365 matches
-
de asemenea, o oarecare ierarhie a valorilor și un cult al elitei, bazat, aș spune, pe un tainic principiu ontologic, sau, mai degrabă, "teologic". Spiritul indian, atît de profund în cugetarea sa, era cu neputință să nu surprindă acest aspect mecanicist, fatalist, al vieții terestre. Pentru el, totul e într-o înlănțuire cauzală perfectă, într-un determinism de fier. Întreruperea unui astfel de lanț cauzal e ținta supremă a înțeleptului. Dacă existența actuală, ea însăși, e consecința unei acțiuni dintr-o
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în ceea ce este realitatea la un moment dat se creează ca efect inconștient al tehnoștiinței. Astfel, conceptul dominant de realitate în secolul trecut era fondat pe știința clasică. Ne întărea în ideea că trăim într-o lume rațională, deterministă și mecanicistă, destinată unui progres nelimitat. Evenimentul neașteptat din 11 septembrie 2001 a făcut țăndări această credință a modernității, dar, cum capacitatea noastră de uitare este infinită, ne întoarcem actualmente la ea. Totuși, tripla revoluție care a traversat secolul al XX-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
afecțiune, implicare emoțională; fier: război de cucerire a unor domenii noi, necunoscute; arama: ordine socială solidă. 174 (VI, 233) și-n care viitoru-ntreg să fie ferecat în vastu-i lanț: Cu alte cuvinte, Urizen dorește ca creeze o lume total deterministică, mecanicista, de genul celei propuse de Pierre-Simon Laplace în 1776 în modelul său, în care viitorul este absolut previzibil cunoscînd toate forțele ce interacționează în univers. Altfel spus, Urizen dorește o lume în care să nu existe impredictibilitate evenimențiala, în care
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
experiența sensibilă, iar timpul ca intuiție a priori, întrucât condiționează această experiență, așa încât el nu depinde de ea. Fiindcă filosoful german face din timp "legea determinismului naturii", această intuiție a priori nu ar fi decât timpul despre care vorbeau filosofii mecaniciști din sec. al XVIII-lea. Concluzia lui C. Rădulescu-Motru este următoarea: "Timpul aprioric, în care o conștiință în genere, transcendentală, ordonează experiența, este timpul restrâns la succesiunea cauzală mecanică, este timpul măsurătoarei matematice"168. În Estetica transcendentală a primei Critici
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ale comportamentului. De asemenea, există și o altă clasificare a teoriilor motivaționale. Ea a fost realizată de profesorul spaniol Juan Perez Lopez care, folosind criteriul „ipoteze privind natura motivațiilor personalului”, a delimitat trei grupe de teorii, după cum urmează: teorii mecaniciste, care se caracterizează prin aceea că se presupune că personalul este motivat doar în funcție de consecințele acțiunilor lor, adică prin motivații extrinseci (acele motivații - salariu, premiu, statut social etc. - pe care o persoană le primește din exterior în schimbul activității pe care
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
lor, adică prin motivații extrinseci (acele motivații - salariu, premiu, statut social etc. - pe care o persoană le primește din exterior în schimbul activității pe care ea o realizează). Rezultă deci că, în aceste teorii, comportamentul uman este conceput ca un sistem mecanicist; teorii psihologice, care consideră că personalul este motivat atât prin motivații extrinseci, cât și intrinseci (acele motivații care se referă la dezvoltarea abilităților, îmbogățirea cunoștințelor, plăcerea de a face personal o anumită muncă etc. și care pot fi realizate numai
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
uman este conceput ca un sistem deschis sau deschis - adaptiv. Analiza comparată a celor trei categorii de teorii motivaționale conduce la concluzia că singura teorie completă este cea antropologică; cea psihologică este un caz particular al teoriei antropologice; similar, teoria mecanicistă este un caz particular al teoriei psihologice. Teoria ierarhiei nevoilor sau teoria lui Maslow este una dintre cele mai cunoscute realizări ale celebrului psiholog american. Abraham Maslow a fost un psiholog care, de-a lungul a câțiva ani, a dezvoltat
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
și, cu toate limitele sale, continuă să exercite o influență semnificativă asupra gândirii curente despre motivație. Dacă am încerca să situăm teoria ierarhiei nevoilor în clasificările pe care le-am prezentat am observa că ea se încadrează în categoria teoriilor mecaniciste și, respectiv, de conținut. Teoria lui Alderfer - ERG este tot o teorie de conținut a motivației. Ea are ca punct de plecare modelul ierarhiei nevoilor a lui Maslow, dar C. P. Alderfer comprimă cele șapte trepte în trei tipuri de
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
obligat să folosesc alte „măști” și alte „fețe”, În funcție de virtuțile mediului tehnic ce mă Înconjoară. În general, tehnicul presupune tipizare, repetitivitate, activare a unor dimensiuni omenești oarecum rezonante cu algoritmicitatea presupusă de artefactul exterior. El trezește și Întărește acele predispoziții „mecaniciste” din fiecare dintre noi. Uneori, tehnicul „somează” omul să devină robot, transformându-l, printr-un mecanism curios, Într-o prelungire sau simplă „unealtă” a artefactului. Abuzul de tehnică creează o anumită dependență (ca orice consum excesiv) și o lene a
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
criza taylorismului”). Taylorismul - socotit a fi conceput și practicat o paradigmă tehnocratică, technocratismul, consideră factorul tehnologic ca esențial în practica managerială, omul fiind secundar. „Proiectul sistemelor tehnico-centrice este demonstrat, este dominat de considerații tehnologice. Oamenii sunt tratați într-un mod mecanicist, ca o problemă de importanță secundară. Muncitorul este văzut ca o pacoste, o șansă de incertitudine, ca un rău necesar”<footnote Kidd, Paul, Organization, People, and Technology in European Manufacturing, Commission of the European Communites, vol III, Brusells, 1990, p.
