238 matches
-
Văleni Comuna Stănișești Sate: Stănișești, Balotești, Belciuneasa, Benești, Crăiești, Gorghești, Slobozia, Slobozia Nouă, Văleni Comuna Ungureni Sate: Ungureni, Bibirești, Bota, Botești, Bărtășești, Gârla Anei, Viforeni, Zlătari Comuna Vultureni Sate: Lichitișeni, Bosia, Dorneni, Dădești, Ghilăvești, Godineștii de Jos, Godineștii de Sus, Medeleni, Năzărioaia, Reprivăț, Țigănești, Tomozia, Valea Lupului, Valea Merilor, Valea Sălciei, Vultureni Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 6 Municipiul ONEȘTI Localități componente: Onești, Borzești, Slobozia Comuna Gura Văii Sate: Gura Văii, Capăta, Dumbrava, Motocești, Păltinata, Temelia Comuna Helegiu Sate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Comuna Comarna Sate: Osoi, Comarna, Curagău, Stânca Comuna Costuleni Sate: Costuleni, Covasna, Cozia, Hilița Comuna Cozmești Sate: Cozmești, Podolenii de Jos, Podolenii de Sus Comuna Dolhești Sate: Dolhești, Brădicești, Pietriș Comuna Golăiești Sate: Golăiești, Bran, Cilibiu, Cotu Lui Ivan, Grădinari, Medeleni, Petrești, Podu Jijiei Comuna Gorban Sate: Gorban, Gura Bohotin, Podu Hagiului, Scoposeni, Zberoaia Comuna Grozești Sate: Grozești, Colțu Cornii, Sălăgeni Comuna Moșna Sat: Moșna Comuna Prisăcani Sate: Prisăcani, Moreni, Măcărești Comuna Răducăneni Sate: Răducăneni, Bohotin, Isaiia, Roșu Comuna Schitu Duca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Matei Basarab - nr. 43 - 63 Str. Matei Basarab - nr. 65 - 85 Str. Matei Basarab - nr. 66 - 92 Str. Matei Basarab - nr. 87 - 149 Str. Matei Basarab - nr. 94 - 126 Int. Maximilian Popper Str. Maximilian Popper Int. Mămulari Str. Mămulari Str. Medeleni Str. Meșterul Manole Șos. Mihai Bravu - nr. 204 - 298 Șos. Mihai Bravu - nr. 200 - 202 Șos. Mihai Bravu - nr. 382 - 394 Șos. Mihai Bravu - nr. 300 - 380 Șos. Mihai Bravu - nr. 291 - 303 Str. Mircea Bădescu Bl. D. Mircea Vodă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
12%), Mangalia(2%), Negru Vodă(4%), Pecineaga( 155.ROSCI 0158 Pădurea Bălțeni - Hârboanca Județul Vaslui: Bălțeni(15%), Delești(1%), Pușcași( 156.ROSCI 0159 Pădurea Homița Județul Iași: Cristești( 157.ROSCI 0160 Pădurea Icușeni Județul Iași: Golăiești( 158.ROSCI 0161 Pădurea Medeleni Județul Iași: Golăiești( 159.ROSCI 0162 Lunca Șiretului Inferior Județul Brăila: Măxineni(5%), Siliștea(3%), Vădeni(5%) Județul Galați: Braniștea(10%), Cosmești(27%), Fundeni(9%), Independentă(19%), Ivești(5%), Liești(3%), Movileni(34%), Nicorești(16%), Nămoloasa(16%), Piscu(8%), Poiana
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
eurosiberiana cu Quercus spp. Specii de nevertebrate: 4050 - Isophya stysi (Cosaș) Specii de plante: 1902 - Cypripedium calceolus (Papucul doamnei, Blabornic) 157. ROSCI 0160 - Pădurea Icușeni Tipuri de habitate: 91I0* - Vegetație de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. 158. ROSCI 0161 - Pădurea Medeleni Tipuri de habitate: 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) Specii de nevertebrate: 4027 - Arytrura musculus 159. ROSCI 0162 - Lunca Șiretului Inferior Tipuri de habitate: 3260 - Cursuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
un burlac. În total locuiau 34 bărbați. Femeile nu era numărata și nu plăteau impozite. Moșia aparținea mănăstirii Frumoasă din Iași. Pământuri arabile și fânețe sunt îndeajuns, pășune sunt puține. Mai sunt trei mori de apă pe Prut. Depărtarea până la Medelenii este de 1,5 ciasuri. Sub numărul 17- Bogdăneștii, categoria G- săraci- un peot și un dascăl, 13 gospodării, o vădana, un burlac. În total 16 bărbați și o femeie. Moșia aparține Doamnei suldgerese Maria Bran din Iași. Pământuri arabile
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
