiință. Resimțim cu toată ființa noastră înfiorarea trestiei gânditoare care este prozatoarea Elena Buică și care suntem cu toți în fața avalanșei de evenimente negative cu care ne bombardează mass-media. Revenită în România ca să-și reîncarce, ca altădată Anteu, energiile de la matca ancestrală, prozatoarea nu mai găsește liniștea așteptată: „Am fost și în România pentru a-mi încărca sufletul cu cele sfinte inimii mele și dătătoare de viață. Dar n-am întâlnit liniștea așteptată. Prin fereastra numită România, venea din partea Europei un
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1483670100.html [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
cu multă lumină. Deșertul roșu tremurând sub lună sub ape Fâsâind sub poalele zeiței Mângâindu-I gleznele spumoase Sparte de discul auriu căzut în uitare Lumina răspăndea un cal zglobiu Și iubit Departe Argintul din spatele Oglinzilor de piatră dezvăluie din matcă și învăluie degrabă în mister, sub ochiul atent al cititorului și sub iscusința cu care autorul versurilor mânuiește penița, cristale fine de sentimente sparte, nu din deziluzie ci din iubire. Oriunde te-ai afla pe drum Ia-mă cu tine
UN RUBIN, CA UN TRON URIAŞ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1442392513.html [Corola-blog/BlogPost/381879_a_383208]
-
de cele care sunt cu adevărat valori și nu non-valori: de adevăr, de frumos, de dreptate, de credință, de statornicie în albia curată și sfântă a neamului nostru. Îi văd că suferă, pentru că nu se regăsesc pe deplin în această matcă, în această albie limpede, nu se regăsesc pe urmele sfinților înaintași și ei simt acest lucru, simt acest gol înlăuntrul lor, și golul acesta se transformă în ei în suferință. Aceasta este boala sufletului nostru, iar primul pas spre îndreptare
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/Interviu_cu_preacuviosul_parinte_arhima_stelian_gombos_1358779016.html [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
viață. Inima să-ți bată cu Hristos, să-L respiri pe Hristos! Numai atunci ești om adevărat", spune părintele Sofronie Saharov. Nădăjduim, cu ajutorul lui Dumnezeu, ca românul, cel de azi, dar și cel de mâine, să se așeze în propria matcă și să vadă că fără aceste valori nu poți merge mai departe nici ca neam, nici ca țară. Nădăjduim, privind la strămoși și având valorile acestea, că vom viețui ca neam și ca țară așa cum se cuvine. Căci un neam
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/Interviu_cu_preacuviosul_parinte_arhima_stelian_gombos_1358779016.html [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
când e ziua grea. Eu stau mută, sub același soare, Cu pași istoviți cătând în delir, Iubesc viața grabnic trecătoare, Dar tot viață, Doamne, e-n cimitir... L’heure bleu Amurgul albastru îmi îneacă ochii, Cum o apă mare din matcă scăpată, În zare, ca spadele tremură plopii, Mă-nvăluie-o tăcere nemăsurată. Stau într-un lan de in argintat, Noaptea acuma poate să vină, Sufletul trist, un cal zbuciumat, Va fi iar blând, în ham de lumină. În zare bucurie deslușesc Eu
POEME de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1479796100.html [Corola-blog/BlogPost/380306_a_381635]
-
orașul Ploiești de care o leagă amintirile copilăriei și festivitățile dedicate poetului Nichita Stănescu și a făcut aprecieri de substanță la adresa poetului Christian Mocanu „un autor excelent, de esență, care merge la sâmburele de adevăr al nașterii noastre, merge la matcă; întâlnirea cu el vine parcă din adâncuri.” Cititorilor le-a făcut o frumoasă urare „S-aveți lecturi frumoase / Pe drumul vieții multe flori!/ S-aveti belșug în case, / Iubiți-i și pe scriitori!” A citit poezii din volumele poetului, reușind
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1491071680.html [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]
-
