232 matches
-
2002 s-au folosit două categorii de reprezentări simbolice: efigiile și edificiile. Procedeul a debutat în anul 1897 pe medaliile inaugurării Palatului Universității din Dealul Copoului ieșean. După cum sa putut observa, medalia realizată de Carniol are pe avers prima imagine medalistică a noului edificiu, iar pe revers efigia regelui Carol I, de numele căruia se leagă construcția acestuia. Din nefericire, așa cum am mai apreciat și cu alte ocazii, prin inscripția din exerga aversului, această medalie poate stârni confuzii (fig. 40av și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
exerga aversului, această medalie poate stârni confuzii (fig. 40av și 40rv). În 1911, când, cu întârziere de un an, s-au sărbătorit 75 de ani de la fundarea Academiei Mihăilene și 50 de ani de la fundarea Universității, alături de a doua imagine medalistică a Palatului din Dealul Copoului ieșean, reprezentată pe avers (fig. 42av), apăreau pe revers (fig. 42rv) și efigiile acolate ale lui Mihail Sturza, Cuza Vodă și Carol I. În acest fel se evidenția rolul fiecărei personalități în parte în trei
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
academic ieșean. În stabilirea imaginilor simbol pentru instituțiile de învățământ superior care sau plămădit ca secții sau facultăți ale Universității din Iași, au fost căutări și adesea ezitări consumate, după cum vom vedea pe medaliile jubiliare și de protocol ale acestora. Medalistica Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași debutează cu o primă realizare la împlinirea a 75 de ani de învățământ agronomic superior la Iași. Ca imagine simbol este folosită efigia savantului Ion Ionescu de la
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Politehnice, singura instituție de învățământ superior abilitată să acorde de la acea dată titlul de inginer. Ca urmare firească a dezvoltării școlii inginerești ieșene, instituția nou creată a luat de la bun început numele lui Gheorghe Asachi, întemeietorul învățământului superior tehnic românesc”. Medalistica acestei prestigioase instituții de învățământ superior tehnic ieșean este reprezentată de două realizări editate după 1989. Bănuim că prima medalie este realizată în sau după 1993, anul când fostul Institut Politehnic a căpătat rang de Universitate, păstrându-și numele marelui
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
anul bicentenarului va fi realizată și o medalie strict jubiliară, nu vedem nici-un impediment în folosirea pe revers și a imaginii palatului Universității din Dealul Copoului văzut din Nord-Est, întrucât o asemenea reprezentare ar avea o motivație istorică și actuală. Medalistica Universității Tehnice „Gh. Asachi” este completată în mod fericit cu o realizare (fig. 54 unifață), prilejuită de Centenarul Facultății de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată, din anul 2010. Centenarul Facultății a fost „aureolat de anvergura unor Titani ale căror
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
succinta incursiune de mai sus, este executată după proiectul arhitectului grafician Iulian Copăcel, aprobat de biroul de conducere al facultății în care a fost cooptat și inginerul Mihai Caba care s-a îngrijit de materializarea proiectului într-o adevărată bijuterie medalistică. Arhitectul grafician preia în zona centrală, imaginile simbol de pe emblema facultății: dinam, fulger, „diagrama reprezentativă pentru domeniul electricității, sinusoida curentului alternativ”, așezate pe carte și le proiectează pe un fundal de raze galbene, ca „simbol al electricității, adică a «soarelui
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
la absolvirea sau întâlnirea peste ani a unor promoții, cum este și cea din 1983 (fig 55av și 55rv) . Medaliile respective, deși nu sunt realizări oficiale, comunică prin compoziții și alte reprezentări, interesante mesaje legate de istoria Universității Tehnice ieșene. Medalistica Universității de Medicină și Farmacie a debutat în anul 1979 cu o medalie de expoziție filatelică și numismatică (fig. 56av și 56rv) al cărei revers nu comunică mai nimic în legătură cu centenarul Institutului de Medicină și Farmacie, cum se numea instituția
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
simbol al învățământului academic medical din vechea capitală a Moldovei, mai ales că imaginea va fi preluată pe medalia jubiliară și de protocol din anul 1999. Medalia realizată în 1999, la împlinirea a 120 de ani, după cum contemplatorii inițiați în medalistică vor fi observat, preia pe revers efigia savantului Grigore T. Popa de pe medalia Societății Medicilor Scriitori și Publiciști (fig 57rv), iar pe avers, imaginea Institutului de Anatomie de pe medalia de expoziție filatelică și numismatică, din anul 1979 (fig 57av). Ar
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
