333 matches
-
Visterie cu pecete gospod. Datorie creștinească... pentru care pre larg arată blagoslovitoare carte a prefericitului părintelui nostru patriarh a Ierusalimului ce s-a trimis cătră toți... La cine s-au trimis foile ca să strângă banii: pe la boieri, i (și) la mazili, i preoți, i aleși i mănăstiri, să ia de tot preotul și diiaconul câte 2 lei noi, să facă tablă (tabel) de preoți și de diaconi să trimiță aice”. ― Și dacă pe “tablă” nu apărea vreun popă sau diacon că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
sulger Enache.” Fac întocmai după spusa călugărului și nu mică mi-a fost mirarea când găsesc că Iliaș Alexandru voievod merge mai departe cu daniile spre acest sulger și, la 6 noiembrie 1667 (7176), îl scutește de dajdea boierilor și mazililor, precum și scutirea de toate dările și angheriile a opt gospodării cu oameni de la odaia lui din Valea Bacului. După aceasta, cei patru ierarhi ai Țării Moldovei (mitropolitul și cei trei arhiepiscopi, de Rădăuți, Roman și Huși n.n) se grăbesc
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
la ghenerariul de Brașău și și-au luat nume de grof, cât și pământul țării noastre l-au închinat nemților până într apa Siretului. Și cuibul său ș-au pus în mănăstirea Cașinului...aducând către sine și alți boieri, și mazili și feciori de boieri de țară s-au tras de acolea și la Cetatea Neamțului...prădând și jăcuind pre toți, și mănăstiri, și boiari, ... fără de nici o milă;...și fiindu și turci neguțitori prin târguri, trimitea podgheazuri... de-i robiia pre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
n.n) venit-au oștile moschicești de-au călcat și pământul acesta a Moldovii, cu multă pradă și jacuri între bieții pământeni. Și măcar că de la noi destulă poroncă au avut...să nu se lunece la vreun hainlâc...iar unii din mazili, precum și dintr-altă prostime, tot nu s-au supus poroncii și învățăturii noastre, și cum au văzut pe moscali îndată s-au și hainit, și fără nici o pricină s-au închinat la moscali; dintre carei unii, fiind și 2 ficiori
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
pus mai mare peste bisericile: „Sfeti Nicolai, și la Sfânta Vineri și la Sfeti Sava” ca pentru „copiii prostimii, din trei ani în sus...să faceți izvod, anume să margă să învețe carte, adică învățături creștinești; care ar fi de mazil, de neguțitoriu și de alte bresle de cinste să margă să învețe. Însă de vârstă de la trei ani în sus, până la 12 anii și mai sus, iar carii ar fi feciori de preoți să învețe până la 20 de ani și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
fi feciori de preoți să învețe până la 20 de ani și mai sus”. „Cred că ai luat aminte cum că la școlile înalte erau trimiși doar feciorii de preoți.” Asta așa ar părea la prima vedere, dar despre copiii de mazili, de negustori și de alte bresle de cinste mitropolitul spune: „Însă de la vârsta de la trei ani în sus, până la 12 anii și mai sus...” Așa că eu cred că și aceștia - cei mai buni - puteau să învețe și la școli înalte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
prin năuri... și mi s-a făcut așa deodată parec-aș fi mers la Suceava și parecă eram tânăr și mi-or venit în minte câte toate din tinereța cea deșartă - și cum am venit acasă mi-a deschis poarta Buzdugan mazilul, care s - a-ntîmplat să fie la mine. Ne-am pus la o vorbă la un păhar de vin și ne-am adus aminte de toate celea. Veni vorba despre Marioara doamna și despre prunc și zise el că tot n-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
o turmă ș-un păstor. Și el nu glumea de fel, vorbea c-un fel de convingere adesea urâcioasă despre planurile lui. Oameni de aceștia pe vremea aceea nu erau tocmai rari. Domnia o visa pân și cel din urmă mazil după căderea fanarioților, mai ales cugetând la ușurința - se-nțelege că anecdotică - a unei asemenea eventualități. Îmbla vorba adică cumcă turcii alesese pe Sandul Sturza - care între cei 7 trimeși era cel mai nensemnat - de domn al Moldovei numai pentru că
