671 matches
-
livadă mulți pruni și în fiecare an îmi pregăteam, pentru lungile luni de iarnă, o budană cu țuică fiartă de două ori, din care mai trăgeam câte o dușcă când aveam poftă și aveam cam des. Când mă apucau ispitele, meșterisem eu ceva: un capac în podea, sub geam, și deasupra pusei o masă. Acolo îmi plăcea să stau ore întregi privind cine mai trece pe uliță. În beci sub masă, era budana cu rachiu, cu capac din două părți, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
nu are vicii și nu se dedă furturilor sau tîlhăriilor), ci ca o retragere din nevoia de a fugi de agresiunea tehnicii. Rece, calculat și fără ezitări, Ted Kaczynski își taie legăturile cu exteriorul. Un supraom în chipul unei schimnic meșterind cutii-capcană. Se pare că există un prag al inteligenței dincolo de care pactul cu diavolul este inevitabil. Kaczynski este "absolut" în înțelesul etimologic al cuvîntului, adică dezlegat de toate. Unitatea dintre gînd și faptă este fără fisură. Dacă societatea este sursa
Cazul Unabomber by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8906_a_10231]
-
revine în 2001 precizînd chiar în incipitul articolului său că " Deschiderea către absolutul divin prin poezie creștin-ortodoxă a fost cea dintîi și definitorie cale, care l-a orientat din prima tinerețe pînă la cei 80 de ani trecuți, cînd tot meșterea ceva la un amplu poem", dar adaugă: "Deocamdată, istoricii literari, pe urmele lui G. Călinescu, îl așază între poeți ortodocși ai revistei "Gîndirea". Deocamdată, întrucît Sterian este încă superficial cunoscut..."8 Se subînțelege că încadrarea respectivă e doar parțial corectă
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
urmări comedia Țarul Ivan își schimbă meseria de Mihail Bulgakov, în regia lui Gelu Colceag. Inginerul Timofeev, altruist și distrat, este eroul care se află în centrul unor întâmplări fantastice, ce se petrec într-un apartament din Moscova. După ce inginerul meșterește necontenit la o mașină a timpului, care se transformă într-o invenție epocală, obosit fiind, adoarme lângă ea. Timofeev visează neobișnuit, iar de aici spectacolul se derulează într-o spumoasă comedie de situație și limbaj. Vezi aici programul Teatrului Metropolis
Vezi programul Teatrului Metropolis în perioada 19-24 ianuarie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80338_a_81663]
-
locuri, frontiere" și "Exponatul lunii august - Tetraevanghelul Ieromonahului Spiridon". Expoziția " Copilăria de altădată, la țară!" prezintă jucăriile copiilor de la sat, impresionante prin modestia materialului din care au fost realizate, prin simplitatea și în același timp, ingeniozitatea celor care le-au meșterit. Vizitatorii vor putrea admira jucării care au aparținut copiilor români, sași și secui care și-au trăit viața la sat, nucleul societății în epocile trecute ale istoriei. În expoziția "Genio Helvetico. Ceasuri istorice și cutii muzicale elvețiene din colecții muzeale
,,Insomnie culturală'', din 25 august, la Muzeul Național de Istorie by Badea Nicoleta () [Corola-journal/Journalistic/82044_a_83369]
-
zboară pupeze, cucuvele, ciori și cine mai știe ce orătănii... Ii treaba lor ce cred. Adevărul, însă, o să le cadă cam greu la rânză. Da’ nu am ce le face - a vorbit Pâcu, fără nici o noimă parcă. Stim că sunteți meșteri la șuguit, dar noi așteptăm un răspuns... Iți fi așteptând voi, da’ nu-i cum crede omul, ci cum vrea Domnul - a răspuns moș Dumitru în același fel ca și Pâcu. De ce îi chinui pe copchii? Spune-le adevărul verde
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
vreau eu, treacă-meargă, dar gâtlejul îi stăpân, nu eu - a îngroșat Pâcu gluma. Au mâncat apoi în liniște, fără să uite că ulcele au fost umplute cu vin pentru a fi întrebate de sănătate...La sfârșitul mesei, Pâcu și-a meșterit luleaua cu dichis și, după ce și-a prins pofta de tutun, a pornit a vorbi, luând-o pe ocolite: Nu cred că vreți să vă povestesc vreo întâmplare în astă seară. V-aș spune cu dragă inimă, dar nu pot
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ocupă cu purificarea dragostei, iar ramurile lui verzi de deasupra sunt nimic altceva decât dovada incontestabilă a dorului tău neostoit de prințul vieții tale, mierea zilelor tale, shangdi di liwu. nouă în al treilea loc: te întrebi cine o fi meșterit existența tuturor minunilor acestor ținuturi, uzina cărui suflețel o fi lucrat la armonia asta, cum o fi fost posibilă dezvoltarea regnului vegetal până să se ajungă la specia baobabului-bătrân-capricios, fără de care dragostea nu ar fi putut deveni pură, fără de care