Golăiești este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Bran, Cilibiu, Cotu lui Ivan, Golăiești (reședința), Grădinari, Medeleni, Petrești și Podu Jijiei. Comuna se află în extremitatea estică a județului, la limita cu raionul Ungheni din Republica Moldova, pe malul drept al Prutului și pe malurile Jijiei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ249, care o leagă spre nord-vest de
Comuna Golăiești, Iași () [Corola-website/Science/301278_a_302607]
-
locuitorilor sunt ortodocși (93,46%). Pentru 5,55% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Braniștea a județului Iași și era formată din satele Golăești, Podu Jijiei, Odaia-Branu, Petrești, Medeleni, Chișărăi și Lăzăreni, având în total 1584 de locuitori. În comună funcționau o moară de apă, o școală și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Copou a aceluiași județ, având 1959 de locuitori în satele Bran
Comuna Golăiești, Iași () [Corola-website/Science/301278_a_302607]
-
total 1584 de locuitori. În comună funcționau o moară de apă, o școală și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Copou a aceluiași județ, având 1959 de locuitori în satele Bran, Chișărăi, Cilibiu, Coada Stâncii, Golăești, Medeleni, Petrești și Podu Jijiei. În 1931 i s-au alipit satele comunei Bosia, desființată, dar ele aveau să fie în scurt timp din nou separate. În 1950, comuna a fost arondată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968 a revenit
Comuna Golăiești, Iași () [Corola-website/Science/301278_a_302607]
-
celebrului cântăreț și cobzar, Barbu Lăutarul, pe numele lui adevărat Barbu Muntean (1780-1860). Biserica „Sf. Ioan Gură de Aur - Zlataust” a dat și numele uliței din apropiere. De ulița Zlataust se leagă și numele scriitorului Ionel Teodoreanu, autorul romanului "La Medeleni". Amintirile acestei mahalale au fost evocate în scrierile "Fata din Zlataust", "Ulița copilăriei" și "Casa bunicilor". Casa Teodorenilor se invecinează și astăzi cu gardul bisericii. Biserica „Sf. Ioan Gură de Aur - Zlataust” din Iași impresionează și azi prin zidăria din
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]
-
reapare cu titlul schimbat în "Cazul Magheru", în Ed. Bucur Ciobanul și este recenzat pozitiv de "Viața românească:, "Gândirea", "Rampa". Apare volumul "Teatrul", ediție bibliofilă. În 1946, romanul " Elevul Dima dintr-a șaptea", frescă a adolescenței din literatura noastră, alături de "Medelenii" lui Ionel Teodoreanu, îl aduce pe autor din nou în atenția cititorilor. În anul 1961 Editura militară îi publică romanul "Se revarsă apele", cu subtitlul "Cronică împletită dintr-o seamă de povestiri despre oameni și fapte întămplate în cei dintâi
Mihail Drumeș () [Corola-website/Science/298982_a_300311]
-
este un roman al scriitorului Ionel Teodoreanu a cărui acțiune se petrece în satul Medeleni din județul Iași de astăzi. Actiunea se petrece în mare parte la moșia familiei Deleanu, la Medeleni. Scriitorul Ionel Teodoreanu descrie viața unor copii: Dănuț, Olguța și Monica. După cum susține și autorul, Olguța este unul dintre cele mai reușite personaje
La Medeleni () [Corola-website/Science/317141_a_318470]
-
este un roman al scriitorului Ionel Teodoreanu a cărui acțiune se petrece în satul Medeleni din județul Iași de astăzi. Actiunea se petrece în mare parte la moșia familiei Deleanu, la Medeleni. Scriitorul Ionel Teodoreanu descrie viața unor copii: Dănuț, Olguța și Monica. După cum susține și autorul, Olguța este unul dintre cele mai reușite personaje ale operelor literare. După părerea tatălui ei, ea este un "drac îngeresc", "un amestec de puritate și
La Medeleni () [Corola-website/Science/317141_a_318470]
-
