5,675 matches
-
Primăria Municipiului Iași 08.00 - 17.00, Centrul de Informare Turistică „Iasul tău” - concurs de fotografii Organizator: Primăria Municipiului Iași 08.00, Biserica Pogorârea “Sfanțului Duh” Expoziție de icoane Organizator: Parohia Pogorârea “Sfanțului Duh” 08.00 - 19.00, strada Lăpusneanu „Meșteri și meșteșuguri tradiȚionale din Moldova” Organizatori: Asoc. „ART - Meșteșugurile Prutului”, Asoc. „Alexandru Lăpusneanu”, Muzeul Etnografic al Moldovei, Asoc. „Contrafort”, Asoc. Meșterilor Populari din Moldova, Asoc. „Dialog pentru Dezvoltare”, Parohia „Sfanțul Nicolai” Aroneanu și Primăria Iași 09.00-20.00, Muzeul Unirii
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
00, Biserica Pogorârea “Sfanțului Duh” Expoziție de icoane Organizator: Parohia Pogorârea “Sfanțului Duh” 08.00 - 19.00, strada Lăpusneanu „Meșteri și meșteșuguri tradiȚionale din Moldova” Organizatori: Asoc. „ART - Meșteșugurile Prutului”, Asoc. „Alexandru Lăpusneanu”, Muzeul Etnografic al Moldovei, Asoc. „Contrafort”, Asoc. Meșterilor Populari din Moldova, Asoc. „Dialog pentru Dezvoltare”, Parohia „Sfanțul Nicolai” Aroneanu și Primăria Iași 09.00-20.00, Muzeul Unirii din Iași Simpozion „Monumentul - TradiȚie și viitor” , ediȚia a XII-a Organizatori: Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Complexul Muzeal Național Moldova
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
concurs de recunoaștere a unor monumente istorice din Iași pe bază de fotografii Organizator: Primăria Municipiului Iași 08.00 - 17.00, Centrul de Informare Turistică „Iasul tău” - concurs de fotografii Organizator: Primăria Municipiului Iași 08.00 - 19.00, strada Lăpusneanu „Meșteri și meșteșuguri tradiȚionale din Moldova” Organizatori: Asoc. „ART - Meșteșugurile Prutului”, Asoc. „Alexandru Lăpusneanu”, Muzeul Etnografic al Moldovei, Asoc. „Contrafort”, Asoc. Meșterilor Populari din Moldova, Asoc. „Dialog pentru Dezvoltare”, Parohia „Sfanțul Nicolai” Aroneanu și Primăria Iași 08.00, Liceul de Informatică
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
Centrul de Informare Turistică „Iasul tău” - concurs de fotografii Organizator: Primăria Municipiului Iași 08.00 - 19.00, strada Lăpusneanu „Meșteri și meșteșuguri tradiȚionale din Moldova” Organizatori: Asoc. „ART - Meșteșugurile Prutului”, Asoc. „Alexandru Lăpusneanu”, Muzeul Etnografic al Moldovei, Asoc. „Contrafort”, Asoc. Meșterilor Populari din Moldova, Asoc. „Dialog pentru Dezvoltare”, Parohia „Sfanțul Nicolai” Aroneanu și Primăria Iași 08.00, Liceul de Informatică „Grigore Moisil” Iași Expoziție artă plastică „Culoare și sentiment religios” Organizator: Liceul de Informatică „Grigore Moisil” Iași, Mitropolia Moldovei și Bucovinei
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
explice lui Tiberius Agillus că locul fusese părăsit pentru că, fiind conceput după calcule astrale, se constatase că muncitorii, beți, plasaseră megaliții geșit. Solstițiile și eclipsele nu mai cădeau în zilele prevăzute. Regele timpului se mîniase îngrozitor, îi trimisese imediat pe meșteri la Zamolxe și interzisese, într-un moment de rătăcire, cultura viței de vie. Relațiile cu vecinii, care importau masiv din vinul dacic, se răciseră pînă la incidente de graniță. Prefectul roman își instalase acolo un fel de palat de justiție
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
cenușie ca pămîntul În care, într-o bună zi, Nu se știe ce sămînță aruncată aiurea Ar mai putea încolți. Vitrina cu sicrie Începe o nouă zi, ceru-i senin Dar strada e murdară și pustie. La colțul ei un meșter trage încet oblonul De peste vitrina lui cu sicrie. Mă uit în ea de parcă ar trebui Să îmi aleg eu singură modelul Și toate au prea multe încrustații Ori sînt prea lustruite pentru felul Meu de a fi și a nu
