5,671 matches
-
argintiu și gri / cu plânsu-mi... ”), întru trecerea măiastră, traiectul pietrei murind este unul la fel de singular („Când moare o piatră / sufletul ei / aidoma unui fluture / fără zigzaguri / intră în gura căscată / a copiilor mirați...”), pentru că Poetul cunoaște secretul „suspinului de piatră”, meșter întru definire („Durerea / are demagogia / lacrimei”), meșter în a o „descuia...” Pentru el, secret nu este - și nu va fi, intuindu-i fiecare a ei etapă de evoluție: „Eu am văzut o piatră ce dormea / și m-am înspăimântat de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/un-calator-prin-cuvinte/ [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
măiastră, traiectul pietrei murind este unul la fel de singular („Când moare o piatră / sufletul ei / aidoma unui fluture / fără zigzaguri / intră în gura căscată / a copiilor mirați...”), pentru că Poetul cunoaște secretul „suspinului de piatră”, meșter întru definire („Durerea / are demagogia / lacrimei”), meșter în a o „descuia...” Pentru el, secret nu este - și nu va fi, intuindu-i fiecare a ei etapă de evoluție: „Eu am văzut o piatră ce dormea / și m-am înspăimântat de visul ei, / materia se zvârcolea, / se zvârcolea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/un-calator-prin-cuvinte/ [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
a apelor, dovedindu-li-se astfel puterea tămăduitoare și numai după 26 de ani se deschide oficial Stațiunea Ocna Sibiului. La începutul secolului al XX-lea se construiește Complexul balnear, descoperindu-se fenomenul de heliotermie, pavilionul central fiind construit de meșteri italieni în stil florentin iar stabilimentul băilor, gândit în stil eclectic, de arhitecți vienezi, această clădire-patrimoniu fiind azi baza de tratament cu cota cea mai ridicată a salinității apei (320g/l) din Europa, o concentrație mai mare fiind în apa
TEMPLUL DINTRE OCHII PAMANTULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 by http://confluente.ro/Ocna_sibiului_templul_dintre_ochii_pam_elisabeta_iosif_1346152499.html [Corola-blog/BlogPost/355291_a_356620]
-
o repetiție. Așa l-am cunoscut pe maestrul Dumitru Blajinu. El mi-a propus să încerc naiul pentru ca flautul era aproape de nai, aceeași poziție a buzelor, respirație bună etc. D. Blajinu mi-a dat primul nai, un nai de la un meșter din Nordul Bucovinei, Tudor Captare. Îl mai păstrez și acum ca amintire, ca o relicvă. De atunci m-am îndrăgostit de nai, care este sufletul și dragostea vieții mele, și nu mă mai pot despărți de el... La nai se
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/tamara_gorincioi_1438007890.html [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
a cimitirului Bellu. Își dorise atât de mult, ca la aniversarea a 90 de ani de viață să realizeze o retrospectivă în Sala Dallas, chiria ce i se pretinsese atunci pentru spațiu fiind peste măsura puterilor sale. Nici romanul „Marele meșter”nu apucase să vadă lumina tiparului, roman la care lucrase împreună cu Alexandru Mitru, din anul 1984. „ Mitologia românească” avea să apară într-o ediție postumă abia în anul 2001, cu xilogravurile și desenele autorului. Lucrarea „Miorița”, publicată în anul 1940
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (MARCEL OLINESCU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_testamente_care_dor_marcel_olinescu_.html [Corola-blog/BlogPost/341814_a_343143]
-
deci să nu mai existe o replică. Face parte și asta din arsenalul mistic cu care e încărcat Taj-ul prin minunea existenței sale în timp. Seamănă parcă cu unul din miturile fundamentale ale poporului român, mitul creației, întâlnit în legendă meșterului Manole. Dar iubirea împăratului era așa puternică, încât prin mijloace ascunse, în încăperea unde se află închis în Fort și-a construit un sistem de oglinzi prin care vedea mormântul soției, Taj Mahalul. Există și acum urme în peretele încăperii
TAJ MAHAL PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441692685.html [Corola-blog/BlogPost/343981_a_345310]
-
