4,066 matches
-
capitolul Dan Barbilian - Ion Barbu. Cu deplină bună credință, cu seriozitatea și lipsa de implicare (u)morală specifice unui om de știință, Solomon Marcus analizează personalitatea matematicianului poet sub toate aspectele sale. Elogiind fără rezerve opera poetică și activitatea de matematician, analizînd cu pertinență activitatea de profesor ale lui Dan Barbilian (Ion Barbu), Solomon Marcus nu trece sub tăcere nici episoadele mai puțin convenabile din viața acestuia. În toamna anului 1940, în urma apariției Decretului-lege de purificare a funcționarilor publici, profesorul Dan
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
acestuia. În toamna anului 1940, în urma apariției Decretului-lege de purificare a funcționarilor publici, profesorul Dan Barbilian a depus la Comisia pentru verificarea cadrelor didactice din învățămîntul superior, mai multe rapoarte privindu-i pe colegii săi de catedră, inclusiv despre marele matematician Simion Stoilow. Tonul acestor delațiuni (să nu ne ferim de cuvinte) nu mai are nevoie de comentarii: În interesul moralității și prestigiului științific al corpului didactic universitar, pun la îndemîna Comisiei următoarele informații asupra unora din membrii acestui corp, după
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
Ion Barbu) este un exemplu despre cum trebuie tratate astfel de subiecte delicate. Întreaga analiză a lui Solomon Marcus este de mare seriozitate și complet lipsită de patimă. La sfîrșitul ei Dan Barbilian nu pierde nimic din statura sa de matematician, poetul Ion Barbu rămîne unul dintre marii novatori ai limbajului poetic, iar omul Dan Barbilian apare la adevăratele sale dimensiuni, nu întotdeauna de invidiat. Îi admirăm pe primii doi, îl detestăm pe al treilea. Este limpede că doar un asemenea
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
descoperite în secolul al XVIII-lea de Cantor, urmat de Sierpinski și numite, în epocă, monștri matematici. Cum modelul acestor figuri solicită în principal intuiția și aproape deloc abstracția, ele au sedus rapid, ca picanterii vizuale, mai ales pe ne-matematicieni. Un exemplu în toate ale sale intuitiv: conopida. Forma ei globală se repetă în oricare dintre porțiunile care-o alcătuiesc. Ce legături are, însă, Budai-Deleanu cu fractalii? Puține, clar. Totuși, faptul că biblioteca lui conținea și cărți de matematică (o
Patimile cititorului-model - note despre topografia Țiganiadei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/11791_a_13116]
-
Matematician elvețian, tatăl lui Daniel Bernoulli (17001782), Nicolas II Bernoulli și Jean II (1710-1790) și fratele lui Jacques Bernoulli I (1654-1705). Profesor la Universitatea din Gröningen din Olanda și după moartea lui Jacques, la Basel unde avut ca elevi pe viitorii
Johann I Bernoulli. In: În pas cu Știința by Doina Camerzan () [Corola-journal/Science/1312_a_2897]
-
elvețian, tatăl lui Daniel Bernoulli (17001782), Nicolas II Bernoulli și Jean II (1710-1790) și fratele lui Jacques Bernoulli I (1654-1705). Profesor la Universitatea din Gröningen din Olanda și după moartea lui Jacques, la Basel unde avut ca elevi pe viitorii matematicieni celebri Clairaut (17131765) și Euler (1707-1783). A fost membru al Academiilor de Științe din Paris, Petersburg, Berlin și la Royal Society. Are lucrări de ecuații diferențiale (ecuațiile de tip Bernoulli), calcul diferențial și integral (alături de Leibniz (1646 -1716) contribuind la
Johann I Bernoulli. In: În pas cu Știința by Doina Camerzan () [Corola-journal/Science/1312_a_2897]
-
Jacob nu credea în iubire. O considera o pierdere de timp și o inutilă sursă de suferință. Singurul lucru care avea sens era matematica. Credea că mate îi poate oferi toate răspunsurile. Visul lui era să ajungă un mare matematician. Să fie respectat si să fie iubit de o lume întreagă. Să poată descoperi necunoscute legături logice și reguli. Să se amintească de el și peste sute de ani. Avea încredere totală doar în două lucruri: în Dumnezeu și în
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
anii ’90 ați beneficiat de stagii repetate de cercetare la Universitatea din Turku, unde ați colaborat cu un mare prieten și sprijinitor al științei românești, Profesorul Academician Arto Salomaa; această colaborare a avut un rol esențial în evoluția Dv ca matematician, ca informatician și ca om. Îi exprimăm aici recunoștința noastră. Iată însă că acum altfel se vede toată această istorie; ea vă apare ca o pregătire a instrumentelor de lucru în vederea intrării în perioada următoare, a pariului Dv major privind
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
