203 matches
-
când trismusul va fi depășit prin mecanoterapie), pansamente de apropiere până la completa vindecare a plăgii. Complicații postoperatorii precoce: trenarea infecției (nu s-au deschis eficient lojile interesate de supurație, colmatarea cu puroi a tuburilor de dren), trismus (pacientul nu efectuează mecanoterapie). Complicații postoperatorii tardive: dacă nu este extras dintele cauzal, supurația poate recidiva; dacă nu se chiuretează țesutul osteitic după extracția dintelui cauzal, se constituie premisele apariției unei osteite reziduale (supurație cronică); dacă nu se respectă indicația de mecanoterapie (inclusiv în
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
nu efectuează mecanoterapie). Complicații postoperatorii tardive: dacă nu este extras dintele cauzal, supurația poate recidiva; dacă nu se chiuretează țesutul osteitic după extracția dintelui cauzal, se constituie premisele apariției unei osteite reziduale (supurație cronică); dacă nu se respectă indicația de mecanoterapie (inclusiv în perioada imediat postoperatorie), se poate constitui constricția de mandibulă; dacă nu sunt corect efectuate pansamentele de apropiere, vindecarea plăgii postincizie se va face sub forma unei cicatrici vicioase, cheloide. Sechelele postoperatorii sunt reprezentate de cicatricea cutanată submandibulară și
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
dintelui cauzal (care trebuie obligatoriu extras, pentru a asigura radicalitatea intervenției). Externarea pacientului. Recomandări. Odată cu remiterea completă a secreției purulente și extracția dintelui cauzal, pacientul poate fi externat (cca 4-5 zile după efectuarea inciziei cutanate). Recomandări la externare: igienă orală; mecanoterapie (încă 1-2 săptămâni); control postoperator la 1 săptămână, 2 săptămâni; tratamentul corect (și la timp) al afecțiunilor dentoparodontale (la medicul stomatolog curant). Prognosticul imediat este bun (dacă se efectuează la acest moment tratamentul corect și complet: local, general și cauzal
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
postoperatorii constau în: urmărirea secreției purulente la nivelul pansamentelor, antibioterapie (asocieri antibiotice), controlul glicemiei, rezervei alcaline, ionogramei, toaleta plăgii și schimbarea de două ori pe zi a pansamentului umed local, renunțarea treptată la drenaje (în funcție de starea generală și evoluția supurației), mecanoterapie, asanarea cavității orale (extracțiile resturilor radiculare irecuperabile prezente). Complicații postoperatorii: trenarea infecției (incizii insuficiente și dezechilibrare diabet), evoluția către baza craniului, osteita și osteomielita condilului mandibular sau generalizarea infecției. Externarea pacientului. Recomandări. Dacă inciziile se efectuează corect și se drenează
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
Externarea pacientului. Recomandări. Dacă inciziile se efectuează corect și se drenează eficient colecția purulentă, se remite trismusul, pacienta poate fi externată dup cca 7-10 zile de la intervenția chirurgicală. Recomandări la externare: igienă orală; pansamente zilnice până la completa vindecare a plăgilor; mecanoterapie. Prognosticul postoperator imediat este incert. Prognosticul îndepărtat vital depinde de evoluția tarelor asociate. Prognosticul îndepărtat anatomic și funcțional va consemna recuperarea treptată. Este importantă efectuarea mecanoterapiei. Sechele postoperatorii: cicatrici postoperatorii cutanate în regiunile: temporală și submandibulară dreaptă. Dacă nu efectuează
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
intervenția chirurgicală. Recomandări la externare: igienă orală; pansamente zilnice până la completa vindecare a plăgilor; mecanoterapie. Prognosticul postoperator imediat este incert. Prognosticul îndepărtat vital depinde de evoluția tarelor asociate. Prognosticul îndepărtat anatomic și funcțional va consemna recuperarea treptată. Este importantă efectuarea mecanoterapiei. Sechele postoperatorii: cicatrici postoperatorii cutanate în regiunile: temporală și submandibulară dreaptă. Dacă nu efectuează mecanoterapie, se poate instala constricția de mandibulă sau chiar anchiloza teporomandibulară. Particularitatea cazului. Concluzii. Cazul poate fi considerat o iatrogenie, datorită faptului că medicul stomatolog a
