910 matches
-
bine, rămâne pentru după bac...știi câte griji mi-am făcut toată noaptea? Am vrut să vin la tine să stăm de vorbă. Nu vreau sa râdă toți de noi că avem neânțelegeri tocmai acum. -Dar noi nu avem neânțelegeri...Maur, noi ne iubim, dar nu știm cum să ne purtăm în anumite momente, asta este sigur. -Exact, asta gândesc și eu, vezi ? gândim la fel... În mai puțin de o oră, se întâlniră în ușa clasei lor, unde Maur ajunsese
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ne_ntinata.html [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
neânțelegeri...Maur, noi ne iubim, dar nu știm cum să ne purtăm în anumite momente, asta este sigur. -Exact, asta gândesc și eu, vezi ? gândim la fel... În mai puțin de o oră, se întâlniră în ușa clasei lor, unde Maur ajunsese tot în fugă și scoase din servietă un trandafir alb, imaculat, învelit cu grijă într-o coală de hârtie la fel de albă. -Pentru tine iubire, zise Maur și o sărută pe obraz. -Și asta este pentru tine, se ridicase Oana
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ne_ntinata.html [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
În mai puțin de o oră, se întâlniră în ușa clasei lor, unde Maur ajunsese tot în fugă și scoase din servietă un trandafir alb, imaculat, învelit cu grijă într-o coală de hârtie la fel de albă. -Pentru tine iubire, zise Maur și o sărută pe obraz. -Și asta este pentru tine, se ridicase Oana pe vârfurile picioarelor, să-l sărute pe Maur pe obraz. Referință Bibliografică: NE-NTINATA / Flora Mărgărit Stănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 211, Anul I, 30
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ne_ntinata.html [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
servietă un trandafir alb, imaculat, învelit cu grijă într-o coală de hârtie la fel de albă. -Pentru tine iubire, zise Maur și o sărută pe obraz. -Și asta este pentru tine, se ridicase Oana pe vârfurile picioarelor, să-l sărute pe Maur pe obraz. Referință Bibliografică: NE-NTINATA / Flora Mărgărit Stănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 211, Anul I, 30 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Flora Mărgărit Stănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ne_ntinata.html [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
localitățile spaniole de pe litoral. Singurele locuri din lume în care mai trăiește liber taurul arhaic, din rasa vestită de pe vremea Imperiului Tartezian sunt zona Navarra-Țara Bascilor, regiunea Salamanca-La Mancha și malurile Guadalquivirului, în sudul Andaluziei. Aici, în Evul Mediu, cavalerii mauri și creștini obișnuiau să-și omoare timpul prin pauzele dintre bătăliile Reconquistei exersându-și îndemânarea și iuțimea în lupta cu exemplarele cele mai impresionante ale acelor tauri legendari. Însuși eroul național al Spaniei, El Cid Campeador, pe lângă incontestabilele calități de
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1375529678.html [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
în 13.05.2016, dar noi am mai rămas două zile întrucât nu am avut zbor rezervat. Acest lucru ne-a oferit prilejul de a mai cunoaște un celebru oraș, Cordoba, având astfel ocazia de a admira și aici arhitectura maură și celebrul Alcazar. Duminica am părăsit cu părere de rău acest ținut minunat unde am participat la un curs deosebit de interesant , ținut de o adevărată profesionistă . Această experiență merită să fie împărtășită și de alții ,motiv pentru care acest articol
PROIECT ERASMUS , PROFESOR EUROPEAN – ELEV EUROPEAN de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1478195524.html [Corola-blog/BlogPost/370686_a_372015]
-
VIAȚA PE CREȘTET Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 376 din 11 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Viața pe creștet Viața pe creștet, la creșă cu Beckett, ulciorul se sparge lovit de catarge, inelul de aur purtat de un maur, cișmeaua mai curge cu sânge și fuge, oprește nebune rima pe strune, că struna, nebuna lovește întruna, pământ străveziu, ev mediu târziu, beau apă din cască, străbuna mea flască, semne prea multe de cnuturi bătute, cazanul așteaptă un diavol se