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de a mănținea în aceste ținuturi statu quo. Guvernul austriecesc au găsit în Bucovina stări de lucruri cu totul fericite în privirea îndestulărei materiale ale locuitorilor. Au găsit mănăstirile pline de averi, o numeroasă clasă de țărani cu totul liberi, mazilii, ruptașii și răzeșii, bresle de meșteșugari, starostii de negustori, c-un cuvânt o feudalitate cam tîrzietică în viața ei, dar liniștită și liberă. Ceea ce era vechi în vechea Moldovă era legătura pe care clase întregi o aveau cu statul. mazilii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mazilii, ruptașii și răzeșii, bresle de meșteșugari, starostii de negustori, c-un cuvânt o feudalitate cam tîrzietică în viața ei, dar liniștită și liberă. Ceea ce era vechi în vechea Moldovă era legătura pe care clase întregi o aveau cu statul. mazilii și ruptașii, boierii cu scutelnicii lor erau obligați de a servi gratis în orice ocazie statului, era să vede rămășița a organizației militare de sub domniele vechi. Aceste legături dintre domnie și populație, prerogativile acestei din urmă erau neînțelese pentru noii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și când imaginare? Într-un caracter adevărat el e ca acasă. Judecătorul de pace, căpitanul de dorobanți, subcasierul și mai presus de toate subprefectul Zorchidescu sunt oameni aievea luați de pe uliță și puși pe scenă; tot așa Mache Morcoveanu, tipul mazilului sărăcit. De prisos ni se pare Sache Sorcoveanu (gîngavul ), căci defectele naturale sunt obiecte ale comicei de rând, nicidecum a comediei de caractere; apoi Tercilian, în care asemenea numai pronunția transilvaneană e comică. Dar aceste două din urmă persoane par
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ulița mare, se numea Hagi-Petcu și că acest nume conține în mod embrionar toată spița neamului barzilor rătăcitori. Iar cât despre cele câștigate sub definita * grijă austriecească, știm numai că aceste titluri (von pur și simplu) s-a dat oricărui mazil (ruptaș) a părții anexate din Moldova. Noi nu ținem acestea, suntem aceia cari ne speriem mai puțin decât oriunde de titluri pompoase și de vorbe mari, căci* n-avem *** decât un singur nobil ereditar și acela e... însuși M-sa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Costăchești au stăpânit Torceștii, Țigăneii și locul numit de „răzeșii de acolo”, respectiv umbrăreștenii, Agapie, rezultă că locul era situat în zona Torceștilor și a Țigăneilor de pe actualul teritoriu al comunei noastre; d - Mărturia din 1784, dată de Ion Drăgoi, mazil din satul Torcești, care a fost rânduit să arate hotarele „moșii Sinești de către moșia Umbrărești, cum și de către moșia Agapia”. e - Plan de hotărnicie a moșiei Torcești din anul 1872, întocmit de către inginerul hotarnic Nicoleanu, pe baza altor vechi mărturii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
funcții în care se remarcaseră anterior și alți înaintași Costachești. Între timp, își va fi stabilit locuința, pentru cea mai mare parte a timpului, la Iași, dar și la alte stăpâniri din țară, mai ales atunci când ajungea în situația de mazil, adică fără funcție la stat, cum este menționat înainte de anul 1754, căci abia acum îi va reda voievodul Matei Ghica dregătoria de mare vornic al Țării de Jos. Avea case și alte acareturi, precum pivnițe, dughene, adică prăvălii, în orașele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Sandul (Serghie) și popa Ion Pleșcan; Alecsandru Boldul, călăraș căpitănesc; și 10 scutelnici ai „dumisale logofetesei Manolăchioae” (Costache), la Umbrărești; Toader Văscan, vornic; popa Ioniță, popa Vasîli și popa Timofti; Vasile Druțul (Druță), vătăman; Vasile Lungul ruptaș și Ion Drăgoi mazil; Radu Bosîioc, călăraș isprăvnicesc; Enache crâcimar, călăraș căpitănesc și alți slujbași scutelnici ai „dumisali vistierniceasa Nastasîia”, văduva lui Iordache Costache la satul de clăcași Torcești. Dacă în anul 1772, numărul preoților din satul Torcești este 5, observăm că, în 1774
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
era urmărit de localnici deoarece „a fost bătut stupii lui Gavriliță vornicului și au fost dat știubeilor foc”. Același Neculce critică pe domnitorul Constantin Cantemir întrucât, prin sfetnicul său apropiat, Iordache Ruset, „scotea mulțime de orânduieli pe țară, și pe mazili dăjdii grele, și pe breslași greutate [...] că era breslași mulți la țară atunce, cu mii de stupi”, dând de înțeles că breasla în speța dată era aceea a stuparilor, subliniind și aspectul că, datorită obligațiilor grele puse pe această ramură