Acasa > Impact > Analize > TATĂL MEU Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1737 din 03 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului TATĂL MEU În timpuri nu demult apuse - pe vremea când „lumea era lume”, iar lucrurile erau așezate în matca firescului și a normalității - părintele era modelul ideal pentru copilul său, în procesul de devenire și integrare a acestuia în societate, în calitatea sa de viitor actor dezirabil, pe scena țării. La acest aspect am cugetat cu ocazia sărbătorii internaționale
TATĂL MEU de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1443889201.html [Corola-blog/BlogPost/344383_a_345712]
-
de atunci atâția ani și mă gândesc că medicina a ajuns pe de o parte destul de avansată, cu cercetări și rezultate bine cunoscute, apreciate și în țară și în străinătate, iar pe de altă parte, parcă s-a rupt din matca ei, s-a înstrăinat într-un fel de principiile naturale, moștenite odată cu viața și, care îl mențineau pe om sănătos. Îmbrăcăminte din fibre sintetice, lenjeria la fel, covoarele asemenea și ne mai întrebăm de ce se îmbolnăvesc așa de des oamenii
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_15.html [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
Am traversat o vară ieșită din matcă - soarele s-a topit și a curs pe pământ, vorba poetului, dar și peste sufletele noastre. O vară cu bune, cu mai puțin bune, cu rele. Peste căldura venită de la Mama Natură, spiritele parcă nu au mai avut tăria să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/legea-217-sau-capra-si-varza/ [Corola-blog/BlogPost/94213_a_95505]
-
niciodată înveșmîntată în mundanul ideilor postmoderne. Pictorița Rodica Iliescu, un nume cu rezonanță în lume, un artist desăvîrșit, un pictor de certă valoare, merită, fără îndoială, aceste majuscule, pentru că posedă multă cultură, o frumoasă cutezanță, o așezare a cugetului în matca artei înalte, acestea toate însemnînd deschideri autentice și legitime ale talentului său spre universal. Rodica Iliescu propune artei reperele sensibilității și un mod unic de a se cristaliza și de a transmite cu o frumoasă concentrare manifestarea talentului și a
MEDALION ANIVERSAR de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Rodica_iliescu_incununata_de_lauri_pe_simezele_lumii_medalion_aniversar.html [Corola-blog/BlogPost/350616_a_351945]
-
lipsa ei mi-a produs un disconfort enorm - cu vești exact ca porumbelul ce descoperise limba de pământ pe care Noe reclădise cerul. Din cele povestite poliția mobilizase săteni să stăvilească suvoiul de apă care amenința să-și iasă din matcă. Ca un adevărat imperator Primarul veghea lucrările de la fața locului împiedicând mulțimea adunată să o ia razna. Ca orice hazard a adus și câteva evenimente nefericite. După spusele maică-mii câteva case au fost inundate deși îngrijorarea nu îi era
PARABOLĂ TÂRZIE de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Parabola_tarzie_alexandru_craciun_1383508810.html [Corola-blog/BlogPost/372067_a_373396]
-
un efort ca să ghicesc ce poartă în minte și dintr-o dată becul de la avarie m-a iluminat. Bunicul! Îi stă gândul la bunicul! Datorită celor auzite mintea proiecta deja scenarii din cele mai felurite. Apele umflate ale Coiscăi ieșind din matcă și răscolind asfaltul, inundând curtea și odăile casei bătrânești. Vedeam cum mobila e luată de apă, pereții se crăpau, soba plesnea iar...bunicul adormit stătea în locul unde apa năvălea săpându-i mormântul. Iar noi a doua zi găseam casa în
PARABOLĂ TÂRZIE de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Parabola_tarzie_alexandru_craciun_1383508810.html [Corola-blog/BlogPost/372067_a_373396]
-
neliniștit. Lumea din dreptul farmaciei se risipise, nu mai rămăsese țipenie de om acolo, fapt care făcuse să-i crească neliniștea ce-l încerca. O bănuială sumbră îl inundase, ca o apă neagră care nu-și mai găsește locul în matcă. Grăbise instinctiv pasul și ajunsese abia respirând să apese pe clanța ușii farmaciei. Înăuntru două fătuce în hălățele albe stăteau la taifas, iar la ivirea lui își întrerupseseră nemulțumite conversația. Nu se mai dau azi compensate, îl luase în primire