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
n-a mai fost alta. Trecea, singură, de-a lung de maluri de lac umbrit. Trecea abia simțit, parcă ar fi pășit prin somn... MAMA: Ce spui tu, copile? Îi fi fiind bolnav! S-aducem babe să-ți descânte și meșteri nălbari să-ți ieie sânge. IERONIM: Nu de babe și de nălbari am trebuință, mamă; am nevoie de ochii aceia care m-au privit, în vis, până-n adâncul sufletului. Două stele întârziate și palide de-atâta așteptare. Trebuie să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
și mai scurt ceva la spate decât dinainte. Păi cum vine asta?! (Caută cu privirea, intră pe jumătate în colibă, mormăind supărat. Iese în mână cu un toiag lung și cam noduros.) Iacătă și toiagu', că doar nu l-am meșterit atâta vreme ca să plec acuma la preumblare cu mâna goală... Că pân-a suna clopotul la trapeza cea mare ca să adune sfinții și binecredincioșii la gustarea de dimineață mai este de așteptat. (Dinspre spatele colibei, printre tufișuri, se apropie Sfântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
sosit. Vino mâine seară. MICUL PRINȚ: N-o să dureze mult? ȘARPELE: Nici 30 de secunde. MICUL PRINȚ: Bine. Mâine seară ne întâlnim. Mă așteaptă Floarea. Eu sunt răspunzător de floarea mea... (Se stinge ecranul, crește lumina. E dimineață, și Omul meșterește la avion fredonând, bine dispus. Din dreapta vine Micul Prinț.) MICUL PRINȚ: Bună dimineața! OMUL: Bună dimineața, puișor! Te-ai întâlnit aseară cu cine voiai? MICUL PRINȚ: Da, m-am întâlnit. OMUL: Bravo! Uite, tocmai am terminat de reparat avionul. Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
intră ca la dumnealor acasă și produc pagube care nu te pot lăsa indiferent. Ei trebăluiesc acolo și-i las în pace, de ce să-i deranjez? Totuși, la un moment dat mă intrigă pasiunea pe care o pun în ceea ce meșteresc, cam mult patos pentru repararea vreunei bude obscure. Așa că îi întreb ce e cu bucata aia de tablă pe care iete că lipesc o fotografie. Cică unul dintre ei are o expoziție și ăilalți doi îi ajută. Și plouă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Spune mi, însă, când poți merge la angrosist? Chiar mâine, pentru că încă mai este omăt și pot trage o fugă cu sania. Armăsarul meu îi dornic să zburde oleacă. Dă țâdula încoace și lasă-l pe moș Dumitru s-o meșterească. Că cum ți-o meșteri-o el nici dracul nu ți-o descurcă. Amin! Și spune-i mehenghiului de Costăchel să aibă nădejde, că am să fac treaba ca la carte. Nu degeaba am fost eu artelnic în armată. Dacă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
merge la angrosist? Chiar mâine, pentru că încă mai este omăt și pot trage o fugă cu sania. Armăsarul meu îi dornic să zburde oleacă. Dă țâdula încoace și lasă-l pe moș Dumitru s-o meșterească. Că cum ți-o meșteri-o el nici dracul nu ți-o descurcă. Amin! Și spune-i mehenghiului de Costăchel să aibă nădejde, că am să fac treaba ca la carte. Nu degeaba am fost eu artelnic în armată. Dacă-i așa, apoi am nădejde
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
schimba obiceiul” - am șoptit eu, plin de îngrijorare. „Se vede că nu știi. În armată lucrurile merg după un tipic care se schimbă rar de tot” - m-o lămurit Filip. Între timp, am adunat materiale pentru plută. Apoi eu am meșterit-o. Ca la carte! În sfârșit, iată-ne dincoace de Nistru... Dimineața - după ce ne-am văzut cumva la adăpost - nu-mi mai puteam lua ochii de la apa Nistrului... Filip m-o lăsat o vreme. Apoi m-o întrebat: „Ce ai
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
de la locomotivele cu aburi uitate de istorie. Pentru a nu îngheța, locatarii puneau în priză reșouri, de cele mai multe ori improvizate, care făceau să sară uneori siguranțele de la tablourile electrice. Oamenii aflați în această situație găseau soluții salvatoare; de multe ori meștereau o siguranță din mai multe fire subțiri de cupru și astfel reșourile deveneau incandescente și climatul din apartamente se îndulcea. Bântuia o glumă macabră, scornită de un glumeț, care denotă că românul știe să iasă întotdeauna din orice impas cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