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1724 pe un „Sandul, căpitanul de Umbrărești”, participant la efectuarea unei hotărnicii din satul vecin, „Bârlădenii, care sunt la ținutul Tecuciului”, pe Darie, vătav al logofătului Manolache Costachi (în acest răstimp a crescut mult numărul slugilor boierești), pe Ion Drăgoi, mazil la Torcești, înregistrat ca atare în catagrafia din 1774, dând și o mărturie în 1784. Poate vor fi existând și alte nume prin documente pe care noi nu le-am văzut, dar fenomenul la care ne referim reprezintă o realitate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trecut, jitari ai comunei au fost Calancea, Bătrânu, Benescu, Carp, Samson, Drug ș.a. Prin aplicarea Regulamentului Organic, satele erau subordonate ocoalelor 1 (Ocolul Traian cu sediul la Traian, ținutul Bacău), care erau conduse de priveghetori numiți de Domn, aleși dintre mazili 2 timp de trei ani, cu liopa (înștiințare prin voce). Ei strângeau dările și judecau neînțelegerile dintre săteni. Începând cu anul 1840, fiecare sat își avea pecetea sa și purta atât numele proprietarului, cât și numele de ordine al satului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu zarea Godinești. Toată această porțiune a fost împărțită între Oncescu, Bogdan, Brumă și Dorobăț. Măsurătoarea a fost făcută de doi ingineri - unul legist și unul hotarnic - Ioniță Bontaș și Vasile Sandu Lupu, curmându-se astfel judecățile între răzeși și mazili. Cu timpul, familiile Tomozei și Oncescu au dispărut, după cum au dispărut și satele Gorghești, Valea Boului și Tomozia din cadrul comunei Oncești. Tot așa a dispărut și stejarul lui Ștefan cel Mare, care marca hotarul între Oncești și Godinești. Taula Taula
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
localnici au fost oarecum rezolvate de inginerul Alexandru Târzilă, care a stabilit forma de răzeșie, noii veniți lucrând ca angajați pe moșii, începând cu anii 1865 și 1896. Asemenea neînțelegeri au mai existat înainte de 1765 între neamul Huștiu și mazilii Tomozei din satul Tomozia. Atunci, Ioniță Bontaș și Vasile Sandu Lupu din divanul domnesc de la Iași au stabilit ca mazilii să ocupe teritoriul din nord-vestul satului Bărboasa în zona Pleșa „La Mazilu”. Satu Nou Sat așezat pe partea stângă a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe moșii, începând cu anii 1865 și 1896. Asemenea neînțelegeri au mai existat înainte de 1765 între neamul Huștiu și mazilii Tomozei din satul Tomozia. Atunci, Ioniță Bontaș și Vasile Sandu Lupu din divanul domnesc de la Iași au stabilit ca mazilii să ocupe teritoriul din nord-vestul satului Bărboasa în zona Pleșa „La Mazilu”. Satu Nou Sat așezat pe partea stângă a pârâului Berheci, este format din oameni veniți din alte sate. Pământul pe care îl muncesc este dobândit din 1864 și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dări asupra sării. Mai târziu s-au legiferat și impozitele indirecte -taxele vamale, taxele asupra băuturilor spirtoase, asupra zahărului, asupra petrolului, monopolul statului, taxa de timbru și înregistrare și impozitul de moștenire. În 1890 erau la noi în comună: 2 mazili, 2 căpătăieri, 10 nevolnici 15, un privilegiat, 12 văduve, iar restul birnici, care nu se bucurau de nici un avantaj. Ei plăteau birul ce li se stabilea prin cislă, dădeau an de oaste și erau luați la toate beilicurile 16. Legea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
luați la toate beilicurile 16. Legea de urmăriri din martie 1877, modificată în 1905 și 1908, asigură plata prin somațiune, sechestru și vânzare. Contribuabilii se împărțeau în multe categorii fiscale: boierii, feciorii lor și rudele erau scutiți de dările personale, mazilii și ruptașii 17 erau scutiți de unele dări, în schimbul unor servicii aduse autorităților, preoții, episcopii și mănăstirile plăteau dările și scutelnicii 1 erau total sau parțial scutiți de dări. Ei corespondau cu vechii poslușnici 2 ce se învoiau cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
anul 1816” să apară un număr de 30 de birnici și 25 de scutiți. În anul 1830 erau consemnate 102 case, iar cu doi ani mai târziu, populația satului Oncești era de 100 de birnici, 14 fără căpătâi, 38 de mazili și 68 de ruptași. După înființarea comunei Oncești (1864), în comună erau 386 de contribuabili și 438 de case, pentru ca în 1887 numărul contribuabililor să fie același, iar casele cu două mai multe. În deceniul al nouălea al secolului al
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nuvela Alexandru Lăpușneanu: "Proști, proști, dar mulți", ca și termenul, sintetic, de prostime sunt ilustrative în acest sens. În Neculce găsim următorul fragment menționat de Pompei Gh. Samarian: "mergând cu multă gloată din țară la Poartă, cu mulți boieri și mazili și curteni și cu ceilalți mai proști, și preoți și călugări..." etc. (Letopeiseți.) Abia mai târziu prostia s-a identificat cu oligofrenia. Anterior, pentru oligofrenie exista o terminologie care încă mai persistă pe alocuri, dar cu oarecare schimbare de nuanță
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]