Poezie by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/7059_a_8384]
-
Cu duminica asta se-ncheie Serbarea urmează luni marți etcaetera și p'orm mă-ntorc azi acasă cu simțul sfielnic enorm De cântat Se nășteau destui mureau destui în prostie dar când a fost să fie s-au înțeles ei-în-de-ei meșterul nu mai pocnea degetele nepricopsiților pe scriitură am plâns - de duioșie de dor de ură cu unghiile adânc înfipte în hârtia pe care scria ce scria E-atât de târziu, Maria! Lasă-ne pe toți în inima ta! Nimănui Himera
Poezie by Ioan Moldovan () [Corola-journal/Imaginative/7969_a_9294]
-
e mutată în cronotopia Big-Bang -ului, într-o vîrstă premergătoare tuturor celorlalte și într-un pionierat al pionieratelor care nu-i poate face decît să pălească de invidie pe întemeietorii locali de cúlturi mitologice, religioase sau istorice: Zamolxe, Deceneu, Burebista, meșterul Manole sau ciobanul anonim, cu oița sa năzdrăvană și bîta sa mioritică! Cum vorbește poporul Fără îndoială, însă, că partea cea mai savuroasă a Biografiilor comune e cea a feliilor de limbaj stîlcit. Oamenii lui Monciu-Sudinski vorbesc cînd stricat, cînd
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
și figuranții romanului, Salma este scoasă din matca previzibilă de hazardul întâlnirii bărbatului fatal: Sayub Shalla, un indian arabizat, zis Arămiul, de care e ca și vrăjită, de vreme ce ne aflăm în plin capitol al "narcozelor". Sayub se arată a fi meșter mai cu seamă în ritualuri de descântece de purificare, decât în performanțe erotice. Câmpurile celor doi amanți, crede autorul, erau într-o inexplicabilă vrăjmășie. îi dăm dreptate atunci când aflăm ce hram poartă acest Sayub: proxenet și furnizor de prostituate (inclusiv
Un roman cu cheie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12026_a_13351]
-
bună, decoratoare la un teatru, și care locuia pe una din străduțele ce se fac din Calea Dorobanți spre Floreasca, o uliță străveche, Pitarul Hristache. Cum avea să rămână în Germania vreo două săptămâni, profitase de acest lucru, angajând doi meșteri recomandați de Fița să facă niște transformări în apartamentul lor din Domenii, moștenit de la niște Ghiculești, altă ramură. Sisi suportase greu plecarea. Era prima dată și pentru mai multe zile când se despărțea de Dinu. Cunoștea textul pe care Sisi
Asfințit cu ghioc (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12090_a_13415]
-
Ion Simuț Despre revista "Meșterul Manole", apărută la București în intervalul ianuarie 1939-aprilie 1942 în doar treisprezece numere fizice (lunare sau combinate), nu s-a putut vorbi sau scrie până în 1990, nu atât datorită programului ei, străin de orice extremism, cât datorită faptului că liderul
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
imposibil. Gestul nu ar fi devenit, probabil, mai mult decât o formă de omagiere a unui trecut cultural ce merita, fără îndoială, să fie mai bine cunoscut după o lungă interdicție. Cele mai importante reconsiderări postdecembriste ale grupării din jurul revistei "Meșterul Manole" se datorează întâi unui amplu grupaj evocator și evaluator din revista ieșeană "Dacia literară", în numărul 3 din 1995, și apoi lui Nae Antonescu, care reconstituie generos profilul și ambianța revistei în volumul Reviste literare interbelice (Ed. Dacia, 2001
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
cei doi supraviețuitori, în acest moment, dintre componenții grupării, ieșeanul Al. Husar (celălalt fiind prozatorul și memorialistul Pericle Martinescu), a inițiat în 2004 realizarea unei antologii literare, care selectează semnificativ din poezia, proza, critica, publicistica și traducerile apărute în revista "Meșterul Manole", adăugând în anexe secvențe documentare (corespondență, evocări, dialoguri retrospective, articole de istorie literară), o transcriere a sumarelor celor treisprezece numere, un foarte util indice bibliografic (întocmit profesionist de Aurelia Stoica) și un mic album fotografic. E o modalitate dintre