altă inscripție pe trei rânduri UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI / FARMACIE / „GR.T.POPA”. O altă inscripție care completează legenda este plasată puțin în dreapta jos RECTOR / PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR / VASILE ASTĂRĂSTOAEa. În stânga jos pe patru falduri de purpură este plasată emblema instituției. Medalistica Universității de Arte „George Enescu” a debutat abia în anul 2005 când s-au sărbătorit 145 de ani de învățământ artistic modern la Iași și s-au comemorat 50 de ani de la moartea marelui compozitor și interpret George Enescu. Medalia
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și al artelor vizuale. În această compoziție suprafețele hexagonului pot fi văzute în plan și ca jumătăți de pătrate ce-i alcătuiesc zonele marginale, iar celelalte jumătăți ca fețe ale piramidei cu inscripție din zona centrală. Prezența lui Enescu în medalistica românească se datorează unor mari sculptori și creatori de medalii precum G. Stănescu, Ion Jalea, Nestor Culluri, Gheorghe Adoc și a debutat în 1946 la aniversarea a 65 de ani ai compozitorului. La loc de cinste trebuie așezat și proiectantul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, asta însemnând că modelul medalistic al Universității „Al. I. Cuza”, din 2010, s-a impus, că s-a încheiat perioada căutărilor și că, este posibil, să se ridice pentru viitor problema, deloc benefică pentru medalistica instituțiilor de învățământ superior din Iași, pericolul relativei uniformizări. În cazul Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” părea că reprezentările de pe cele trei medalii, nu rezolvă definitiv problema reflectării statutului său istoric. Imaginii simbol, fațada cu colonade și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Bicentenarului Universității Tehnice „Gheorghe Asachi”, nu s-a mai realizat o altă medalie, considerându-se că aceea de protocol din 2009, îndeplinește și cerințele unei medalii jubiliare, este un motiv în plus să considerăm încheiată perioada căutărilor și clarificărilor în medalistica instituțiilor de învățământ superior ieșean. Cât privește medaliile din anii 2005 și 2010 ale Universității de Arte „George Enescu”, putem concluziona că, uzitând de imagini cu mare putere de sugestie și de compoziții simbol originale, acestea onorează la un înalt
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
fotografia făcută în anul 1887, la Botoșani, de Jean Bieling; pagina 44, medalie realizată în anul 2010, la împlinirea a 140 de ani de la înființarea Monetăriei Statului din București. Imaginile simbol de pe aceasta nu se referă și la bogata activitate medalistică din unitatea ecomomică cu specificul său aparte; pagina 59, medalia Centenarului Societății Numismatice Române din 2003. Din păcate și medalia respectivă ignoră domeniul medalistic. C PERSONALITĂȚI CARE ȘI-AU LEGAT NUMELE DE VIAȚA ACADEMICĂ IEȘEANĂ O parte dintre medalioanele acestui
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
sala tronului pe toți medicii din capitală, și bătrânul protomedic Postelnicul Dimitrie Samurcaș oferi Înălțimei Sale medalia după ce Aga Dr.Vârnav rosti în prezenta înalților demnitari o înflăcărată alocuțiune”. Scrisoarea de mai sus o primă și veritabilă lucrare de literatură medalistică românească este semnalată de V. Bologa, care remarcă greșeala din transcrierea legendei aversului GREGORIO STOURDZA în loc de GR. STURDZA, de către autorul scrisorii, precum și ,,eroarea ortografică a autorilor medaliei: pluralul de la MILE este «MILIA», nu «MILLIA»”. Literatura medalistică românească remarcă existența acestor
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
veritabilă lucrare de literatură medalistică românească este semnalată de V. Bologa, care remarcă greșeala din transcrierea legendei aversului GREGORIO STOURDZA în loc de GR. STURDZA, de către autorul scrisorii, precum și ,,eroarea ortografică a autorilor medaliei: pluralul de la MILE este «MILIA», nu «MILLIA»”. Literatura medalistică românească remarcă existența acestor medalii, bătute în aur, argint, aramă și plumb, cu dimensiuni de 48 și 52 mm. Se poate aprecia că ne găsim în fața unor realizări medalistice care lasă o impresie plăcută contemplatorului prin finețea execuției detaliilor la
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
execuției detaliilor la reprezentările de pe revers și mai ales prin intenția gravorului, reușită de altfel, de a da chipului domnitorului o alură statuară, de efigie romană imperială. Cum spuneam mai sus, în timpul domniei lui Mihail Grigore Sturza debutează și activitatea medalistică modernă din Moldova. Activitatea medalistică românească va urma de acum două direcții. Prima este cea autohtonă, care presupune realizarea medaliilor în țară, cu posibilități locale, în atelierele unor bijutieri români, modeste la început, mai valoroase spre sfârșitul secolului al XIX
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