A OPTA TREAPTĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/A_opta_treapta.html [Corola-blog/BlogPost/370940_a_372269]
-
toate cărțile domniei-voastre, ce poartă alese gânduri dedicate sufletului meu, tributar nevoii de poezie, de infinit. Trăiesc și acum bucuria întâlnirii cu dumneavoastră, cu aceeași intensitate ca în vara anului 1989, când ați venit la Botoșani, acasă la Eminescu, la matca poeziei, însoțit de Doina și Ion Aldea-Teodorovici, suflete care ne-au hrănit spiritual din dulcea și frământata Moldovă, din preaplinul ei de har și durere, din preaplinul ei de dor și cântec. Este meritul distinsei poete Lucia Olaru-Nenati, buna dumneavoastră
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
curge pe Mureș,/ Ca liber să pot asculta/ Cântecul nostru,/ Cântecul neamului meu!/ Să nu/ Mai fiu întrebat/ Ce caut eu, -/ Auzi?! - ce caut eu/ În Țara mea?! Lili Bobu Visul dumneavoastră - un mare și inegalabil poem întru revenirea la matca străbună. ,,Apa cu lacăt ” a Prutului care ascunde-n adâncuri freamăt, clocot și zbucium și ferestrele casei părintești să se verse nestingherit unele în altele. Grigore Vieru E atât de mare binele ce îl aștept,/ Că orice suferință-mi pare
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
care Vasile Șoimaru trăiește veghea - veghea asupra Neamului. În drumul său lung prin românime, autorul albumului “Românii din jurul României” descoperă Bisericile (rupestre, din lemn sau din piatră) în care s-au rugat și se roagă ca și noi (cei din matcă), în ritul Sfinților Părinți, străbunii și urmașii vlahilor de dincolo de vatra Neamului. Prin dangătul subînțeles al clopotelor, cei în legătură cu a căror existență am căzut în vinovată uitare ne transmit fiorul nevoii noastre de pocăință. Plaiurile lor, ale românilor risipiți în jurul
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/_romanii_din_jurul_romaniei_gheorghe_parlea_1377942426.html [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
și nu-s deloc “de mătase” drumurile sale) abia s-a întors zilele acestea din Balcani și din marginile nord-vestice ale valahilor, pe cheltuiala sa), spre a ne releva că neamul nostru cel născut în afara Vetrei românești (sau smuls de la matcă de nedreptățile istoriei) trăieste. Dar in spiritul zestrei aparținând matricei spirituale a strămoșilor, doar supraviețuiește. Și asta pentru că am uitat prea devreme de îndemnul lui Mircea Snegur: “Sa ne ținem de neamuri!” Să fi fost oare un îndemn ipocrit, specific
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/_romanii_din_jurul_romaniei_gheorghe_parlea_1377942426.html [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
cuprins, lăsa pe nesimțite locul îngrijorării, odată cu lăsarea întunericului. Unde avea să doarmă la noapte? Crezuse că se va culca la școală, doar pentru asta ajunsese acolo; mereu își închipuise că odată ajuns la Iași, toate se vor așeza în matca firească, numai că în realitate, Școala Normală era departe. Dezamăgit așa deodată, făcu calea întoarsă spre gară. Acolo, asemeni altor călători ocazionali se așeză pe un scaun, unde adormi, toropit de oboseala drumului, de noianul de noutăți, de grija a
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Instrainarea_partea_i.html [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
văd cărările pe unde umblaseși cu lapte... cu ouă... cu ce era de prisos; să ne-mbraci de sărbători, să fim mai aleși și, de rușine, să nu intrăm pe ușa din dos. Așa te-am cunoscut din totdeauna. O matcă-n stupul nostru vechi și mic, iar noi supuși, drepți slujitori, nu ne-a lipsit, din câte știu, nimic, c-am adunat, cu trudă, nectarul tot, din flori. Dar după ani, cu florile ce mor în toamnă, ne-ai părăsit
TORICA LU IONICĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1428000077.html [Corola-blog/BlogPost/367970_a_369299]
-