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
Prognosticul postoperator imediat este incert. Prognosticul îndepărtat vital depinde de evoluția tarelor asociate. Prognosticul îndepărtat anatomic și funcțional va consemna recuperarea treptată. Este importantă efectuarea mecanoterapiei. Sechele postoperatorii: cicatrici postoperatorii cutanate în regiunile: temporală și submandibulară dreaptă. Dacă nu efectuează mecanoterapie, se poate instala constricția de mandibulă sau chiar anchiloza teporomandibulară. Particularitatea cazului. Concluzii. Cazul poate fi considerat o iatrogenie, datorită faptului că medicul stomatolog a extras în plin puseu de parodontită apicală acută dintele 1.8. Sărăcia semnelor obiective într-
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
ascendent stâng mandibular), osteomielita ramului vertical, difuzarea infecției către lojile vecine (parotidă, groapa zigomatică, submandibular, laterofaringian). Evoluția cazului cu tratament va consemna odată cu evacuarea secreției purulente: dispariția tumefacției, remiterea treptată a fenomenelor inflamatorii locale precum și a edemului de vecinătate. Efectuarea mecanoterapiei este obligatorie pentru a evita instalarea tardivă a constricției de mandibulă sau a anchilozei temporomandibulare. Cazul examinat are indicație chirurgicală absolută, incizia cutanată cu evacuarea secreției purulente și drenajul spațiului respectiv constituind singurul tratament care poate aduce vindecarea. Tratamentul chirurgical
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
De menționat că, disecția planurilor superficiale se completează întotdeauna cu dezinserția mușchiului maseter. După câteva zile de la efectuarea inciziei cutanate, se va proceda la extragerea dintelui cauzal 3.8 (în acest interval de timp trismusul va ceda treptat prin efectuare mecanoterapiei pasive și active). Îngrijiri postoperatorii: antibioterapie parenterală timp de 5 zile; controlul zilnic al secreției purulente cu permeabilizarea la nevoie a drenajelor, toaleta plăgii postincizie și schimbarea zilnică a pansamentelor umede locale; îndepărtarea tuburilor de dren din plagă se va
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
colecția purulentă și nu se asigură permeabilitatea drenajelor). Complicații postoperatorii tardive: recidiva fenomenelor inflamatorii (dacă nu se chiuretează focarul osteitic după extracția dintelui 3.8), osteomielita, actinomicoza precum și anchiloza temporomandibulară și constricția de mandibulă (ultimele două situații fiind consecințele non-efectuării mecanoterapiei postoperatorii). Externarea pacientului. Recomandări. Odată cu remisiunea secreției purulente, depășirea trismusului, extracția dintelui cauzal și CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR 69 trecerea de la pansamentele mari (umede) la pansamentele mici (uscate), de apropiere a marginilor plăgii cutanate
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
inciziei cutanate). Recomandări la externare: igienă orală, pansamente zilnice „de apropiere” până la completa vindecare a plăgii, control postoperator după 2 săptămâni. Prognosticul postoperator imediat este bun. Prognosticul îndepărtat vital este de asemenea bun. Prognosticul îndepărtat funcțional este dependent de efectuarea mecanoterapiei, cu recuperare integrală dacă aceasta este efectuată conștiincios. Sechele postoperatorii: cicatrice cutanată submandibulară. Particularitatea cazului. Concluzii. Focarul septic apical 3.8 a permis difuzarea infecției către tăblia mai groasă din dreptul dintelui, mecanismul acestei supurații fiind cel transosos, spațiul fascial
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
