68 matches
-
invocate aici doar condițiile organice comune, pentru că în raport cu influența condițiilor de viață diferențele deveneau insurmontabile. Noul mod de gândire mecanicist contravenea celui aristotelic, convertit în credo-ul scolastic, conform căruia viața sufletească ar influența în mod divin manifestarea vieții. Noul mecanicism a susținut că funcționarea aparatelor, a organismului în sine este suficientă deja pentru a deosebi viul de neviu. Iar dacă funcționarea organismului încetează, aceasta se întâmplă nu pentru că sufletul (credo-ul) ar fi părăsit corpul, ci pentru că o anumită parte
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
începutul pentru ca în activitatea nervoasă să se caute suportul material al activității psihice. 2. Senzualismul mașinist al lui La Mettrie În Franța secolului al XVIII-lea, s-a consumat un efort de reunificare a senzualismului de sorginte carteziană cu un mecanicism mașinist modern, pe gustul a tot mai mulți gânditori ai vremii. Psihofizica lui Descartes și-a epuizat foarte repede izvoarele, și a necesitat să fie completată cu o viziune mai articulată, cu care să fie explicate deopotrivă fenomenele naturale și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cea care se produce în cazul "percepțiilor mici", care este posibil să se producă și pe planul reflectării inconștiente. Acestea fac posibilă explicarea dinamicii fenomenelor psihice după modelul cantităților mici infinite. În teoria sa despre monade, Leibniz a sesizat limitele mecanicismului epocii. A reușit acest lucru în considerațiile făcute asupra proprietăților principale și secundare ale lucrurilor reflectate. Prin contribuțiile sale, el a reușit să-și domine epoca și să "ilumineze" pe cele următoare. A făcut acest lucru prin descrierea și reprezentarea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
trece prin nerv, rămânea însă pe mai departe de necombătut. Disputa Müller-Hall a fost cea a contrapunerii actului reflex celui psihic, una care a avut o influență favorabilă asupra cercetărilor de neurofiziologie, producătoare de tot mai multe dovezi pentru depășirea mecanicismului simplist al vremii de către cineva capabil să fundamenteze principiul refle-xologic al arcului reflex pentru explicarea fenomenelor psihice, a celor senzoriale și motorii, ca parte a raportului organism-mediu. Pe de altă parte, s-au creat premisele înțelegerii naturii atacului vehement al
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
organismului sunt explicate mai complet decât pe baza principiilor macromecanicii (a); de asemenea acțiunilor psihice a început să li se recunoască importanța (b). Desigur, la început singura soluție s-a dovedit a fi eternul paralelism psihofizic, aflat în prelungirea vechiului mecanicism. Evidențele însă probau cu certitudine crescândă că princpiul conservării și economisirii energiei își are aplicabilitatea și în cazul faptelor de comportament. De aici și până la a formula ideea că însuși psihicul este de natură energetică nu mai era decât un
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
energetice ale comportamentului, dependența mișcărilor de variațiile agenților stimulatori, modul în care pot fi recunoscute efectele favorabile ale reușitelor încercate asupra performanțelor, cum se ajunge la desăvârșirea performanțelor ridicate, etc. Principiul "încercării și erorii" dobândea sens, era mai mult decât mecanicismul simplist folosit până atunci. Influențat de lucrările darwinistului Lloyd-Morgan, Thorndike a avut șansa să-i aibă ca dascăli pe W. James și pe J. McKeen Cattell, să împărtășească din experiența confruntării acestora cu psihologia subiectivistă europeană. În drumul său spre
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fost privit doar din perspectiva unor dezvoltări ale imaginilor fantastice ale lumii. Ne-am asumat riscul științific de a asimila toate componentele de imagine în construcția imaginarului, lărgind definiția acestuia spre granițe greu acceptabile într-o perspectivă limitată încă de mecanicismul modernității. Imaginarul nu se rezumă la ceea ce se află în imaginația noastră (imaginarium), ci include totalitatea imaginilor și reprezentărilor pe care le avem despre lume, structurate într-un ansamblu cognitiv complex. Lărgirea definiției prin introducerea de elemente noi modifică raportul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a realizat pe baza cenzurii celorlalte imagini în momentul de maxim al acestuia se încearcă și cenzura lui, pentru a se propaga și alte imagini. Acest demers a fost numit postmodernism. Scopul său a fost printre altele să sublinieze incapacitatea mecanicismului de a ocupa singur întreaga arie a cunoașterii: "principalul principiu epistemologic al postmodernism-ului susține că știința își joacă propriul joc și este incapabilă să le legitimeze pe celelalte"6. Incapacitatea aceasta a determinat un nou mod de a reprezenta
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
si fenomenelor percepută anterior - are o încărcătura evidentă vizual - motrică. Memoria comportă aproximativ aceleași caracteristici, cu ale copilului normal, auzitor în sfera afectivă și motorie. Memoria cognitiv verbală se dezvoltă mai lent, în procesul demutizării cu un accent diferit de mecanicism. Memoria vizualmotrică, afectivă este mai bine dezvoltată. Imaginația proces psihic de operare cu imagini mintale și de ansamblare a lor în combinații noi. Gândirea abstractă (nivelul)este determinată de parametri genetici și de educație. Gândirea operează pe plan conceptual cu
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