revers și mai ales prin intenția gravorului, reușită de altfel, de a da chipului domnitorului o alură statuară, de efigie romană imperială. Cum spuneam mai sus, în timpul domniei lui Mihail Grigore Sturza debutează și activitatea medalistică modernă din Moldova. Activitatea medalistică românească va urma de acum două direcții. Prima este cea autohtonă, care presupune realizarea medaliilor în țară, cu posibilități locale, în atelierele unor bijutieri români, modeste la început, mai valoroase spre sfârșitul secolului al XIX-lea și datorită înființării, în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cea străină, care presupune realizarea medaliilor (în special cele legate de Unire și domnitorul Cuza) în ateliere din Franța, de către sculptori francezi, apoi de către artiști gravori germani în ateliere din țara lor, pentru ca, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, realizarea medalistică străină să se diversifice, cunoscând și alte influențe (austriacă, elvețiană). După cum am văzut, efigia lui Mihail Grigore Sturza mai apare pe medalia din 1911, ocazionată de sărbătorirea a 75 de ani ai Academiei Mihăilene, cât și pe o realizare recentă
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
mai apare pe medalia din 1911, ocazionată de sărbătorirea a 75 de ani ai Academiei Mihăilene, cât și pe o realizare recentă, medalia Institutului Gregorian, respectiv, Spitalul „Maternitatea” de pe strada Cuza Voda din Iași, (fig. 66av). ALEXANDRU IOAN CUZA Prezența medalistică a lui Al.I.Cuza este semnalată pe două categorii de medalii. O primă categorie cuprinde medaliile de epocă, în care includem două dintre medaliile Unirii Principatelor, precum și pe cele care consemnează realizări din timpul domniei lui Al. I. Cuza
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Moldovei și Valahiei întrunite, acoperite de coroană, încadrate de cununi de lauri. Dedesubt, în cinci rânduri: PRIN UNIRE VORU AJUNGE LA FERICIRE” . Ilustrăm medalia în figurile 59 av și 59rv cu imagini scanate după planșa 2 din studiul catalog de medalistică tematică semnat de doamnele Katiușa Pârvan și Mariana Neguțu, pe care îl recomandăm călduros celor interesați. Într-o operă monografică de prestigiu dedicată lui Al. I. Cuza este reprodusă o medalie care nu are nici un element comun cu cea descrisă
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ce se referă la armată, cadru ofițeresc al căreia fusese și Cuza. fiind vorba de 14 aprilie 1859, remarcam că în memoria contemporanilor continua să fie chipul colonelului Cuza și nu al domnitorului, care se va impune - cel puțin în medalistică începând cu anul 1864. în legătură cu ,,catalogul din 1906”, apreciam că nu este o realizare românească, alcătuit pe baza studiului temeinic și sistematic al unei colecții de medalii românești, ci este, cum se precizează în prefață, „lucrat după catalogul din limba
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în 1864 și două în 1865)rețin atenția asupra preocupărilor lui Cuza de a stimula dezvoltarea agriculturii, horticulturii, apiculturii și a industriei și în această parte de țară. Ele au în același timp și meritul de a impune în portretistica medalistică românească a marilor personalități bustul clasic al domnitorului în profil spre dreapta. O a doua categorie de medalii care reflectă personalitatea domnitorului Al. I. Cuza sunt cele realizate cu ocaziile semicentenarului și centenarului Unirii Principatelor. În anul semicentenarului,1909, sunt
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
fig. 74rv). După cum este lesne de dedus, medalia rememorează actul adunării elective din București - care, în memorabila zi de 24 ianuarie 1859, a hotărât alegerea lui Al.I.Cuza și ca domn al Munteniei. Remarcăm că pe o altă operă medalistică apărută cu această ocazie (placheta Szirmai din 1909), domnitorul Cuza nici măcar nu este pomenit, în timp ce efigia regelui Carol I apare atât pe avers, cât și pe revers. Medalia Centenarului Unirii, realizată din bronz în 1959, prin grija Societății Numismatice Române
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
prin finețea executării detaliilor și, deși nu poartă nici o semnătură, avem suficiente motive să afirmăm că ele sunt opera profesorului Celesti Fabio de la Școala de Arte și Meserii din Iași (care după cum se știe nu și-a semnat nici o operă medalistică). Este neîndoielnic faptul că de realizarea ambelor medalii (fiecare în variante de 40 și 60 mm din bronz, bronz argintat și bronz aurit) s-a îngrijit familia de comercianți Elias Șaraga din Iași, la o firmă din străinătate cu care
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
care fie nu aduc noutăți ale portretului medalistic, fie sunt copii palide ale celor de pe vechi medalii, fie prezintă imagini cu expresii ale feței domnitorului care nu încântă privirea celui care le contemplă. Prezentăm, în final, câteva considerații cu privire la imaginea medalistică a lui Al.I.Cuza în ansamblu. Prima reprezentare medalistică a chipului domnitorului Unirii - cea cu favoriți bogați și mustață, cu privirea jumătate dreapta, în care Cuza apare în mantie îmblănită peste tunică cu epoleți cu franjuri împletite nu s-
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]