funcția aceasta în Comitet, în calitate de Secretar general (funcție cu virtuți de inițiativă și prerogative de execuție), dr. Petre Topa, cunoscând că era un reputat chirurg și ortoped, un bun organizator; era director al Spitalului de chirurgie, accidente de muncă și mecanoterapie al Asigurărilor Sociale. Pe larg vom prezenta activitatea acestei personalități în capitolul consacrat contribuției Asigurărilor Sociale la asistența urgențelor chirurgicale în București. Mai remarcăm - în legătură cu Comitetul Societății „Salvarea”, prezența prof. dr. Iacob Iacobovici - care era în același timp și directorul
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
o îmbunătățire organizatorică în acest domeniu. CAPITOLUL 2 ETAPA DE PRIMĂ ÎMPLINIRE: ORGANIZAREA ASISTENȚEI SPITALICEȘTI A URGENȚELOR CHIRURGICALE Cronologic, acestei etape îi corespund mai multe evenimente de interes medico-istoric. Primul se referă la Spitalul de Chirurgie, accidente de muncă și mecanoterapie - al Asigurărilor Sociale, care își începe activitatea la 16 noiembrie 1932 și al doilea la Spitalul de Urgență - a cărui activitate sub conducerea administrativă a Societății de Salvare, începe în anul 1934. Realizarea acestor două instituții spitalicești - răspunde cerințelor asistenței
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și afirmare a acestui sistem, la condițiile anului 1940; mii și zeci de mii de cazuri de urgență în care s-a acționat cu succes, în bună cooperare între „Salvare”, Spitalul de Urgență, Spitalul de chirurgie, accidente de muncă și mecanoterapie al Asigurărilor Sociale (unitate sanitară a cărei activitate o vom prezenta în capitolele următoare) și pentru copii, Spitalul „Grigore Alexandrescu”. Drama începe însă în iunie 1941 când profesorul Minovici a decedat. La începutul anului 1941, deși grav bolnav, Minovici este
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
a Asigurărilor Sociale. Baza materială a acestei opere de asistență medicală era constituită din 16 spitale, 1 maternitate, 1 sanatoriu T.B.C., 2 preventorii, 387 dispensarii. Spitalele aveau - în total 9 servicii pentru boli interne, 16 pentru chirurgie, 3 ginecologie, 2 mecanoterapie ș.a. La aceeași dată, erau angajați cu normă întreagă, sau cu program de 3-4 zile pe săptămână, 1584 medici din care 633 în București și 951 în provincie. Personalul auxiliar sanitar, raportat la numărul de medici și unități proprii de
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
medicale: Președinte Prof. dr. Besnea Ștefan (cunoscută personalitate a învățământului medical bucureștean) și vicepreședinți Prof. dr. Traian Nasta (director al Institutului de chirurgie „Polizu” și dr. Ștefan Bâlcu - reputat medic primar chirurg, la Spitalul de chirurgie, accidente de muncă și mecanoterapie Floreasca. Scopul - precizat în statut - era ca Asociația să studieze și să ofere soluții în orice problemă care interesa profesionalitatea corpului medico-farmaceutic din Asigurările Sociale - să armonizeze interesele profesionale cu cele ale Casei Centrale a Asigurărilor Sociale și să intervină
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
să ateste exact cât din această activitate reprezintă chirurgie de urgență, dar după estimările noastre, prin comparație cu alte secții de chirurgie din Capitală, 10-15% erau urgențe. Asociația patronală proiectase, imediat după Primul Război Mondial, un spital de chirurgie și mecanoterapie a cărui punere în funcțiune a întârziat însă mai bine de un deceniu, mai ales din motive financiare. În schimb, a fost dat în funcțiune, în 1930, Spitalul de Chirurgie de pe strada Polizu (cu 82 de paturi) și, puțin mai
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
mai ales din motive financiare. În schimb, a fost dat în funcțiune, în 1930, Spitalul de Chirurgie de pe strada Polizu (cu 82 de paturi) și, puțin mai târziu (1932), va fi realizat și cel de chirurgie, accidente de muncă și mecanoterapie din str. Floreasca (la început cu 50 de paturi). Cele două instituții spitalicești ocupă un loc meritoriu în această etapă a organizării spitalicești a asistenței chirurgicale de urgență. Spitalul de chirurgie de pe strada Polizu (construcție nouă) a început să funcționeze