morală. Revenim astfel la discuția de ultim nivel de profunzime referitoare la felul în care gândim natura și modul în care înțelegem moralitatea, mai precis, granițele unei comunități morale, caz în care filosofii mediului vor accentua despărțirea de cartesianism și mecanicism în favoarea unei concepții holiste. Iată că și în acest caz ies la iveală presupozițiile filosofice care fixează cadrele discuției și care ghidează opțiunile la nivel pragmatic. 3.4. Datorii față de peisaje. Natura falsificată Teoreticienii mediului susțin că peisajele au valoare
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
derivă responsabilitatea omului față de natură în sensul manifestării grijii față de păstrarea integrității ei. Teoreticienii mediului accentuează asupra schimbării de perspectivă, oarecum în sensul unei schimbări de paradigmă, prin adoptarea unui nou mod de gândire, diferit de cel tradițional, impregnat de mecanicism, reductibil la măsurarea cantitativă a proceselor, produs prin imitarea fizicii de tip newtonian. Noul mod de gândire, efect al unei conștiințe ecologice, este holist și calitativ. De fapt, chiar și în fizica newtoniană explicațiile depind de asemenea factori de tip
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nu sînt la înălțimea metodei pe care o preconizează. În domeniul geometriei, el fixează cunoștințele din timpul său, dar lucrările sale asupra mecanicii sînt în urmă față de cele ale lui Galilei. În special lucrările în domeniul opticii și explicația dată mecanicismului universal apar mai degrabă ca niște raționamente speculative, strict deductive, decît ca rezultatul observațiilor științifice analizate în mod riguros. Adevărul este că dacă Descartes savantul nu marchează istoria epocii sale, Descartes filosoful exprimă cu tărie noile tendințe apărute în primii
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
putut vedea...” (Curentul Eminescu, 1892; în Al. Vlahuță, Opere alese, Ediție critică de Valeriu Râpeanu, Vol.II, p.383 384) Luată în sine, această amintire este emoționantă, și abia dacă observi că Al. Vlahuță vorbește la tot pasul de „tehnică”, „mecanicism”, vrând să explice căderea geniului ca pe un motoraș rămas în funcție ce toarce aceleași armonii dar nu mai face parte din angrenaj. Cam așa a scris public C. Mille, prin 1886, despre Eminescu aflat la Ospiciul de la Mânăstirea Neamțului
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a limbii franceze de Charles Girault-Duvivier. După semnarea tratatului de la Adrianopol (1829) face demersuri pentru a candida la tronul Moldovei, dar nu i se permite întoarcerea în țară. Moare de ftizie. Ideologic, T. este un precursor al pașoptismului. Adept al mecanicismului iluminist, socotea că lumea este guvernată de legi imuabile și universale. Când mecanismul social se învechește, resorturile uzate trebuie schimbate, spre a restabili echilibrul originar. Înlocuirea, inevitabilă, se face prin evoluție, nu prin revoluție. Singura formă de guvernământ pe care
TAUTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290100_a_291429]
-
sociologiei l-a determinat pe Herseni să identifice „ prin logica problemelor și a problematicii sociologiei” o serie de paradigme în istoria sociologiei. Integrarea demersului său în istoria sociologiei, a însemnat lămurirea limitelor și a cadrului de manifestare al următoarelor paradigme: mecanicism, contractualism, psihologism, relaționism, naturalism, istoricism, sociologism, universalism, noologism, fenomenologism. El nu a identificat aceste paradigme pentru a le accepta, ci pentru a avea față de ele o poziție critică, dezvăluind astfel originalitatea gândirii sale. Astfel, pentru Herseni, mecanicismul este „poziția cea
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
al următoarelor paradigme: mecanicism, contractualism, psihologism, relaționism, naturalism, istoricism, sociologism, universalism, noologism, fenomenologism. El nu a identificat aceste paradigme pentru a le accepta, ci pentru a avea față de ele o poziție critică, dezvăluind astfel originalitatea gândirii sale. Astfel, pentru Herseni, mecanicismul este „poziția cea mai puțin întemeiată”. Contractualismul, în raport cu mecanicismul, recunoaște dimensiunea voluntară a vieții sociale. Ca teorie, însă, prezintă toate erorile posibile. Psihologismul este criticat deoarece reduce totul doar la individual, dar acesta este supus influenței societății și, prin urmare
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
sociologism, universalism, noologism, fenomenologism. El nu a identificat aceste paradigme pentru a le accepta, ci pentru a avea față de ele o poziție critică, dezvăluind astfel originalitatea gândirii sale. Astfel, pentru Herseni, mecanicismul este „poziția cea mai puțin întemeiată”. Contractualismul, în raport cu mecanicismul, recunoaște dimensiunea voluntară a vieții sociale. Ca teorie, însă, prezintă toate erorile posibile. Psihologismul este criticat deoarece reduce totul doar la individual, dar acesta este supus influenței societății și, prin urmare, fenomenele sociale pot fi în atenția psihologiei numai ca
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
antichitate, la greci, romani, chinezi și musulmani. Totuși, până în secolul al XVIII-lea, gândirea biologică occidentală era dominată de esențialism, concepție conform căreia formele de viață rămân neschimbate. Dar în perioada iluminismului se produce o schimbare când cosmologia evoluționistă și mecanicismul se desprind din cadrul știintelor fizice formând istoria naturală. Naturaliștii încep să-și îndrepte atenția către domeniul variabilității speciilor; apariția paleontologiei și apoi a conceptului de dispariție a speciilor determină renunțarea la imaginea statică a naturii. La începutul secolului al XIX
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]