istoriei noastre pe care, deși nimeni n-a scris-o până acum, ea se păstrează vie și nemuritoare. Neamul nostru e făurar de frumusețe: toarce argintul în fire și-i dă chip de floare și alte minunății, dă strălucire aurului meșterindu-l în podoabe prețioase, face ca arama să împrumute culoarea lunii în nopțile de mai. Fără țigani, pământul ar fi foarte sărac, pentru că ar lipsi cântecul. Noi dăruim oamenilor, o dată cu toate acestea, o parte din sufletul nostru încălzit la flacăra
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ei chiar uși de biserică. Atunci, bulibașa, râzând cu înțeles în barba lui, îi spusese: Cine a susținut că suntem oameni fără păcate? Un lucru e știut: balamalele de la multe uși ale lăcașurilor sfinte și încuietorile, noi țiganii le-am meșterit; altfel ușile ar fi rămas mereu închise! Erau vorbe înțelepte ce nu mai presupuneau alte comentarii. În timp ce bulibașa se întreținea cu avocatul, acesta din urmă punând necontenit întrebări pentru a se lămuri privind unele nedumeriri, se auziră chiote de bucurie
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
fără să ochească ceva anume. Apoi desfăcu arma, în cele trei piese componente: țevile, patul și piesa care le unea și le ținea strâns, pe celelalte. Așeză totul, cu mare atenție, sub movila de lemne de foc, pe care-o meșterise cu atâta dichis. Scăpără bricheta. Ațâță focul. Acesta se dezvoltă vertiginos. Veghe, până ce nu mai rămaseră intacte, decât părțile metalice din armă. Răscoli, cu toiagul, să se convingă că se realizase ce-și dorise a se realiza. Din armă, nu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
în vârful creștetului, și observă cu evidentă neplăcere: "Iar ai deschis, mă, Bebe, geamu'? Știi că nu suport curentu', plus că abea m-am spălat pe cap. Da?" Pe Bebe pare să-l doară-n spate de observația fătucii și meșterește la radio, căutând un post favorit. Ea se impacientează: "Tu n-auzi?" "Ce e, dom'ne? Am plecat? Las' că-l închid eu când o luăm din loc. Nu mă mai freca la icre aiurea, da?", mârâie tipul. Da' ce
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
nițeluș din gene. "Imediat, imediat", se conformă domnul Ciucurel. Scoase din genata diplomat o punguță pentru cadouri, și i-o înmână femeii. Aceasta se aplecă, doar atât cât să arate o imagine și mai cuprinzătoare asupra bogăției pieptului și, după ce meșteri un pic prin interiorul gentoiului, vârî pachetul într-un colțișor. Apoi îl privi iarăși cu un surâs larg, spunând: "Mersi, dragă! Ești un scump". "Cum dracu' să nu fiu dacă-ți sar cu cinzeci dă mii dă euroi, jean-cote, la
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
dat seama că insula Roland era, Într-un fel, oglinda aceea la care se referise Gerald Ford. Noi stăteam de o parte, iar americanii de cealaltă parte - și ne uitam cu atenție unii la alții, dar niciunul nu știa ce meșterea celălalt pe la spate. Ceea ce nu ne Împiedica să colaborăm, pe baza avantajului reciproc. CÎnd au aflat de existența proiectului de creare a omului nou, cu o conștiință superioară omului obișnuit, au insistat și au făcut chiar presiuni să aibă acces
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cu mielul alături, pe pajiștea udă; și boul și vaca vor rupe cu poftă din iarba jilavă, lucioasă și crudă; brutarul frămîntă din nou aluatul, la geam o copilă privește În zare, un bărbat taie lemne, mai Încolo, un altul meșterește ceva la un plug, să-l repare; pe mare, pescarul aruncă năvodul la pește, pe străzi prăfuite gonesc camioane; un soare enorm se ridică și crește În miros de grele miasme umane; acolo jos e-un tumult confuz și bizar
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cu chelie Îmi dă o palmă peste ceafă. Ce nemernic! Ce are cu mine? Uneori plâng pentru că nu știu să mă apăr. Îl simt pe tata pe urmele mele ca un vânător la pândă, tăcut. E un tâmplar bun. A meșterit șifoniere, mese și scaune. -Hai, dragul meu acasă. Te așteaptă o mămăligă mare, aburindă. Îmi vine să râd-soarele seamănă cu o mămăligă uriașă. -Hai, dragul meu. Măturătoarea doarme la umbra unei tarabe. Trecem pe lângă ea dar nu ne aude. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cleștișor lucios, argintiu, și o șurubelniță, atât de curate și de ascuțite, că ar putea fi folosite pe masa de operație. Deschide ușa unui șifonier imens, sculptat și lustruit, și zice: — Țineți-o nemișcată, vă rog. Țin de ușă, în timp ce meșterește un moment pe interiorul ei, iar broasca și mânerul ușii se desprind și-mi cad la picioare. În câteva clipe a luat mânerele și ornamentele de alamă aurită, tot ce e metalic, în afară de balamale, și le-a pus în poșetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]