367 matches
-
publicată după câțiva ani (Mintzberg, 1990). Vom prezenta modelul de bază înainte de a-i explica modificările. O schemă permite listarea tuturor elementelor constitutive ale modelului. Figura 5. Elemente ale modelului lui Mintzberg Există cinci forme organizaționale (configurații): structura simplă; birocrația mecanicistă; birocrația profesională; structura divizionalizată; adhocrația. Fiecare configurație este caracterizată în primul rând de faptul că ea privilegiază un mecanism de coordonare. Există cinci mecanisme principale de coordonare: ajustarea mutuală (comunicarea informală este mijlocul de coordonare), supervizarea directă (un responsabil coordonează
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
serviciul de curierat, restaurantul întreprinderii...). Putem indica, printr-un tabel, pentru fiecare configurație, mecanismul principal de coordonare și componenta care joacă un rol central. Tabelul 1. Elementul de bază și mecanismul principal de coordonare în fiecare configurație Structură simplă Birocrație mecanicistă Birocrație profesională Structură divizionalizată Adhocrație Element de bază Vârf Strategic Tehnostructură Centru operațional Linie ierarhică Funcție de suport (și centru operațional) Mecanism de coordonare Supervizare directă Standardizarea muncii Standardizarea calificărilor Standardizarea producțiilor Ajustare mutuală Configurațiile se disting între ele la nivelul
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
deci ușoară în problemele simple. Exemplu: o mică firmă de construcții lucrează la o vilă. Dacă deodată clientul cere acestei firme să se ocupe și de împrejmuire, responsabilul va răspunde foarte repede și cel mai adesea favorabil. 3.2. Birocrația mecanicistă Întreprinderile de producție de masă poziționate într-un mediu simplu și stabil constituie exemple tipice pentru această configurație (administrațiile, băncile, precum și companiile de asigurări!). Aici avem o specializare foarte accentuată și o puternică formalizare: comportamentul salariaților este încadrat de reguli
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
mediului face posibilă standardizarea procedeelor și formalizarea. 3.3. Structura divizionalizată Aceasta este compusă prin gruparea unor unități orientate spre piețe diferite. Diversitatea piețelor este, într-adevăr, un factor care favorizează apariția acestei structuri în întreprinderile organizate într-o birocrație mecanicistă. Diviziunile sunt relativ autonome unele față de altele. Unitățile dispun de o mare autonomie de decizie. Totuși centrul le fixează diviziunilor obiective de atins (standardizarea rezultatelor). El controlează performanțele. 3.4. Birocrația profesională Este vorba despre organizațiile situate într-un context
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
sunt marcate de modificări (apar specializarea și ierarhia; se afirmă dreptul la proprietate privată, ca și simțul profitului). Aceste unități sociale își pierd, încetul cu încetul, caracteristicile unei organizații misionare pure. ▲ 2. Schimbări de context și modele de producție Birocrația mecanicistă din modelul lui Mintzenberg constituie o formă de organizație în care se exercită logica tayloriană. Întreprinderile de producție de masă, poziționate într-un mediu simplu și stabil, constituie forma prototipică a ceea ce s-a numit modelul fordian. În acest model
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
devenit clasice în domeniu. Burns și Stalker (1961) au construit o tipologie care încă este de referință. Ei au studiat douăzeci de întreprinderi din Anglia, care operau pe diverse piețe (textile, radio-televiziune, electronică...). Au evidențiat două modele de organizație: modelul mecanicist (specializare puternică, control ierarhic puternic...), opus în ce privește aceste dimensiuni unui model organic, mult mai puțin rigid. Modelul mecanicist este o formă structurală care se potrivește unui mediu stabil (care necesită puține inovații și e caracterizat prin regularitatea pieței). Modelul organic
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
au studiat douăzeci de întreprinderi din Anglia, care operau pe diverse piețe (textile, radio-televiziune, electronică...). Au evidențiat două modele de organizație: modelul mecanicist (specializare puternică, control ierarhic puternic...), opus în ce privește aceste dimensiuni unui model organic, mult mai puțin rigid. Modelul mecanicist este o formă structurală care se potrivește unui mediu stabil (care necesită puține inovații și e caracterizat prin regularitatea pieței). Modelul organic, dimpotrivă, este adaptat la un mediu instabil. Însă lucrarea cea mai importantă despre relația "mediu-structură" este datorată lui
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
asupra celor negative... dar, treptat, pornind de la modelul sistemului de activități, psihologia socială își va revizui analizele privitoare la efectele negative ale șomajului. Baubion-Broye și Cazals (1977) le vor reproșa lucrărilor mai sus menționate că se situează într-o orientare mecanicistă. Munca este considerată singurul registru în care subiecții își poziționează viața. În aceste condiții, șomajul nu poate avea decât efecte devastatoare. Această analiză este contestată. Privarea de un loc de muncă provoacă, desigur, dificultăți pe care nimeni nu le poate
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