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
obiective au în vedere intervale operaționale de până la 12 luni, ceea ce oferă posibilitatea ajustării lor nu numai în funcție de rezultatele de ansamblu ale firmei, ci și în funcție de elementele specifice legate de post. Lista de obiective la nivel individual prezintă o perspectivă „mecanicistă”, concretizată în sarcini de producție care nu antrenează sub nici o formă inițiativa sau creativitatea muncitorului. Motivația este de tip taylorian, fiind asociată unei scheme ce presupune un proces de producție invariabil. 2.5.2. Analiza sistemului de obiective strategice al
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
economică a educației și a vieții umane părea și mai scandaloasă. A vorbi de valoarea economică a educației însemna, pentru mulți din mediul academic, dar și pentru opinia publică a desconsidera scopurile înalte ale educației, reducând-o la o abordare mecanicistă. Ideea valorii economice a educației era considerată ca antagonică motivațiilor și aspirațiilor individuale. Cererea de educație nu era privită ca o rezultantă a factorilor economici sau pecuniari, ci ca expresie a unor motivații mai profunde, de natură socială și intelectuală
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
fi adus oricând înapoi, că viitorul se poate amesteca cu trecutul și schimba fundamental prezentul. Aruncând în universul nostru conștiința și amintirile originale ale clonelor celor O Mie de Voluntari, ne-a arătat că Dumnezeu nu conduce timpul în chip mecanicist, ci că el trasează doar regulile după care curge timpul. Așa cum putem crea duplicate ale sfinților, putem oricând aduce printre noi sfinți care au trăit acum multe milenii. Dumnezeu nu stăpânește timpul... El îi fixează doar cadența. - Stai așa să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Ă, explicarea dezvoltării psihice face și ea obiectul unor poziții interpretative diverse. Respectând și acceptând nuanțele, se poate distinge, totuși, mai evident sau mai voalat, o grupare a teoriilor psihologice ale dezvoltării în jurul a trei modele clasice: modelul organicist, modelul mecanicist și modelul interacționist. Fiecare dintre ele se structurează în baza unor teze fundamentale. Modelul organicist sau activ. Universul este un întreg nereductibil la părți, deși se sprijină pe acestea. Ca parte a acestuia, organismul uman, la rândul său, posedă el
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ale filoși antropogenezei); la fel și continuatorul său, A. Gesell (1880-1961), adeptul unei perspective maturizaționiste. Apropiate de pozițiile ineismului sunt și diversele contribuții etologice Ă K. Lorenz, N. Timbergen, I. Eibl-Eibesfeldt, cu puternice influențe în psihologia contemporană a dezvoltării. Modelul mecanicist sau reactiv. Universul este suma părților sale componente, și organismul uman de asemenea. El poate fi analizat prin reducere la unitățile sale fundamentale și la relațiile dintre ele, care, doar sub acțiunea unei surse exterioare, la fel ca și un
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
modalități mult mai „umane” pentru a facilita învățarea și pentru a acorda o atenție mai mare aspectelor afective ale învățării. Patterson a susținut tehnicile educaționale propuse de Rogers și Combs și a văzut educatorii ca pe un antidot la abordarea mecanicistă și tehnologică a educației. Brown: Educația confluentă. În lucrarea sa Educarea umană pentru o învățare umană (1971), el propune și descrie educația confluentă, o combinare a elementelor afective și cognitive în cadrul învățării individuale și de grup. Brown nota: „Ar trebui
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
profesie care i se pare a fi inutilă! Medicul hipocratic - un fel de profesionist al scolasticii, în concepția sa - nu întrunește sufragiile lui Montaigne. Spune în schimb o mulțime de lucruri bune despre chirurgi: aceștia sunt adepți ai materialismului, sunt mecaniciști, raționaliști și nu se pot juca cu cuvintele. Tăcuți, ei operează, amputează, taie, extirpă răul: operațiile făcute de ei au într-adevăr niște efecte. Filosoful a fost în mai multe rânduri pe câmpuri de bătălie și a asistat la demonstrarea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de tarele maladiei sale, Lucrețiu pare absolut nefrecventabil pentru un creștin. Evident, se ocolește esențialul: reducția atomistă a oricărui adevăr, demontarea forțelor care însuflețesc lumea, absența unei creări datate a universului, sfârșitul său anunțat, recumpunerile lui succesive într-un ciclu mecanicist orb și fără providență divină, tot atâtea teze anticreștine intempestive care pot servi în mod periculos la constituirea unei filosofii alternative la cea a vânzătorilor de iluzii catolice. E mult mai ușor să spui că Lucrețiu e nebun! -2- Persistența