supușenia Imperiului Rus, participând la adunarea nobilimii din 1814, figurând ca nobil și alegător și la 1818. A fost moșier la Căinarii Vechi, Heciu Vechi și Nou, Biliceni, seliștea Drochia, Mândâcul Nou, seliștea Șura și târgul Bălți (Soroca), Milești și Medeleni (Iași), Mașcăuți, Bălășești, Raculești, Jăvreni, Petricani, Temeliuți și Probota (Orhei). Este interesant faptul că una din fiicele lui Iordache Panaite, Elena, era căsătorită cu banul Iordache Donici, despre care s-a pomenit mai sus. Există, de asemenea, informații potrivit cărora
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
eseu, femeile din societatea burgheza aveau, printre altele, un loc însemnat în învățământ și în viața culturală și artistică a perioadei interbelice. Un exemplu de succes în această privință este, în opinia lui Zoe Petre, personajul Monicăi din românul La Medeleni, de Ionel Teodoreanu, personaj care avea un doctorat în litere la Sorbona. Și deși în continuare autoarea afirmă că în urma studiilor, cariera nu reprezenta o ”vocație dominantă”, si chiar dacă afirmă că numărul femeilor din corpul universitar era ”aproape inexistent”, consideră
Realism socialist și gen - ”Distorsionările feminității” () [Corola-website/Science/296140_a_297469]
-
cure le-a avut populația băștinașa cu cea din Imperiul Român. Legenda spune, însă, ca moșia salului a aparținut cândva lui Chirilă al Ilenei. Sătenii de aici, fiind răzeși, aveau loturi de pământ și pe moșiile satelor Bumbata, Făgădău, Petresti, Medeleni, Stolniceni și Busila. Pe moșia lui Chirilă, cică, s-ar fi strămutat țărani din satele Danuteni (actualmente Ungheni), Marandeni, Buciumeni, Florești, Slobozia și altele. Cînd cineva era întrebat încotro ține calea, el răspundea: la Chirilă al Ilenei. Cu timpul aceste
Chirileni, Ungheni () [Corola-website/Science/305794_a_307123]
-
este așezată în partea de vest a județului și s-a constituit, în actuala întindere teritorială și componență, în anul 1968. Descoperirile arheologice au scos la iveală urme de așezări omenești încă din perioada neolitică (6000-2500 î.e.n.) în zona numită Medelean din vecinătatea satului Cucorăni. Locuirea geto-dacică pe teritoriul comunei este substanțial reprezentată, fapt dovedit prin complexul fortificat de cetăți traco-getice de la Stâncești, întins pe aproximativ 50 ha. Mărturii ale existenței unei înfloritoare vieți economice a dacilor liberi sunt așezările de
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
constitui perimetrul zero al literaturii române de factură gay/queer, fără a ține seama de dimensiunea explorării temei în fiecare dintre contexte, sunt: Ion Creangă, "Povestea poveștilor" (1878), Mateiu Caragiale, "Remember" (1921) și "Craii de Curtea-Veche" (1929), Ionel Teodoreanu, "La Medeleni" (1925-1927), Panait Istrati (Stavru, din "Povestirile lui Adrian Zografi", 1923), Max Blecher, "Întâmplări în irealitatea imediată" (1936), Eugen Barbu, "Princepele" (1969), Mircea Cărtărescu, "Travesti" (1994), Cecilia Ștefănescu, "Legături bolnăvicioase" (2002), Adrian Șchiop, "pe bune/pe invers" (2004) și "Zero grade
Drepturi LGBT în România () [Corola-website/Science/303420_a_304749]
-
ar trebui cercetată colecția revistei). 1937 - Apare lucrarea "Banatul", Tipografia Bucovina, 115 pag. Monografie foarte completă a acestui pământ românesc. 1937 - Apare volumul "La noi în Bucovina", Editura Bucovina, 350 pagini. Ilustrat de verișoara lui, desenatoarea și sculptorița Mariana Crețu- Medeleni, cartea este o minunată frescă a istoriei și sufletului acestui sfânt pământ românesc. 1937 - O.V. este trimis ca observator militar al războiului generalilor din Spania, apoi curând este acreditat atașat militar regal în Portugalia. 1 august 1938 - Este acreditat
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
