193 matches
-
gay și lesbiene, muncitori, săraci, persoane vârstnice, persoane cu dizabilități fizice și psihice”. Și Anne xe "Phillips"Phillips, în cadrul unei analize a democrației și a reprezentării politice, include interesele politice ale femeilor ca argument, de această dată în privința unei mize maximaliste: paritatea de gen în politică 1. Autoarea nu disociază între interese sau nevoi atunci când susține că există o serie de „nevoi, interese și preocupări” care au ca punct de pornire „experiențele femeilor” și nici când introduce această expresie nu oferă
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
absența vecinilor mai înstăriți și închiderea frontierelor Uniunii Europene față de potențialii refugiați economici; abia dărîmată, cortina de fier ar reapare sub forma unui zid de argint sau chiar mai impenetrabil. 1. Partidele care susțin o tranziție rapidă: optimiștii. Optimiștii, sau maximaliștii, s-au împărțit rapid în partide politice datorită concepțiilor diferite în ceea ce privește ordinea politică, dar urmărind o structură precisă. Ei apar observatorului ca două versiuni care pot coexista: o variantă catch-all majoritară și o variantă "intelectuală", mai slabă electoral. Cele două
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
intelectuală", dar aura ei nu se compară deloc cu cea a partidelor echivalente din Ungaria sau Cehia. Din contra, în Slovacia catolică și naționalistă, entuziasmul pentru introducerea economiei de piață pare mai moderat și incapabil de a crea un partid maximalist. Astfel că ODS, în Boemia și Moravia, flancat de ODA, FIDESZ-ul unguresc, prezintă această structură care, incompletă în Polonia, se traduce prin confederația liberală a lui Bielecki, cea care a intrat în Uniunea Libertăților pentru a face față comuniștilor
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
bolșevismul ca susținător al emancipării popoarelor din imperiu. Așa și părea într-o primă fază a revoluției, ceea ce a și îngăduit asumarea "autonomiei" basarabene. Dar, pe termen lung, nu a întrevăzut, atunci, perpetuarea țarismului sub obrăzar comunist, el crezând că "maximaliștii" vor opta pentru o adevărată democrație și vor accepta generoși unirea Basarabiei cu Țara. Există, desigur, o ambiguitate din partea guvernului român refugiat la Iași, pe care Stere o sancționează astfel: "Așadar, campania românească din Basarabia nu are, în fond, caracterul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
la armonia interioară, a trăi în pace, sănătos și în formă. În mod evident, nu ne mai situăm în prelungirea senzualității „moderate și liniștite” a omului democratic descris de Tocqueville, ci într-o epocă de efervescențe senzoriale și de hedonism maximalist. În frenezia consumului-lume se caută ceva ca un ideal apollinic. Era comunităților, era indivizilortc "Era comunităților, era indivizilor" Ideea centrală avansată de apologeții lui Dionysos este că suntem purtați de un nou val de modernitate al cărui specific este de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Capitolul 3 al acestei cărți. Opinii privind eficiența programelor de finanțare nerambursabilă De-a lungul timpului, specialiștii și-au exprimat numeroase opinii cu privire la oportunitatea accesării și furnizării de asistență externă nerambursabilă. Curentele de opinii au atins toate sferele, de la curentul maximalist favorabil fondurilor nerambursabile, până la opinii radicale împotriva acestora. Puternice contradicții și conflicte, uneori chiar intense, au avut loc între aceste două tabere. Printre conflictele importante putem să le menționăm pe cele reflectate în lucrările „radicale” ale lui Bauer (1972) și
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
Puternice contradicții și conflicte, uneori chiar intense, au avut loc între aceste două tabere. Printre conflictele importante putem să le menționăm pe cele reflectate în lucrările „radicale” ale lui Bauer (1972) și (1975), pe de o parte și cele ale „maximalistului” Stern (1974) pe de altă parte, cu un efect puternic asupra politicii economice din acel moment (Shleifer, 2009). O puternică dezbatere are loc și în prezent, avându-i în prim-plan pe economiștii William Easterly (2003, 2006, 2009) de la New York
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
nivele: „ladder approach”, în care ajutorul financiar nerambursabil să fie furnizat de statele dezvoltate, prin intermediul structurilor existente la nivel guvernamental, în țările receptoare, dar cu un control strict asupra acestora prin intermediul organismelor Uniunii Europene, Băncii Mondiale sau al ONU. Pozițiile maximaliste sau moderate care susțin dezvoltarea programelor de finanțare nerambursabilă sunt promovate în special de ONU, dar și de alte numeroase organisme, organizații internaționale sau naționale, state și grupări de state etc. Acestea, reunite la Conferința Mondială pentru Dezvoltare Socială - Copenhaga
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