rafale, sau c-o intensitate egală - toată viața. Desenam pentru că îmi plăcea conturul lucrurilor și odată am întârziat mult lângă un zugrav din Vâlcea, care picta o troiță, pentru fântâna „slobozită” de curând. Visam să ajung și eu ca acel meșter, să mi se dea pe mână o troiță, pentru răstignire. Nu pot uita mirosul de uleiuri și luciul culorilor proaspete pe lemnul geluit. N-am avut timp să mă fac pictor, dar nici nu m-am lăsat de tot - iarăși
Marin Sorescu, pictorul by http://www.zilesinopti.ro/articole/2584/marin-sorescu-pictorul [Corola-blog/BlogPost/97255_a_98547]
-
Gheorghe Costea și Radu Șușman, dar au făcut și demonstrații live de pictură - icoane pe sticlă și lemn. De asemenea, Viorica Lezeu din Drăgoteni, comuna Remetea, le-a dezvăluit oaspeților niponi meșteșugul încondeierii ouălor, iar Catița Stan, din Remetea, soția meșterului Alexandru Stan, a venit pregătită să le dezvăluie arta prelucrării lemnului. Nici japonezii nu s-au lăsat mai prejos, oferindu-le alor noștri momente de dans folcloric japonez, chiar dacă nu sunt profesioniști. Apoi, pentru a afla mai multe despre misterioasa
COMUNICARE FARA FRONTIERE: DIALOG ROMANO-NIPON IN MUNICIPIUL DE PE CRIS de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 50 din 19 februarie 2011 by http://confluente.ro/Comunicare_fara_frontiere_dialog_romano_nipon_in_municipiul_de_pe_cris_.html [Corola-blog/BlogPost/342438_a_343767]
-
Mihail Sârbu și părintele diacon Sornițchi”. Festivitate la care Eusebie Popovici a spus că „această Casă Națională, începută cu suflet românesc în vreme de răstriște și robie, e temeinic și trainic zidită, fiindcă și-n temelia ei - ca-n povestea Meșterului Manole - e suflet viu zidit: sufletul cel viu al credinței în izbândirea neamului românesc!”. A găzduit colecțiile muzeului sucevean până în anul 1968 Imobilul din zona centrală a orașului a căpătat diverse destinații după cel de-al doilea război mondial, dar
RECVIEM PENTRU CASA NAŢIONALĂ DIN SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Recviem_pentru_casa_nationala_din_suceava.html [Corola-blog/BlogPost/349566_a_350895]
-
fragmentar spațiul sacru și ne aduce aminte de puterea crucii. De Ziua Crucii, dar și înainte, și după, din 9 până pe 18 septembrie, Muzeul Național al Țăranului Român ne invită la Zilele Muzeului Țăranului cu expoziții, Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri, ateliere, oale, vase și ulcele, muzici vechi și muzici noi. Potrivit comunicatului de presa-Meșteri iconari și cruceri ne vor petrece în zilele de 9, 10 și 11 septembrie, de la zece dimineața până la șase seară în curtea Muzeului. Vom privi
LIA-ALEXANDRA HUSAR: ZILELE MUZEULUI TARANULUI 2011 de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Lia_alexandra_husar_zilele_muzeului_taranului_2011.html [Corola-blog/BlogPost/356202_a_357531]
-
Țăranului,suntem invitați la iarbă verde, la Herești de Girugiu, la Casa de Piatră Udriște și Cazan Năsturel Herescu. Programul Zilelor Muzeului Țăranului 2011 9 - 11 septembrie, între orele 10.00 și 18.00, în Curte Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri 9 septembrie, ora 12.00, Sala Acvariu Vernisaj Cruci de punte - instalație Paul Balaci, crucer din satul Sălcia, Dolj Expoziție deschisă până la 14 septembrie 9 septembrie 2011, ora 15.00, Sala Multimedia (Școală Satului) Vernisaj Mărturii materiale ale organizării
LIA-ALEXANDRA HUSAR: ZILELE MUZEULUI TARANULUI 2011 de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Lia_alexandra_husar_zilele_muzeului_taranului_2011.html [Corola-blog/BlogPost/356202_a_357531]
-
Editurii Basilica a Patriarhiei Române în cursul anului 2015. Toate aceste izvodiri de figuri din lumea Bisericii au fost publicate de-a lungul mai multor ani în „Ziarul Lumina“ - Cotidianul Misionar al Patriarhiei Române, sub genericul „Lumina din inimi“. Precum meșterul dăltuiește portrete din felurite materiale de sculptat și prin cioplitura lui măiastră seamănă duh și revelează ceea ce este caracteristic în cel întruchipat, la fel procedează și mânuitorul cuvântului, semnatarul bucoavnei despre care vorbim. Autorul portretelor humuite din slovă scoboară adânc