VIAŢA PE CREŞTET de BORIS MEHR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Viata_pe_crestet_boris_mehr_1326328855.html [Corola-blog/BlogPost/361820_a_363149]
-
mâna în părul bărbatului dintre pulpe, apăsând cu tărie asupra capului, ca acesta să se afunde tot mai adânc, mai pătrunzător, în necercetata sa scorbură atât de minuțios cum o făcea el - iubitul din nebunia vieții sale, frumos ca un maur din poveștile cu prinți arabi. Iubit care-i trezise cele mai sublime fantezii generatoare de plăceri, vise cu întâlniri nebunești, ireale, dorite precum pământul își dorește apa pe timp de secetă, când crăpătura uscăciunii se adâncește tot mai profund, sau
ROMAN (CAP. NOAPTEA DE TAINA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_cap_noaptea_de_stan_virgil_1346666816.html [Corola-blog/BlogPost/343751_a_345080]
-
cele mai vechi timpuri. De la înălțimea celor 333 de metri pe care îi măsoară, „Peñonul” a fost martorul confruntărilor neîntrerupte dintre localnici și vizitatori din lumea largă, mai mult sau mai puțin bineveniți. De la fenicieni, greci și romani până la hoardele maure și, mai nou, la puhoaiele de turiști occidentali, nimic omenesc posibil nu le-a fost străin celor de aici. Impasibili la „valurile migratoare”, precum Mediterana când bate vântul, localnicii își îndreaptă acum atenția spre orarul sărbătorilor locale. Andaluzia are Feria
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 by http://confluente.ro/Litoralul_spaniol_parada_ca_la_rio_gabriela_calutiu_sonnenberg_1340521588.html [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
de prioritate maximă. Meșteșugari destoinici se îndeletnicesc pe tot parcursul anului cu confecționatul încălțărilor și straielor după moda de acum un secol. Fanfare și orchestre exersează neîntrerupt muzica de marș, care se intrepretează numai și numai în astfel de ocazii. „Maurii”, respectiv „Creștinii” se adună săptămânal la sediile lor, pentru a exersa pasul lent al defileelor de gală sau pentru a discuta programul și situația colectării de fonduri. Frecvența și seriozitatea cu care ei vizitează sedințele ar face să pălească orice
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 by http://confluente.ro/Litoralul_spaniol_parada_ca_la_rio_gabriela_calutiu_sonnenberg_1340521588.html [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
retrăim o pagină de istorie pe viu. O zi normală de lucru, o dimineață aparent oarecare. Brusc bat clopotele, sună trâmbițele iar vestitorii aleargă pe străzi, dând alarma în gura mare. Vin pirații! Zarvă mare, tămbălău! Pe măsură ce se apropie bărcile „maurilor”, grupurile de „creștini” îmbracă armurile și ies în întâmpinarea dușmanului. Pe fundalul asurzitor al armelor de foc, în nori de fum și miros pătrunzător de praf de pușcă, lupta se dă cot la cot, pe plajă. Proaspăt debarcații ies învingători
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 by http://confluente.ro/Litoralul_spaniol_parada_ca_la_rio_gabriela_calutiu_sonnenberg_1340521588.html [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
îmbracă armurile și ies în întâmpinarea dușmanului. Pe fundalul asurzitor al armelor de foc, în nori de fum și miros pătrunzător de praf de pușcă, lupta se dă cot la cot, pe plajă. Proaspăt debarcații ies învingători. Mai apoi, atât „maurii”, cât și „creștinii” se retrag prin corturi; primii ca să sărbătorească victoria iar ultimii ca să-și „lingă rănile”. Săptămâna care urmează se derulează sub semnul trezirii timpurii, cu sonor tare. Ocupanții sunt prezenți la posturile-cheie din incinta orașului. „Creștinii” provoacă „maurii
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 by http://confluente.ro/Litoralul_spaniol_parada_ca_la_rio_gabriela_calutiu_sonnenberg_1340521588.html [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
maurii”, cât și „creștinii” se retrag prin corturi; primii ca să sărbătorească victoria iar ultimii ca să-și „lingă rănile”. Săptămâna care urmează se derulează sub semnul trezirii timpurii, cu sonor tare. Ocupanții sunt prezenți la posturile-cheie din incinta orașului. „Creștinii” provoacă „maurii” și încearcă să-i alunge prin diverse ambuscade și stratageme. Întreaga acțiune se finalizează în weekend, când tabăra musulmană depune armele. Urmează fraternizarea celor două tabere și sărbătoarea propriu-zisă. Punctul culminant se atinge de obicei duminica, la parada participanților. În