său de ordine fiind: "nici colaborare și nici sabotaj". După excluderea aripii "internaționaliste", reunite în jurul lui Mussolini, anumiți reformiști ca, de exemplu, Turati se alătură cauzei Uniunii sacre, după bătălia de la Caporetto. Însă majoritatea organizației care se revendică mai degrabă "maximalistă" are în vedere posibilitatea unei revoluții socialiste, precum și preluarea puterii de către proletariat. Grupată în jurul lui Serrati, aceasta preconizează o Republică socialistă, susținînd totodată cu mult entuziasm Revoluția rusă. Mișcările care vor contribui profund la reînnoirea socialismului apar tocmai în interiorul Puterilor
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
mai limitate ale socialismului de stînga care, ivite din defuncta UPSAI, au refuzat să adere la ISM sau au rămas în afara acesteia: socialiștii revoluționari ruși de stînga, micul nucleu acum format din socialiștii independenți germani, Partidul Muncitoresc Norvegian, socialiștii italieni maximaliști, Partidul Socialist Independent din Polonia, precum și cîteva grupări efemere din Suedia, Cehoslovacia și Iugoslavia, care s-au desprins de comunism. În Franța, Uniunea Socialist-Comunistă formată din foști comuniști care au părăsit Partidul în 1922-1923 se alătură și ea acestui curent
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
strategia mișcării muncitorești în timpul perioadei de ofensivă fascistă". El generează apariția a trei curente. Stînga se grupează în jurul moțiunii prezentate de unul din conducătorii Ligii poloneze, V. Alter. În anii '20, Liga poloneză a întreținut legături internaționale foarte strînse cu maximaliștii italieni: Pietro Nenni, sensibil la lupta împotriva fascismului, destul de apropiat de IAG prin pozițiile sale și care, pînă în 1930 a aparținut Partidului Socialist Italian Maximalist, membru al Biroului de la Paris 34, elvețianul Robert Grimm, francezul J. Zyromski, care din
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
facto între cele două tendințe ale socialismului revoluționar, existent în Europa. La inițiativa IAG are loc la Paris, încă din 6 februarie 1933, o reuniune la care asistă pe lîngă cele cinci partide fondatoare ale acestui nou organism socialiștii italieni maximaliști și Partidul Unității Proletare din Franța, ambele fiind membre în Biroul de la Paris. Sub impactul emoției provocate de venirea la putere a lui Hitler, este avută în vedere, într-un timp scurt, o conferință mondială a tuturor organizațiilor muncitorești, pentru
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Adler, " Le problème organisateur de l'unité prolétarienne". Raportul Secretariatului ISM prezentat în ședința Executivului ISM la 11 aprilie 1926, "Informations internationales" (buletin publicat de ISM), 1926. Come le Internazionali ufficiali sabotono l'unita, "Avanti", bolletino del Partito socialista italiano (maximalist și aderent la Biroul de la Paris), ediția a XXXII-a, 25 martie 1928. 12 IVe Congrès de l'IOS. Vienne 1931. Rapports et compte rendu. Aperçus politiques, publicat de Secretariatul ISM, Zürich, 1931. 13 Putem găsi cîteva precizări în legătură cu atitudinea
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
a argumentației principale / 42 Capitolul I. Idealul accesului egal la serviciile medicale și versiunile lui / 47 1.1. Idealul accesului egal: de la libertarianism la egalitarianism / 47 1.2. Acces egal la ce servicii medicale? Idealul egalitarian suficientist vs. idealul egalitarian maximalist / 52 1.3. Egalitatea de acces și principiul egalității echitabile a oportunităților / 60 1.4. De la egalitatea echitabilă a oportunităților la deliberarea democratică / 73 1.5. Egalitarianismul idealist vs. egalitarianismul realist / 76 Capitolul II. De ce egalitate? Argumentele în favoarea idealului accesului
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
libertariană (formală) de cea propriu-zis egalitariană (substanțială) a acestui ideal. Capitolul prezintă și alte distincții importante. Una dintre ele precizează că accesul nu trebuie confundat cu utilizarea serviciilor medicale. O altă distincție propusă este cea între idealul suficientist și idealul maximalist al accesului egal la serviciile de îngrijiri medicale. Deși preponderent descriptiv, capitolul are și o componentă critică și una explicativă. Astfel, în cadrul său se argumentează, spre exemplu, că atât principiul egalității echitabile a oportunităților, cât și apelul la decizia democratică
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
rezultate egale ale serviciilor de îngrijiri medicale sau de a garanta același grad de sănătate tuturor cetățenilor par să reflecte aceeași concepție despre ființele umane"5. 1.2. Acces egal la ce servicii medicale? Idealul egalitarian suficientist vs. idealul egalitarian maximalist În urma analizei lucrărilor filosofilor care apără idealul egalitarian al dreptății în distribuția serviciilor de îngrijiri medicale, am constatat că aceștia au opinii diferite în privința interpretării adecvate a acestui ideal. Ca atare, consider că este necesară diferențierea între mai multe versiuni
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
de îngrijiri medicale, am constatat că aceștia au opinii diferite în privința interpretării adecvate a acestui ideal. Ca atare, consider că este necesară diferențierea între mai multe versiuni ale acestui ideal egalitarian. Trebuie să distingem, pe de o parte, între egalitarianismul maximalist și egalitarianismul suficientist, și, pe de altă parte, între egalitarianismul idealist și egalitarianismul realist. Prima distincție este operată în funcție de răspunsul pe care filosofii egalitarieni îl oferă la întrebarea "acces egal la ce?", în vreme ce a doua distincție este operată în funcție de asumpțiile