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451983646.html [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Traditii > FESTIVALUL NAȚIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEȘTI, JUD. SUCEAVA Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1179 din 24 martie 2014 Toate Articolele Autorului FESTIVALUL NAȚIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEȘTI, JUD. SUCEAVA PARTEA A III-A Meșter Lucaciu Stela din Suceava este creator de ornamente florale de perete, din nuiele, cu sfoară, cu aplicații de flori în culori naturale, costume populare, baticuri, prosoape, ornamente din lemn, păpuși în costume populare. Costumele populare de femeie sunt alcătuite din
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
nu știu dacă-i profitabil, totuși, din ce spui că-i... mațul? luat pe nepusă masă, (că n-am mai trecut pe-acasă) și lămurindu-mă pe loc că-i o doamnă spilcuită, care, sigur, stă la bloc, eu, desigur, meșter faur, admirând superbu-i coc și jucându-mă intruna cu o cheie din breloc, i-am spus fără echivoc: în niciun caz nu e de porc, garantat, mațu-i de... taur! Referință Bibliografică: fără echivoc / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
FĂRĂ ECHIVOC de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Fara_echivoc_george_safir_1387803254.html [Corola-blog/BlogPost/363554_a_364883]
-
că se restaurase câte ceva, dar colegul lor nu era mulțumit, rumänische Wirtschaft, se revolta neamțul din el, când ai bani n-ai materiale, când ai materiale n-ai bani, când ai și materiale, și bani te trezești că-ți pleacă meșterii să lucreze în lumea largă. Nu, nu se gândise să plece și el în Germania, răspunsese la întrebarea unuia, la ce bun să se ducă, să devină salahor? Să vândă benzină, să spele parbrize?... Unii mai nimeriseră cum nimeriseră, dar
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1486114301.html [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
care mi-e teamă. Zada, Zada! Te-am avut pe tine, Cu cine am să rămân de mâine!? ZADA Te du, iubitul meu, sabinus și în inima ta păstrează În veci un loc pentru cea care te iubește și visează... ( Meșterii romani pleacă. Dochia alături de Zada, abătute și îndurate țin capetele plecate. ). LICINIUS Amor, Venus și voi zei, stăpâni ai humii, Protectori ai cetății lumii, Mai repede decât gândul ați sprijinit pe fii ei Ce pătimesc sub soare. Pământul Daciei e
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_tabloul_3_.html [Corola-blog/BlogPost/357391_a_358720]
-
august 2013 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin Țene Înțelepciunea Limbii Române Patria îmi este Limba ce o vorbesc pe care am supto de la mama cu ochii blânzi ca Miorița. Când îmi aplec urechea de sânul pământului aud lucrînd Meșterul Manole ce, încă, modelează țara pe care o numim Limba Română. De bat la porțile cerului și iau o cană de lut cu apă simt sufletul izvoarelor din adâncurile munților acolo unde inimile rămân pe oale de Horez. De iau
ÎNŢELEPCIUNEA LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 by http://confluente.ro/Intelepciunea_limbii_romane_al_florin_tene_1377747938.html [Corola-blog/BlogPost/364396_a_365725]
-
noutate a târgului o va constitui cană sătucului, care va purta imaginea sărbătorii, este dedicată fiecărei persoane pentru vinul fiert de la cabane sau ca un obiect de colecție printre suvenire. Adevărate opere de artă sunt globurile de Crăciun realizate de meșteri artizani autentici. Acestea sunt făcute din sticlă și pictate de mână, înfățișând personaje din folclorul local. Colecția globurilor din târg este în creștere pentru împodobirea brăduților din acest an. Două terase vor permite clienților să se bucure de diversele specialități
TARGUL DE CRACIUN DIN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 106 din 16 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Targul_de_craciun_din_belgia.html [Corola-blog/BlogPost/350800_a_352129]
-