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
raționantă și rezonabilă construcțiile strâmbe: cerul locuit, zeii răzbunători, religiile castratoare, speranțele legate de viața de apoi, mecanica sentimentelor, prejudecata monogamică, logica amoroasă. Pe pământ ca și în cer, el sacrifică himerele pe imensul rug al filosofiei sale materialiste și mecaniciste. El își așază printre primii palatele conceptuale dincolo de bine și de rău. Lumea merge, târâș-grăpiș, pentru că majoritatea oamenilor se mint, se iluzionează, construiesc decoruri de teatru în care-și spun povești. Pentru a nu privi în fața mizeria propriei lor existențe
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de la centru spre periferie. În sfârșit, și în mod firesc, dezbaterea pe marginea globalizării rămâne deschisă mai ales în aprecierile normative ale fenomenului, care diferă chiar și în interiorul grupurilor hiperglobalist și sceptic, în contextul în care transformaționaliștii adoptă o viziune mecanicistă, pe cât posibil neutră axiologic. Astfel, hiperglobaliștii de sorginte neomarxistă consideră că termenul globalizare este un slogan menit să escamoteze încercările unor liberali extremi de a dezmembra sistemele naționale de asigurare a bunăstării și de a reduce cheltuielile sociale ale statului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
informațională a lui Shannon ca o știință a comunicării și controlului în sistemele de mașini, oameni și cele sociale, cu scopul de a îmbunătăți transmiterea de informații prin canalele de comunicare și reglare prin feedback. Dacă în sensul tradițional (modele mecaniciste, newtoniene) procesele se desfășoară după schema cauză-efect (cauza fiind situată temporal înainte de efect), cibernetica introduce conceptul de teleonomie (finalitate) care presupune că un sistem (organism) se orientează spre o stare viitoare (neexistentă în prezent) prin reglarea cu ajutorul feedback-ului. Deși
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și normativ în vederea realizării de obiective clare, precise și specifice) sau ca „sisteme sociale” (asemănătoare în „comportament” cu organismele vii). Pe axa „închis - deschis” este urmărită evoluția teoriilor organizaționale din perspectiva relațiilor organizațiilor cu mediul lor, urmând drumul de la gândirea mecanicistă înspre gândirea gestaltistă (organizațiile ca sisteme închise vs. organizațiile ca sisteme deschise). La intersecția celor două criterii apar 4 tipuri de organizații și patru tipuri de teorii: Funcționarea organizațiilor Organizațiile și mediul Sisteme închise Sisteme deschise Sisteme raționale Organizații închise
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
scopurile organizaționale propuse. 10. 2. Teoria organizațiilor ca sisteme închise și naturale După 1920 până în 1960 se conturează și impune un nou model de înțelegere și explicare a organizațiilor, centrat pe considerarea lor ca sisteme naturale. S-a schimbat paradigma mecanicistă! Principalele teorii sau modele teoretice dezvoltate în cadrul acestei etape sunt: Școala relațiilor umane (cu principalii săi reprezentanți: George Elton Mayo și Fritz Roethlisberger, Douglas Mc Gregor cu a sa Teorie X și teorie Y); Teoria privind comportamentul cooperator în organizațiile
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
paradigme pot fi distinse două tipuri de modele teoretice, promovate succesiv (după Vlăsceanu, 1999): Astfel, într-o primă etapă, cuprinsă între anii 1960 și 1970, perspectiva de abordare a organizațiilor ca sisteme deschise este cuplată cu o revenire la prezumpțiile mecaniciste despre modul de funcționare a organizațiilor. În conformitate cu această viziune, etapa este definită, prin raportare la paradigma dominantă, ca fiind cea a „sistemelor deschise raționale”. În următoarea etapă - după anii 1970 și până în prezent - asistăm la o înlocuire a paradigmei raționaliste
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Democrit, Epicur, Leucip, una atomistică; la ea se poate adăuga și teoria „homeomeriilor” a lui Anaxagora. Atomismul acesta însă nu se referă niciodată la individualitatea umană. Cât despre un atomism postrenascentist se poate vorbi, desigur, dar e cel al filozofilor mecaniciști și senzualiști care-l împrumutaseră pur și simplu de la antici. Concepția Renașterii despre ființa umană nu era absolut deloc una atomistică, ci una antropocentrică, înțelegând persoana ca un microcosm, de unde și concepția umanistă (care nu e neapărat și umanitaristă), perfect
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]