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
răspunsuri diferite la această întrebare. În funcție de aceste răspunsuri, în cele ce urmează voi diferenția, prezenta și analiza critic următoarele două versiuni ale idealului egalității de acces: idealul egalității de acces la cele mai bune posibil servicii de îngrijiri medicale (idealul maximalist al egalității de acces) și idealul egalității de acces la un pachet "adecvat" sau "decent" de servicii medicale (idealul suficientist al egalității de acces). Idealul egalitarian maximalist susține că cetățenii trebuie să beneficieze de un acces egal la "cele mai
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
egalității de acces la cele mai bune posibil servicii de îngrijiri medicale (idealul maximalist al egalității de acces) și idealul egalității de acces la un pachet "adecvat" sau "decent" de servicii medicale (idealul suficientist al egalității de acces). Idealul egalitarian maximalist susține că cetățenii trebuie să beneficieze de un acces egal la "cele mai bune posibil servicii de îngrijiri medicale". Convingerea că acesta este idealul adecvat al dreptății în distribuția serviciilor medicale este împărtășită, spre exemplu, de Albert Weale, care apără
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
află"8. Un sistem de îngrijiri de sănătate care ar garanta doar o calitate slabă a serviciilor lor ar produce pe termen lung doar îngrijiri sub-optimale și ineficiente"9. Cei mai mulți egalitarieni se detașează însă în mod explicit de acest ideal maximalist al egalității de acces, apărând, în schimb, diferite versiuni ale idealului egalitarian suficientist în distribuția serviciilor de îngrijiri de sănătate. Opinia acestor egalitarieni a fost sintetizată și dezvoltată foarte bine de Yvonne Denier. Conform acestei autoare, cetățenii trebuie să beneficieze
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
puțin urgente sau fundamentale care rezultă din dorințele, valorile sau preferințele particulare ale indivizilor și de care funcționarea normală a acestora nu depinde precum în cazul nevoilor parcursului vieții 12. * * * De ce se distanțează egalitarienii de tipul lui Denier de idealul maximalist al egalității de acces? În primul rând, pentru că idealul maximalist nu este, după cum se poate constata cu ușurință, un ideal fezabil. Acest ideal, consideră egalitarienii suficientiști, este unul care cere prea multe, dacă nu chiar imposibilul. Iar acest lucru, a
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
preferințele particulare ale indivizilor și de care funcționarea normală a acestora nu depinde precum în cazul nevoilor parcursului vieții 12. * * * De ce se distanțează egalitarienii de tipul lui Denier de idealul maximalist al egalității de acces? În primul rând, pentru că idealul maximalist nu este, după cum se poate constata cu ușurință, un ideal fezabil. Acest ideal, consideră egalitarienii suficientiști, este unul care cere prea multe, dacă nu chiar imposibilul. Iar acest lucru, a argumentat Will Cartwright, este valabil atât în situația în care
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
însemnând "ceva mai mult decât cele mai bune servicii de îngrijiri medicale disponibile", cât și în situația în care o interpretăm ca însemnând doar cele mai bune servicii medicale disponibile". Dacă interpretăm această sintagmă în primul sens, observăm că idealul maximalist al accesului egal cere, practic, cheltuieli nelimitate pentru furnizarea și îmbunătățirea serviciilor medicale. Astfel de cheltuieli sunt, însă, nesustenabile economic. Mai mult, chiar și dacă idealul maximalist ar fi calificat astfel încât să evite acest pericol, el ar fi în continuare
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
servicii medicale disponibile". Dacă interpretăm această sintagmă în primul sens, observăm că idealul maximalist al accesului egal cere, practic, cheltuieli nelimitate pentru furnizarea și îmbunătățirea serviciilor medicale. Astfel de cheltuieli sunt, însă, nesustenabile economic. Mai mult, chiar și dacă idealul maximalist ar fi calificat astfel încât să evite acest pericol, el ar fi în continuare inacceptabil, susține Cartwright, deoarece "el ar cere o deversare masivă de resurse de la alte arii ale activității umane pe care le prețuim, privându-le pe acestea de
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
în continuare inacceptabil, susține Cartwright, deoarece "el ar cere o deversare masivă de resurse de la alte arii ale activității umane pe care le prețuim, privându-le pe acestea de resurse într-un mod inacceptabil"13. Deși mai puțin exigent, idealul maximalist rămâne vulnerabil acestor două obiecții chiar și în a doua interpretare a sintagmei "cele mai bune posibil servicii de îngrijiri medicale". Aceasta deoarece și în această interpretare principiul cere garantarea accesului egal al indivizilor la anumite servicii medicale cunoscute ca
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]