Stătea soldatul în gheretă și-i păzea de credeai că cine știe ce unitate militară importantă era acolo. Avea bătături în palmă de la pilă, de nu-și mai simțea mâinile de umflate ce erau. Câte scatoalce după ceafă a mai luat de la meșter, când nu-i ieșea piesa cum îi plăcea acestuia. Nici acum nu este mare diferență. Doar că nu-l mai bate nimeni, însă palmele îi sunt la fel de bătătorite și pline de bășici de la seceră și coasă. Și pentru ce? Acolo
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
cu nerușinare tot ceea ce a fost valoros în socialism”. Înconjurați de flori, de multe flori, al căror colorit desfată privirea maestrului, dar și a blândei și înțeleptei sale doamne, la umbra chioșcului tradițional, din lemn lucrat cu migală de mâna meșterilor domnișani, încadrați, cum spuneam, de flori și de două putineie străvechi ce-i plăceau maestrului, am discutat mult, despre Domnești, despre oameni, tradiții, obiceiuri. Era vesel. Glumele pe care le strecura în discuție deveneau săgeți îndreptate asupra stărilor de lucruri
IN MEMORIAM de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam.html [Corola-blog/BlogPost/357053_a_358382]
-
Dar lacrimile familiei vor curge râuri, pentru că a fost un soț, un tată și un bunic ca nimeni altul. Îl vor plânge sanctuarul cultural de la Podul Dâmboviței, „Nunta Zamfirei”, „trei pași la stânga linișor/și alți trei la dreapta lor”, Manole Meșterul, „Mistrețul cu colți de argint”, „Căprioara” lui Labiș, codrii lui Sadoveanu, Călinescu, Coșbuc, Goga dezrădăcinatul, Iorga savantul, dar și Caragiale cu care se asemăna pe alocuri în ale condeiului. Iată, în continuare câteva date despre Maestru: „Paul Everac (23 august
IN MEMORIAM de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam.html [Corola-blog/BlogPost/357053_a_358382]
-
de dor Poate e o umbră de pană de vultur rămasă țintuită pe portative de stele o adiere de vânt sideral lumânare ardendă vivace columnă ca o baghetă sceptru titanic un Gănd sonor distilat din paleta nespuselor culori a MARELUI MEȘTER Cel ce sculptează tainic prin oameni Muzica Magna Melosul Universal doar Lui închinat Celui a.dor.at plămădit cu Patos sublim din ne.materia Sa preferată Lumina lină a Sfintei Slave... Foto tehnica - Art Colaj Media- realizat de autor din
POEM HIERATIC XXXVII SIMF.EONICA(SIMFONIA ÎNTRU DEVENIRE) de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1433097239.html [Corola-blog/BlogPost/377792_a_379121]
-
renaște dimineață, așa cum prunc se naște, Și înflorește-n fața-i, cu plecăciuni umile, urându-i „bun-venit!” Iar pruncul cela umed, uscându-și inocentă, sub razele-i de aur își urcă-n munți puterea, în amiaza-i vieții fiind un meșter faur cu fruntea-i înseninata, cu trupu-i în putere, frumos încă la chip în om un soare sălășluiește,-n ceruri spre-apus, mergand fără tertip pe piscu’-naltei meniri cu inima-avere ajunsu-vei și visu’-ți e-mplinit ‘napoi, la vale, cu
UITE ! A SOARELUI LUMINĂ-N GRAȚIOASE SALTURI SE VEDE-N RĂSĂRIT de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1432322861.html [Corola-blog/BlogPost/362338_a_363667]
-
zile de vară (1937) în casa albă de la Ciucea a lui Octavian Goga. Prin ferestrele deschise se auzea murmurul Crișului, șoptind pădurii povestea lui milenară. Mâna gazdei a întors butonul cutiei de sunete vrăjite și în odaia de lucru a meșterului a răsunat glasul adânc al lui George Folescu. Un haiduc al câmpiei românești de altă dată își cânta aleanul lui de pribegie: „Înghețată-i Dunărea... Nu știu un alt artist al nostru, a spus Octavian Goga după ce se făcu tăcere
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Traian Grozăvescu, dar n-a venit de la Lugoj cu vreo melodie bănățeană. Radames nu cânta doine. Mereu aștep să se ivească un rapsod popular al Transilvaniei. Nu l-am întâlnit încă. A sosit vremea și acum este! am răspuns glumind meșterului. Acest rapsod există, dar nu-i un cântăreț, ci o cântăreață. O cheamă Maria Tănase. Nu vocalizează după note și n-a studiat la Conservator pe Amneris; dar a cutreierat toate ținuturile țării, de sub poalele Ceahlăului până în Munții Apuseni și
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]