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
album fotografic. E o modalitate dintre cele mai edificatoare de a reveni, în cunoștință de cauză, cu o bună parte din textele doveditoare pe masă, asupra unui episod important din viața noastră culturală, episod prea multă vreme complet ignorat. Revista "Meșterul Manole" apare într-un moment neprielnic literaturii: anii 1939-1942, înaintea angajării României în război, ani de declin și prefigurare a marasmului din ce în ce mai amenințător. Efervescența culturală a deceniului patru rămăsese în urmă, iar vitalitatea acelui interval (1930-1938) nu mai putea fi
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
Efervescența culturală a deceniului patru rămăsese în urmă, iar vitalitatea acelui interval (1930-1938) nu mai putea fi egalată. Dar generațiile doritoare de afirmare nu pot aștepta. Inițiatorul și sufletul noii grupări este Vintilă Horia. La numărul 1, din ianuarie 1939, "Meșterul Manole" se recomandă ca o revistă lunară de literatură, avându-i ca redactori pe Ovid Caledoniu, Vintilă Horia și Miron Suru. Grupul revistei, destul de numeros, este și el anunțat de pe prima pagină: Ștefan Baciu, Mihai Beniuc, Ovid Caledoniu, M. Camilucci
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
1941, de la exemplul cultural al revistei "Gândirea", considerată "expresia cea mai înaltă a geniului autohton" (p. 227). Integrarea lucidă și constructivă într-o tradiție națională aflată "în ascensiune continuă" înseamnă a regăsi "bucuria de a fi român" (p. 162). Judecând "Meșterul Manole în perspectivă" (așa se intitulează articolul programatic din 1941), Vintilă Horia propune ieșirea din etnicismul gândirist, printr-un proiect de europenizare disperată: "Prin generația Meșterului Manole, scriitorul român are dreptul de a păși în universalitate, bogat de o cultură
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
în ascensiune continuă" înseamnă a regăsi "bucuria de a fi român" (p. 162). Judecând "Meșterul Manole în perspectivă" (așa se intitulează articolul programatic din 1941), Vintilă Horia propune ieșirea din etnicismul gândirist, printr-un proiect de europenizare disperată: "Prin generația Meșterului Manole, scriitorul român are dreptul de a păși în universalitate, bogat de o cultură românească esențială și liber de a crea orice pe temelia acestei culturi. Până acum scrisul nostru a clădit alături de cultura europeană. Azi are dreptul de a
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
de eseiștii de la "Criterion", care, observă el polemic, "încercau să înrădăcineze la noi manierele unui occidentalism în decadență", pe când "noi - afirmă Vintilă Horia - tindem să realizăm fenomenul invers: inocularea Europei cu ser românesc" (p. 230). Scriitorii din gruparea de la revista "Meșterul Manole" erau animați de o mare dorință de afirmare europeană, recunoscând tradițiile românești și încercând să le depășească. Din nefericire, puțini dintre ei aveau mijloacele de expresie necesare pentru a îndeplini un asemenea proiect. Dar pentru un grup de scriitori
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
Miron Suru nu s-au putut constitui ca autorități. Antologia literară realizată de Al. Husar redescoperă o secvență multă vreme ocultată în istoria noastră literară, dezvăluind rolul catalizator al tânărului Vintilă Horia. Dacă ar fi avut răgazul să continue, revista "Meșterul Manole" ar fi putut construi și impune (cel puțin în proză) o direcție viabilă și fertilă în literatura română.