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Medicină, iar în 1937 este Președinte al Societății Române de Chirurgie. Din motive pe care le vom explica ulterior, profesorul Traian Nasta decide și pune în practică mutarea clinicii sale de chirurgie de la Spitalul Polizu, la Spitalul de chirurgie și mecanoterapie din Floreasca. În legătură cu această mutare, remarcăm, următoarele: În Buletinul Ministerului Sănătății și Ocrotiri Sociale, nr. 2-3 din 1944 este publicat rezultatul concursului, susținut la 14 mai 1943, de profesorul dr. Traian Nasta, pentru ocuparea postului de medic primar chirurg la
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
cu atâta timp înainte, din Calea Floreasca. Iată ce ne spun documentele:Revista România Medicală din 15 ianuarie 1933, la rubrica Note și Informații, insera următoarele: „Începând dela 16 Noiembrie 1932 s-a pus în funcțiune Spitalul de chirurgie și mecanoterapie din București, Calea Floreasca nr. 8-14, pentru îngrijirea și reeducarea profesională a accidentaților din câmpul muncii. Spitalul este pus sub conducerea dlui. Dr. Petre Topa, având la secția de mecano- terapie pe dl. dr. I. Ghiulamila. Accidentații asigurați sunt primiți
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
zi și noapte”. Era deci, de la început (după titulatură și program), un spital de chirurgie și de urgență. Spitalul se pregătea nemijlocit, pentru începerea activității, încă din august 1932. În Statul de plată a salariilor cuvenite Spitalului de chirurgie și mecanoterapie pe luna august 1932, sunt înscriși, șase persoane - personal administrativ și de pază care preiau administrarea spitalului; aceștia sunt: Sorescu Constantin - administrator, Ionescu Dragomir - contabil, Papadatus Iany - aj. mecanic, Bucur Gheorghe - fochist, Petre Paul și Mihai Gheorghe - paznici. Statul de
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
secundar, Ghiulamila Ioan - medic, Ghiulamila Radu - extern, Dietrich Eduard - extern, Pucleșanu Ioan - intern, cu 15 zile de plată, iar 3 brancardieri (angajați în ultimele 10 zile ale lunii) cu 10 zile de plată. Așa începe activitatea, Spitalul de chirurgie și mecanoterapie, la 16 noiembrie 1932 cu un medic director, un medic primar, un medic secundar, 1 intern, 2 externi, 1 farmacist și 24 personal administrativ și ajutător (din care 6 surori infirmiere). Spitalul își completează în lunile următoare echipa medicală: dr.
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
plată a activității). Așa cum declară el însuși, activitatea cea mai intensă, mai rodnică, de chirurgie ortopedică, dr. Petre Topa a desfășurat-o în calitate de chirurg primar prin concurs al Casei Centrale a Asigurărilor Sociale, la Spitalul de Accidente de Muncă și Mecanoterapie (1932). În primii 6 ani de activitate (1932-1938), dr. Petre Topa raportează că a efectuat aici peste 12 000 operații din care mai bine de 3 000 în specialitatea de ortopedie și traumatologie. Nivelul profesional înalt, experiența pozitivă, prestanța științifică
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
chirurgiei și traumatologiei: dr. Petre Topa. Este subliniată bunăvoința ce o arată pentru cei dornici de instruire, generozitatea, îndrumarea părintească. Puternică este aprecierea făcută doctorului Petre Topa ca „Distins chirurg și director al Spitalului de Chirurgie, Accidente de muncă și mecanoterapie al Asigurărilor Sociale din București... felul cum conduce acest spital și pentru grija părintească ce o poartă asiguraților internați” (dr. Jebeleanu Ilie); „Chirurg desăvârșit, suflet ales, exemplu de muncă organizată și cu folos” (dr. Panaitescu Victor); „Eminent chirurg și desăvârșit
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
accidente de muncă din țară, recunoștință pentru tot ce am învățat de la Dsa, ca intern al serviciului....” (dr. Haimovici Haim). În teza pentru doctorat în medicină și chirurgie a dr. Titu Jipescu (preparator al Spitalului de Chirurgie, accidente de muncă și mecanoterapie), prezentată la 12 iunie 1937, având ca temă „Tratamentul fracturilor coloanei vertebrale” se fac următoarele precizări, ce se cuvin a fi relatate:„Spitalul - prin realizările lui - a corespuns scopului pentru care a fost creat: tratarea corespunzătoare, la nivelul cunoștințelor europene
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]