afectivă, din generație în generație. Cunoașterea subiectivă s-a suprapus ulterior, în mare măsură, cunoașterii științifice, și mi-a fost bine clarificat, prin lecturi și teren, că populația și teritoriul de peste Prut reprezintă acea parte de Românie temporar despărțită de matca sa. Totodată, în prezent avem o republică în stânga Prutului, Al Doilea Stat Românesc . Iar aspecte precum sunt lipsa de încredere în viitor, temerile cu privire la viața cotidiană, instabilitatea politică, precum și rata ridicată a migrației nete, a șomajului, ne oferă o imagine
Cei de peste Prut nu sunt români de mâna a doua by http://uzp.org.ro/cei-de-peste-prut-nu-sunt-romani-de-mana-a-doua/ [Corola-blog/BlogPost/93603_a_94895]
-
o serie de accente grave, explicite, însă intim legate de gândul nefast al unor inși, care vor cu orice preț a supune omenirea (dacă ar fi posibil, chiar Universul infinit cu Sfânta lui Treime cu tot) prin aruncarea ei în matca dezordinii și a confuziei tulburi. Pornografia ne apare ca un veritabil fenomen de limitare a cunoașterii în sine. Din această perspectivă, segmentul obscenului, cu aria lui specifică de anulare completă a gnoseologicului ofertant, devine echivalentul perfect al unui „câștig” de
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_pornografia_magdalena_albu_1376563202.html [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
ghearele sărăciei și plasate în clasa de mijloc. Iar acum, după ce criza a făcut ravagii cu deosebire în rândurile clasei de mijloc, tot creditul este colacul de salvare. Creditul - acest bun public ce este înrudit cu viața și își are matca în genele noastre, dăinuind de când lumea și urmând să dăinuie cât va fi lumea. Voi dezvolta acest subiect lunea viitoare. Acum s-ar lungi prea mult această analiză, care oricum ocupă destul de mult spațiu. Nu am însă de ales, am
Dacă bănci există de vreo patru veacuri și monedă de douăzeci și șase, creditul e de când lumea by https://republica.ro/daca-banci-exista-de-vreo-patru-veacuri-si-moneda-de-douazeci-si-sase-creditul-e-de-cand-lumea [Corola-blog/BlogPost/338451_a_339780]
-
D. Popin încă de la debutul său literar în paginile revistei „Orizont” nr. 36/1982, au întâmpinat cu bucurie și nostalgie noua prezență în țară a autorului și aparitia ultimei sale cărți; autorul fiind stabilit în Germania, dar revenind mereu la matcă, dovedindu-și apartenența atât la literatura română cât si la cea germană. În luările de cuvânt s-au subliniat calitățile scrisului său, calități despre care au vorbit: scriitorul Ion Arieșanu, Prof, Dr. Livius Petru Bercea, Prof. Dr. Jivco Milin, Prof.
„MOARTEA VÂNEAZĂ ASTĂZI ALTUNDEVA” DE EUGEN DORU POPIN de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Lansare_de_carte_moartea_vaneaza_astazi_altundeva_de_eugen_doru_popin.html [Corola-blog/BlogPost/349653_a_350982]
-
restului vieții mele. Și mă întorc la reflecția mea cu privire la bunăvoința pe care poetul Ionel Căpiță a arătat-o învățătorului de la Miroslovești, zicându-mi, în sine, că poate va fi contat mai mult pentru poetul de la Chișinău semnificațiile baștinei mele, matca vechii Moldove (unde, după legendă, descălecătorul Dragoș a răpus bourul cel devenit simbol heraldic pe steagul Neamului), sau arealul Hanului Ancuței, eternizat de istorisirile lui Sadoveanu, ori Verșenii Profirei Sadoveanu, un alt univers literar al copilăriei, spațiu însuflețit de inegalabilul
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Un_clinchet_de_dor_din_dreapt_gheorghe_parlea_1375296722.html [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
sunt tulburătoare, un fel de sinteză literară, așa cum, de altfel, toate intervențiile despre marele poet dispărut: „Sub chip de poet, îngerul a poposit pe pământul Basarabiei. A colindat țara mamă, făcând pod de lacrimi, versuri și flori, întru revenirea la matca străbună. Grigore Vieru este eroul dorului, al frumuseții netrucate, al zugrăvirii sfintei icoane a mamei. Este însuși sufletul din poemul poemelor, viața de dincolo de viață, nemuritorul de dincolo de eternitate. Apărătorul dulcii limbi românești, ieruvimul neamului înstrăinat, care dorește reîntoarcerea la
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]