să permită identificarea, controlul acestora (Foucault, 1979, pp. 5-21). Analiza rolului guvernării vizavi de societatea civilă variază în funcție de abordarea filosofică a autorilor acestor analize. Dezvoltarea statului birocratic a fost acompaniată de apariția a două mari teorii ale statului: (1) teoria mecanicistă și (2) teoria organică. În teoria mecanicistă, guvernarea este interpretată ca o activitate necesară pentru menținerea ordinii în societate. Guvernarea este un mecanism și un scop, statul este expresia legii, iar legea este ilustrarea perfectă a raționalității. Fără o ierarhie
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
pp. 5-21). Analiza rolului guvernării vizavi de societatea civilă variază în funcție de abordarea filosofică a autorilor acestor analize. Dezvoltarea statului birocratic a fost acompaniată de apariția a două mari teorii ale statului: (1) teoria mecanicistă și (2) teoria organică. În teoria mecanicistă, guvernarea este interpretată ca o activitate necesară pentru menținerea ordinii în societate. Guvernarea este un mecanism și un scop, statul este expresia legii, iar legea este ilustrarea perfectă a raționalității. Fără o ierarhie puternică impusă de stat, interesele individuale pot
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
organizațională, care operează atât orizontal cât și vertical, iar coordonarea se face prin aranjamente mutuale și nu prin comandă (Lindblom, 1965). În cadrul analizei comparative între cele două forme organizaționale, Burns și Stalker (1961) au relevat două forme organizaționale distincte: forma mecanicistă și cea organică. Forma mecanicistă (ierarhie în sensul teoriei clasice a lui M. Weber). Această formă organizațională pune un accent deosebit pe importanța specializării, ca mijloc de creșterea eficienței și, în consecință, în acest tip de organizație există o puternică
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
cât și vertical, iar coordonarea se face prin aranjamente mutuale și nu prin comandă (Lindblom, 1965). În cadrul analizei comparative între cele două forme organizaționale, Burns și Stalker (1961) au relevat două forme organizaționale distincte: forma mecanicistă și cea organică. Forma mecanicistă (ierarhie în sensul teoriei clasice a lui M. Weber). Această formă organizațională pune un accent deosebit pe importanța specializării, ca mijloc de creșterea eficienței și, în consecință, în acest tip de organizație există o puternică diviziune a sarcinilor care sunt
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
accentuate și, de obicei, iau forma echipelor de proiect. Leadership-ul de top va fi orientat mai degrabă spre facilitarea coordonării orizontale decât spre comanda și controlul vertical. Forma organizațională organică poate fi reinterpretată în termenii teoriei matematice a rețelei. Forma mecanicistă, așa după cum menționează Burns și Stalker (1994), corespunde unei rețele interne împrăștiate, cu grad redus de conexiuni și dominate de relații asimetrice. În schimb, forma organică este caracterizată de o rețea densă, un grad ridicat de conexiuni și o dominare
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
cazul pluralismului rețelele de politici implică o multiplicitate a organizațiilor cu suprapuneri jurisdicționale. Conceptul de rețea de politici este construit pe aceste distincții între pluralism și corporatism. Organizațiile din rețelele de politici sunt organizații tip rețea: organice mai degrabă decât mecaniciste, heter-ierarhice, mai degrabă decât ierarhice, difuze și sociale, mai degrabă decât impersonale și discrete. Afirmațiile anterioare rămân valabile și în cazul asociațiilor societale sau agențiilor publice, confirmarea ideilor fiind conferită de posibilitatea aplicării lor, inclusiv în cazul organizației macrostructurale a
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
asupra unităților de planificare și administrare a rețelelor de politici, în sensul că acestea sunt echipe de proiect multiorganizaționale care transcend granițele dintre public și privat, traversează diferite departamente guvernamentale și jurisdicții verticale și orizontale ale statului. Tranziția de la forma mecanicistă la forma organică este corespunzătoare unei deplasări de la „programe”, în care staff-ul este dedicat procesării sarcinilor de rutină către „proiecte”, unde participanții-cheie trebuie să adopte un alt comportament în conformitate cu natura proiectului. Relațiile many-to-many și traversarea legăturilor funcționale depind de
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
de guvernanță în care atât statul, cât și organizațiile societale sunt dezagregate vertical și orizontal (ca în pluralism), dar legate între ele prin cooperare (ca în corporatism). Structurile organizaționale care compun rețelele de politici sunt organizații organice mai degrabă decât mecaniciste, ceea ce presupune că atât cunoștințele, cât și inițiativele sunt descentralizate și larg distribuite în cadrul rețelei. Relațiile orizontale în cadrul organizațiilor și dincolo de granițele acestora sunt, cel puțin, la fel de importante ca relațiile verticale, iar relațiile organizaționale urmăresc, în general, un pattern many-to-many
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