De ce ați rămas în România? „Pentru că nu pot trăi decât în limba română; pentru că am tălpile și genunchii înverziți de iarba Cicăneștilor și nu se ia verzeala asta oricât m-aș freca de tare cu săpun euro-global. Altfel, ca tot matematicianul, am tot umblat prin lume: cu treburi, niciodată ca să-mi caut loc de casă.” Acesta este Academicianul Gheorghe Păun, pe care acum, la ora bilanțului, în pragul alegerilor prezidențiale, il putem arăta țării și lumii, să se vadă cu cine
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
Vechii egipteni făceau astrologie ca să afle când și cât urma să se reverse Nilul Greu de spus, pentru că scribii din Babilon ori, mai târziu, preoții egipteni, matematicienii greci ori înțelepții romani s-au ocupat în calculele lor astrologice nu numai de războaie, încoronări și intrigi, ci au cercetat vremea pentru a afla mersul recoltelor, pentru a ști ce stocuri de alimente să facă, ce măsuri de precauție
Când s-a născut astrologia financiară? [Corola-blog/BlogPost/93951_a_95243]
-
lumină proprie, sunt „Sori“ - Soarele nostru e cea mai apropiată stea față de Pământ - pe când planetele sunt corpuri cerești fără lumină proprie). Astrologia arabă lucrează îndeosebi cu stele fixe și cu fazele Lunii. Învățații (preoți erudiți de pe lângă templu, filosofi dublați de matematicieni, profesori) publicau almanahuri care conțineau informații astrologice precise, însoțite de un comentariu (adică de horoscopul fiecărei zile), alcătuit din sfaturi, avertismente, interdicții sau recomandări. Prima monedă dedicată unei zodii Oamenii simt nevoia unor repere. De aceea, se întreabă cu destulă
Când s-a născut astrologia financiară? [Corola-blog/BlogPost/93951_a_95243]
-
dreptului”. Prin toate mijloacele media se inoculează ideea că nu avem personalități adevărate, că nu promovăm valori autentice, iar despre decesul neașteptat al lui Gheorghe Buzatu nu suflă nimeni un cuvințel. Așa, în ultimul deceniu ne-au părăsit discret mari matematicieni, mari fizicieni, filosofi, juriști, biologi, sociologi și psihologi, acoperiți de o tăcere jignitoare și vinovată prin lamentațiile orăcăitoare că nu avem personalități creatoare, nu avem valori autentice. Ba avem, avem bătrâni de staturi amețitoare, avem tineri care crează major în
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
ai noștri” și „ai voștri”, în politic „buni” și „răi”. Gheorghe Buzatu, istoricul, este „rău”, „al vostru”, un iubitor de deplină devoțiune pentru națiunea română, de un atașament nețărmurit în continuitatea spiritului național. Mă întreb ce o fi zis marele matematician Viorel Barbu de nu se mai știe nimic despre el? Dar profundul fizician Ion Bica? Neîncadrabilul fizician Liviu Sofonea? Dar filosoful Mircea? Dar atâția alții, uitați până și în moarte? Cine să ne trezească altcineva decât noi înșine? E o
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
Ionescu, Herman Hesse, Unamuno se întîlnesc sub cîte o umbrelă comună (teoria jocului, paradoxul, hazardul etc.) cu nume celebre din zona logicii și a matematicii: David Hilbert, René Thom, Alfred Tarski, Bertrand Russel, N. Rashevsky. Nu lipsesc, desigur, figurile duble, matematicienii literați începînd cu Pascal și Lewis Carroll-Charles Dodgson și ajungînd la Dan Barbilian-Ion Barbu și la profesorul Moisil, maestru al paradoxului, figură mitică dragă autorului și-a dedicat un articol chiar în numărul trecut al României literare n.red.ț
LECTURI LA ZI by Al. Ioani () [Corola-journal/Imaginative/13838_a_15163]
-
alcătuind o mare familie de intelectuali și de creatori, minuțios descrisă de memorialist. Să ne oprim la câțiva dintre membrii ei mai importanți, care au avut contingențe cu literatura și în genere cu științele umansite. Fratele mai mare, Nicolae, deși matematician, era un asiduu cititor de reviste și de poezie, ca și confratele său de breaslă Miron Nicolescu, viitorul președinte al Academiei Române. Era prieten cu Ion Barbu și cu Alexandru Rosetti, fiind numiți "cei trei stâlpi de la Nestor" pentru că se întâlneau
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
stârnise, fără voia ei, tot acest iureș. Au trecut de atunci 17 ani. Doamna Banu a publicat culegeri de matematică, a elaborat subiecte de examen și curricula pentru gimnaziu. A scris și o carte despre profesorul care a format-o, matematicianul Caius Iacob. Nu știu când a avut timp pentru toate astea, pentru că în toți acești ani, n-a lipsit de la catedră. A cucerit, rând pe rând, generații de elevi. În fotografia de pe blog, doamna Banu a rămas la fel de tânăra și
Rămas bun, doamna Banu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82413_a_83738]
-
nu am făcut-o pentru că tu știai, te uitai în ochii mei și știai , nu a fost nevoie de cuvinte între noi ! Îți mulțumesc că ai învățat-o pe Mara să gândească logic și rațional , să analizeze cu luciditatea unui matematician toate situațiile posibile , și cel mai important ai învățat-o să vadă esență lucrurilor și să culeagă numai ce este important în viață ! Mulțumesc mult Flori și regret că nu ne-am mai văzut în ultima vreme Am fost de