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 by http://confluente.ro/Litoralul_spaniol_parada_ca_la_rio_gabriela_calutiu_sonnenberg_1340521588.html [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
atinge de obicei duminica, la parada participanților. În orașul nostru se mai întâmplă să se devanseze parada cu o zi-două. Gurile rele spun că ar fi vina primarului petrecăreț, care uneori e invitat concomitent și la câte o nuntă. Săptămâna „Maurilor și Creștinilor” nu reflectă doar un episod sporadic din istoria unei localități, ci un capitol întreg din istoria poporului spaniol, capitol care nu a durat doar o săptămână, ci peste o jumătate de mileniu. E fapt știut că maurii au
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 by http://confluente.ro/Litoralul_spaniol_parada_ca_la_rio_gabriela_calutiu_sonnenberg_1340521588.html [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
Săptămâna „Maurilor și Creștinilor” nu reflectă doar un episod sporadic din istoria unei localități, ci un capitol întreg din istoria poporului spaniol, capitol care nu a durat doar o săptămână, ci peste o jumătate de mileniu. E fapt știut că maurii au cucerit Peninsula Iberică, menținându-se aici mai bine de șase sute de ani, dar câți dintre noi realizează că singura lor cale de acces a fost Marea Mediterană? „Așadar și prin urmare”, nu doar „grecii făceau comerț pe mare”. Spre deosebire de vremurile
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 by http://confluente.ro/Litoralul_spaniol_parada_ca_la_rio_gabriela_calutiu_sonnenberg_1340521588.html [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
Marea Mediterană? „Așadar și prin urmare”, nu doar „grecii făceau comerț pe mare”. Spre deosebire de vremurile postmoderne, pe atunci nu era o plăcere să locuiești pe litoral, ba chiar era pericol de moarte. Rămâne pentru mine un mister cum de creștinii și maurii s-au despărțit după atâtea secole, ca și când s-ar fi adunat abia în urmă cu o zi. Ce-ar fi dacă acum yancheii s-ar întoarce în Europa și Lumea Nouă le-ar rămâne reprezentanților First Nations? Au supraviețuit puțini
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 by http://confluente.ro/Litoralul_spaniol_parada_ca_la_rio_gabriela_calutiu_sonnenberg_1340521588.html [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
ar fi dacă acum yancheii s-ar întoarce în Europa și Lumea Nouă le-ar rămâne reprezentanților First Nations? Au supraviețuit puțini, dar din punct de vedere strict temporal, tot pe parcursul a șase veacuri. Spaniolii au un cult inexplicabil pentru maurii înfrânți. Pentru tot ce au adus și lăsat aici în materie de obiceiuri și construcții civilizatoare, deși au fost izgoniți, sunt respectați în continuare, chiar și în lipsă. Asta explică îmbulzeala la distribuirea rolurilor de căpetenii și războinici barbari. Un
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 by http://confluente.ro/Litoralul_spaniol_parada_ca_la_rio_gabriela_calutiu_sonnenberg_1340521588.html [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
los studiată contrastează net cu scrobeala mândră a cruciaților reci. Se cuvine menționat în treacăt la acest punct că nu e caz de hlizeală permanentă și ploaie de bomboane ca pe la carnavalurile clasice din Veneția, Köln sau Rio de Janeiro. Maurii și creștinii defilează încet și sobri, salutând cumpănit la intervale regulate plebeimea bulucită pe margini. Chiria pentru un scaun în față e scumpă, dar merită banii, căci spectacolul perindării sutelor de personaje ține peste trei ore. Trec agale caruri alegorice
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 by http://confluente.ro/Litoralul_spaniol_parada_ca_la_rio_gabriela_calutiu_sonnenberg_1340521588.html [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