aptitudinile de execuție biomecanică (motricitatea fonoarticulatorie) a actelor vorbirii. În realitate, subcanalele auditiv, vizual și motor sunt prezente într‑o anumită proporție conjuncturală, fără ca vreunul dintre ele să lipsească. Această teorie are un caracter practic și oferă o paradigmă oarecum mecanicistă în sprijinul diagnosticienilor și educatorilor, pentru o mai bună înțelegere a parametrilor specifici (procese, niveluri, canale) și pentru o mai eficientă intervenție în activitățile educativ‑recuperatorii. Teoria modelului gestalt‑ist (Hovck și Sherman, 1979; Winograd și Smith, 1989) evidențiază limitele
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Democrit, Epicur, Leucip, una atomistică; la ea se poate adăuga și teoria „homeomeriilor” a lui Anaxagora. Atomismul acesta însă nu se referă niciodată la individualitatea umană. Cât despre un atomism postrenascentist se poate vorbi, desigur, dar e cel al filozofilor mecaniciști și senzualiști care-l împrumutaseră pur și simplu de la antici. Concepția Renașterii despre ființa umană nu era absolut deloc una atomistică, ci una antropocentrică, înțelegând persoana ca un microcosm, de unde și concepția umanistă (care nu e neapărat și umanitaristă), perfect
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
această divergență de opinii are drept reflex Întârzierea unei articulări unanime a modelului cosmologic al epocii În care trăim, dar acest lucru nu trebuie confundat cu un vid de formulare fizică. În funcție de opțiunea lor pentru tabăra relativiștilor sau aceea a mecaniciștilor cuantici, fizicienii de astăzi pot recunoaște și afirma unul din următoarele modele și principii cosmologice: modelul antropic (susținut de adepții teoriei relativității care acceptă și modificarea sistemului În funcție de observator), modelul cuantic convențional (care afirmă interdependența dintre observator și sistem, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
scopul evaluării, este scara de apreciere, cu variantele sale: numenică (de la 0 la 10) și verbală (insuficient, slab, mediocru, bine, foarte bine). Noile studii de docimologie Înregistrează mai multe modalități de apreciere a compozițiilor, pentru a scoate de sub tutela practicilor mecaniciste notarea compozițiilor, producții În care capătă expresie specifică un mare număr de atribute ale |personalității elevului. 1) Modalitatea impresiei generale constă În aprecierea globală a compoziției, Într-un timp dat, pe baza impresiei generale produse, folosind o scară mică, cu
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
profesie care i se pare a fi inutilă! Medicul hipocratic - un fel de profesionist al scolasticii, în concepția sa - nu întrunește sufragiile lui Montaigne. Spune în schimb o mulțime de lucruri bune despre chirurgi: aceștia sunt adepți ai materialismului, sunt mecaniciști, raționaliști și nu se pot juca cu cuvintele. Tăcuți, ei operează, amputează, taie, extirpă răul: operațiile făcute de ei au într-adevăr niște efecte. Filosoful a fost în mai multe rânduri pe câmpuri de bătălie și a asistat la demonstrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de tarele maladiei sale, Lucrețiu pare absolut nefrecventabil pentru un creștin. Evident, se ocolește esențialul: reducția atomistă a oricărui adevăr, demontarea forțelor care însuflețesc lumea, absența unei creări datate a universului, sfârșitul său anunțat, recumpunerile lui succesive într-un ciclu mecanicist orb și fără providență divină, tot atâtea teze anticreștine intempestive care pot servi în mod periculos la constituirea unei filosofii alternative la cea a vânzătorilor de iluzii catolice. E mult mai ușor să spui că Lucrețiu e nebun! -2- Persistența
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
raționantă și rezonabilă construcțiile strâmbe: cerul locuit, zeii răzbunători, religiile castratoare, speranțele legate de viața de apoi, mecanica sentimentelor, prejudecata monogamică, logica amoroasă. Pe pământ ca și în cer, el sacrifică himerele pe imensul rug al filosofiei sale materialiste și mecaniciste. El își așază printre primii palatele conceptuale dincolo de bine și de rău. Lumea merge, târâș-grăpiș, pentru că majoritatea oamenilor se mint, se iluzionează, construiesc decoruri de teatru în care-și spun povești. Pentru a nu privi în fața mizeria propriei lor existențe
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
al doilea sens al deficitului ideologic vizând însăși re-conceperea eco-sistemică a ideologicului, mi se pare deosebit de important și mai apropiat preocupărilor mele. Nu pot admite că numai partidele și politicienii sunt opaci și deficitari în raport cu demersurile ideologice. Determinismul linear și mecanicist, pozitivismul transplantat, ca atare, din științele naturii în științele sociale, darwinismul social, istoricismul reducționist din gândirea modernă au alimentat și influențat, de la caz la caz și în ponderi diferite, naționalismul radical și xenofob, socialismul luptei de clasă, comunismul partidului unic
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ori să-i dezvolte acestuia limbajul verbal, căzând deseori În acea greșeală a repetiției papagalicești a cuvintelor, fără să se asigure că este prezentă și semnificația acestuia, conținutul. Repetiția exagerată a cuvintelor Îi poate aduce pe elevi la un stadiu mecanicist șablonismul și mecanicismul fiindu-le specifice acestora și nicidecum la achiziții cognitive și la dezvoltarea gândirii abstracte. Fără să eludăm faptul că repetiția este până la urmă “mama Învățării”, accentul pus pe acest tip de formare bazat exclusiv pe exercițiu și
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]