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
filială a Institutului Cehoslovaco-Român, înființat la Praga cu doi ani înainte. Sub egida Cercului s-au prezentat pe scena Teatrului Național de la Bratislava cîteva piese de teatru românești: Năpasta de I. L. Caragiale, Allegro ma non troppo de I. Minulescu și Meșterul Manole de Oct. Goga. Mai ales ultima piesă, a cărei premieră a avut loc în cadrul sărbătorilor oficiale de 9 mai, în 1934, a trezit în rândurile publicului slovac un ecou deosebit de favorabil, criticii apreciind atât surprinderea atmosferei din înalta societate
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
va mărita cu alt bărbat. (cap. 24, legiuiri casnice, 1 și 2)". Scrierea legii pe pietre și blestem pentru cei ce o încalcă (cap. 27) ... Blestemat să fie cel ce va face idolul cioplit sau turnat, lucru de mână de meșter și urâciune înaintea Domnului, și-l va pune la loc tainic! La aceasta tot poporul să răspundă și să zică : amin!! Blestemat să fie acela ce va abate pe orb din drum!...(18 ) Blestemat să fie cel ce va lua
Deuteronomul (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12661_a_13986]
-
de ură, înspăimântate că a bătut ceasul retragerii ventuzelor din trupul secătuit al țării. Pesedeii n-au absolut nici o poftă să renunțe la stilul de vampir nesătul, la nesimțirea odioasă și la brutalitatea de junglă în care s-a dovedit meșter încă pe vremea când guverna țara prin bâtele minerești. Campania de-o imensă murdărie declanșată de pesedei după primul tur al alegerilor devoalează nu doar disperarea, ci esența însăși a echipei de fosile politice crescute la sânul lui Ion Ilici
Barbierii regelui Midas by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12728_a_14053]
-
posibil ca impresiile mele să nu aibă decât o acoperire parțială. Pot însă și invoca certitudini indiscutabile, nu lipsite de un anumit pitoresc al întâmplării. Astfel, tâmplarul bibliotecii lui Lovinescu avea să fie, într-un viitor destul de apropiat (1947) și meșterul propriei mele biblioteci, incomparabil mai modeste, dar executată la fel de solid. Era un evreu cu numele Bentzin (pronunțat fonetic "Bențin", probabil o transcriere deformată a patronimicului originar "Ben-Zion"), excelent meseriaș, care nu cerea prețuri exagerate și lucra foarte conștiincios. Nu mai
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
cînd ai două mîini valide și un aparat perfecționat. Am întrebat-o dacă nu-i e greu și mi-a făcut semn că merge, nu e mare lucru. Interviul făcea parte din ființă ei. Îl prelucră cu plăcere, ca un meșter priceput, pentru care lucrul e o bucurie. M-a impresionat. Țîța Chiper era intervievatoarea ideală. Nu ar fi trișat luînd interviuri scrise, trebuia să vadă omul, să tatoneze terenul, să descopere calitatea "aluatului ", să-l pipăie cu întrebarea. Avea darul
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
lui Arghezi: Cât e Dumnezeu de mare, n-are nici trei clase primare, orișice învățăcel, știe mai multe ca el.... Zâmbind în înalturi, Atotștiutorul lăsa să treacă de la Sine... Orice ar fi, trebuie să recunoaștem că ne aflăm în fața unui Meșter tăcut, tenace, perfect... Și că n-ar exista nimic Exterior - Deus sive Natura - Dumnezeu sau Natura, cum spunea Opticianul din Amsterdam, divinitatea fiind firea întreagă, fără alternativă. * Limba în care a fost scrisă Biblia este desăvârșită. Ca toate traducerile ei
Facerea(II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12379_a_13704]