important în istoria literaturii românești, scriitorul depășindu-i „prin maturitate și rafinament” pe mulți contemporani. Romanul conține ecouri vagi din scrierile lui Nicolae Filimon și Dimitrie Bolintineanu, prefigurând realismul dur din "Răscoala" lui Liviu Rebreanu și idilismul din romanul "La Medeleni" al lui Ionel Teodoreanu. În opinia criticului Șerban Cioculescu, chiar dacă nu constituie o operă viabilă, ciclul Comăneștenilor consolidează începuturile romanului românesc, reprezentând o primă tentativă de frescă socială. Pentalogia romanescă a lui Duiliu Zamfirescu este durabilă prin monumentalitatea sa și
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
de asemenea în maghiară opera scriitorilor Vasile Alecsandri, George Coșbuc, Alexandru Stamatiad și Alexandru Vlahuță. După cel de-al doilea război mondial a publicat în maghiară romanul "Răscoala", scris de Liviu Rebreanu (1945, cu reeditări în 1955, 1964), respectiv "La Medeleni" de Ionel Teodoreanu (1966, reeditări în 1968, 1970). A urmat cursurile școlii medii din Dej, după care a s-a înscris la liceul catolic din Arad (în prezent Colegiul Național Moise Nicoară), unde a absolvit bacalaureatul.
László Gáldi () [Corola-website/Science/330881_a_332210]
-
Ulița copilăriei” și alte câteva ce nu vor rămâne decât în paginile revistei "Viața românească", la care se adaugă traducerea articolului „Amintiri despre Tolstoi” al lui Maxim Gorki. Începând cu anul 1924 însă, Ionel Teodoreanu începe lucrul la trilogia „La Medeleni”, publicând succesiv în revista "Viața românească", până în anul 1928, părți ale celor trei volume ce compun acest roman. Critica a subliniat prospețimea condeiului său în evocarea copilăriei și a adolescenței exuberante. Criticul literar George Călinescu îi ironiza stilul încărcat, ușor
Ionel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297557_a_298886]
-
condeiului său în evocarea copilăriei și a adolescenței exuberante. Criticul literar George Călinescu îi ironiza stilul încărcat, ușor baroc, poreclindu-l "Metaforel" și îi desființează în „Istoria literaturii române de la origini și până în prezent” cele trei romane ale ciclului „La Medeleni”. Călinescu creează chiar și un verb pentru a desemna stilul lui Teodoreanu, a "medeleniza". Presărând cele trei părți ale cărții cu întâmplări din propria viață, se pierde subtil în analiza sufletului omenesc. Creează câteva tipuri memorabile de fete (Olguța, Monica
Ionel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297557_a_298886]
-
deja un nume cunoscut al generației interbelice, un scriitor consacrat, având deja în palmaresul său literar trei volume de largă circulație, ce-l impun atât în fața publicului cât și a criticii, în ciuda unor rezerve ale celei din urmă. Trilogia „La Medeleni” a adus creatorului ei unul dintre cele mai neobișnuite succese, atât de public, cât și de librărie, din câte a cunoscut vreodată un scriitor român. Apariția acestui roman este momentul cel mai de seamă din ansamblul biografiei scriitoricești a lui
Ionel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297557_a_298886]
-
unele în viziunea criticii cu totul facile, îl vor urmări și ele pe Ionel Teodoreanu, ca o fatalitate. În decursul anilor ce urmează după încheierea ciclului medelenist, vitrinele librăriilor vor beneficia de prezența permanentă a scriitorului ieșean. Numeroasele ediții ale "Medelenilor" vor fi însoțite de noi și noi titluri, romane în primul rând, dar și cărți de amintiri și memorialistică. Împărțindu-și timpul între baroul avocățesc (după Delavrancea, se pare că Ionel Teodoreanu a fost cel mai de seamă avocat-scriitor din
Ionel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297557_a_298886]