Rămas bun, doamna Banu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82413_a_83738]
-
stârnise, fără voia ei, tot acest iureș. Au trecut de atunci 17 ani. Doamna Banu a publicat culegeri de matematică, a elaborat subiecte de examen și curricula pentru gimnaziu. A scris și o carte despre profesorul care a format-o, matematicianul Caius Iacob. Nu știu când a avut timp pentru toate astea, pentru că în toți acești ani, n-a lipsit de la catedră. A cucerit, rând pe rând, generații de elevi. Clasa unde preda acum a construit un mic blog care-i
Doamna Banu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82565_a_83890]
-
Dragoș Bucurenci Soluția propusă de Talmud la problema succesorala despre care am scris acum câteva zile nu este nici pe departe lipsită de logică. După ce, timp de sute de ani, exegeții au încercat să-i găsească o explicație, matematicienii din a doua jumătate a secolului 20 au arătat că soluția este nu doar coerentă, ci și corectă. Cele trei soții (să le zicem Ketura, Hagar și Sară) au, fiecare, pretenții de căte 100, 200 și, respectiv, 300 de dinari
O împărţire echitabilă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82593_a_83918]
-
pretendent asupra a jumătate de haină. Prin urmare, aceasta jumătate îi revine primului. Celalaltă jumătate rămâne în litigiu: ambii emit pretenții asupra ei. În lipsă altor criterii de decizie, aceasta jumătate se împarte în mod egal între cei doi pretendenți. Matematicienii Robert Aumann și Michael Mashler au vrut să vadă în ce fel se aplică principiul “Diviziunii Egale a Sumei Contestate” (DESC) în cazul moștenirii buclucașe. Cei doi au constatat că, în fiecare dintre cele trei cazuri, dacă se scade din
O împărţire echitabilă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82593_a_83918]
-
dreptul Sarei asupra 50 de dinari (pretenția ei e de doar 200). Suma contestată (200) se împarte la 2. Hagar primește 100 de dinari, Sară 150. Soluția talmudica pare, așadar, să respecte o condiție de echitate. Mai mult, cei doi matematicieni au demonstrat că în orice situație în care o sumă trebuie împărțită între mai mulți creditori cu pretenții diferite există o soluție care satisface principiul DESC și numai una. Dar pentru a ajunge la această soluție este nevoie de un
O împărţire echitabilă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82593_a_83918]
-
singurul pandant (,complementara") acestor purpuri bizantine nu poate fi, desigur, decât negrul: al "negurii"... uitării, al nopții și al morții. Căci, cum citește-se în Sub pecetea tainei: "Peste toată această pâclă roșie se lasă grea o perdea neagră." 1 "Matematicienii și poeții vor înțelege, singurii, taina acestui procedeu de Ťexhauțiuneť, de epuizare a calităților unei figuri - generoasă și liberă construcție a transcendenței..." (Răsăritul Crailor, s. m.) 2 Într-o semantică nu tot atât de toptangie, ci mai "subțire", ca aceea a lui
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
oglinzii, pregătindu-se pentru o recepție: Nicule, ți-ai imaginat tu vreodată, atunci când băteai cuișoarele alea în atelierul de cizmărie, că o să ajungi să te căsătorești cu o academiciană?" Unele anecdote își au autori, ca aceasta a lui Grigore Moisil, matematicianul celebru și prin spiritul său ascuțit, anecdotă spusă de academician unui coleg după ce ajunsese deputat în Marea Adunare Națională: "Mi s-a întâmplat un lucru curios zilele trecute. Adorm și visez că sunt în sala de ședințe a Parlamentului. Se
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
-se cu repere bibliografice și cu succinte referințe critice. Așa cum sublinia Edmond Nicolau în cuvântul introductiv la prima ediție, "vom constata, cu uimire că, practic, nu există domeniu al culturii - fie că este vorba de gândirea abstractă a filosofului sau matematicianului, fie de artele plastice sau interpretative, de literatură - în care Brăila să nu fi fost prezentă cu valori de prima mărime". De asemenea, în cuvântul introductiv la ediția a doua, Gabriel Dimisianu releva că orașul a putut "să furnizeze culturii
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
viață aproape incognito la marginea noii societăți postbelice, poetul lucrînd "sub acoperirea" traducătorului, Nichita nu pierde totuși prilejul așteptat de a-i citi un poem Ťimpregnat de Jocul său secundť. Versurile n-au fost, se pare, foarte gustate de bătrînul matematician, încîntat totuși să descopere, în vremurile de prigoană a poeziei sale, un june emul atît de conectat la "modul intelectual al lirei". Maestrul îi subliniază cîteva versuri, îi îndreaptă unele cuvinte și-i lasă pe manuscris numărul de telefon, semnîndu-se
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]