catarg, Toate ferestrele deschise larg Aspiră cu nesaț parfum de magnolii, Invită pe canapele și pe fotolii - Tapiserii saturate de iluzii - Și castagnetele incitantei Andaluzii, Dansul amețitor de vibrante culori - Luceferi în poante și zâmbet de sori. Palate de arhitectură maură; El Greco intră puțin strâmb în pictură; Pe Guadalaquivir coboară, Ca pe Dâmbovița, o apă-vioară. Numai Soarele, ca un satelit fix - Pe o planetă albastră, desenat cu pix. Ne amăgim că timpul ne transformă, Dar e nedimensionat, fără formă. Soarele...parfumul
ANDALUZIA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Andaluzia_george_nicolae_podisor_1326697857.html [Corola-blog/BlogPost/362115_a_363444]
-
șefi și mahări mari, iar Torquemada nu e fada, naiva, gingașa Armada ce s-a-necat la sud de coasta enegleză, ca o țață proastă. Pe Abulafia mă jur că nu mai scriu nimic de muri și și mure, de mauri și de Othelo, hotelieri, îmi plac doar dascălii de ieri și mai cu seamă profesoara ce-am sărutat-o prima oară. Boris Marian Referință Bibliografică: Memento / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 355, Anul I, 21 decembrie 2011
MEMENTO de BORIS MEHR în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Memento.html [Corola-blog/BlogPost/350940_a_352269]
-
Însă în autocar, când a început să vorbească, ne-a cucerit pe toți. Avea un stil inconfundabil - vorbea liber, fără notițe, prezenta informațiile cu un limbaj nepretențios, repeta de multe ori primul cuvânt din frază (“Și-atuncea? Ei, și-atuncea maurii...”), făcea multe divagații dar nu pierdea niciodată șirul (“ Închidem toate parantezele și ne întoarcem la plecarea lui Columb...”), introducea exact atâta redundanță încât să fixeze mai bine, dar să nu plictisească, iniția mici dialoguri pentru a menține atenția trează (“și
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1401947855.html [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]
-
când e vorba de clădiri nu mai am niciun dubiu, uitați-vă la aceasta, e clădirea mea preferată. Priviți cât de frumos se îmbină stilurile, renascentist cu neomudejar! Paranteză. Neomudejar e stilul arhitectonic ce se trage din cel de origine maură - mudejar (citește mudehar). Spania e plină de asemenea clădiri, cu cărămidă aparentă, balcoane din fier forjat, decorații viu colorate. Prin oraș, domnul Dan mergea în pas alert, fără să agite vreun steguleț sau alt semn distinctiv. Spunea că are motorașe
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1401947855.html [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]
-
că, mai ales din cauza diversității, Spania e într-adevăr altfel decât celelalte țări. España es diferente... Motivele se pierd în negura istoriei. Spania a fost populată de o mulțime de nații - iberi, liguri, celți, fenicieni, cartaginezi, greci, romani, vizigoți, evrei, mauri... Diversele provincii au suferit influențe în mod diferit. Fenicienii, cartaginezii și grecii au întemeiat colonii mai mult pe coaste, precum la noi Tomis, Callatis, Histria. Vizigoții (mai general spus, germanii) au lăsat urme mai ales în nord. Maurii - mai ales
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1401947855.html [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]
-
vizigoți, evrei, mauri... Diversele provincii au suferit influențe în mod diferit. Fenicienii, cartaginezii și grecii au întemeiat colonii mai mult pe coaste, precum la noi Tomis, Callatis, Histria. Vizigoții (mai general spus, germanii) au lăsat urme mai ales în nord. Maurii - mai ales în sud. Cu ocazia asta mi-am lămurit o problemă care mă frământa. Știam că maurii au cucerit o bună parte din Spania și au rămas acolo câteva secole, dar nu știam cum s-a ajuns la asta
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1401947855.html [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]
-
mai mult pe coaste, precum la noi Tomis, Callatis, Histria. Vizigoții (mai general spus, germanii) au lăsat urme mai ales în nord. Maurii - mai ales în sud. Cu ocazia asta mi-am lămurit o problemă care mă frământa. Știam că maurii au cucerit o bună parte din Spania și au rămas acolo câteva secole, dar nu știam cum s-a ajuns la asta. De ce numai în Spania ? Ei bine, nu s-ar fi dus ei, dar au fost chemați. Pe la anul
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1401947855.html [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]