144 matches
-
fila 15, a fost ștearsă, dar nu de tot. Dacă s-ar folosi lampa de cuarț cu mercur, s-ar putea colora viu cerneala și am putea cunoaște cine a fost donatorul cărții. Este vorba de Ionașco Isăcescu, biv, vel medelnicer și de soția sa, Alexandra, care au întemeiat mănăstirea din Ilișești, în anul 1714, la 20 iunie. Autografele cele mai multe sunt ale lui Vasile Iurașcu, iar un autograf aparține lui Mihalache Mavrodin, ginerele lui Vasile Iurașcu. Să punem toate aceste însemnări
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
boierești, din trepte, birnici etc. Lista lui a ajuns la 454 boieriți!85. Printre ei, găsești arătați nominal: un fecior boieresc, făcut paharnic, un fecior de țăran făcut căminar, un cojocar și un casap făcuți stolnici, iar alt casap, făcut medelnicer! Pahar nicul Costandin Sion, care, cu multă fantezie, își pretindea originea boierească mai veche și decît întemeierea Moldovei, fiind foarte cătrănit de această inflație de titluri, i-a urmărit ca un detectiv pe toți acei boieriți, în timpul său, și, după ce
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
era și mai mare, cînd el, boier din neam vechi, se vedea cu titlul numai de paharnic și lăsat în urma acestor proaspăt căftăniți. Este necesar să înșirăm rangurile boierești, în ascensiunea lor, din acea vreme: șătrar, pitar, sluger, clucer, polcovnic, medelnicer, stolnic, sărdar, paharnic, căminar, comis, ban, spătar, agă, postelnic, hatman, vornic, vistier și logofăt 87. Sion ne dă o mulțime de exemple de oameni (de jos), chiar simpli țărani, slujitori pe la curțile marilor boieri sau pe moșiile lor, care au
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1841, domnitorul "luînd în băgare de samă slujbile ce au săvîrșit patriei în deosebite vremi, dar mai ales sub vremelniceasca ocîrmuire". A căpătat un rang mare. De la rangul de sulger, el a sărit dintr-o dată peste rangurile de clucer, polcovnic, medelnicer, stolnic și paharnic; fără îndoială că și bani mulți l-a costat ca să poată fi aburcat în boierie mai sus de rangul socrului său. De aici și discuții contradictorii în familia lui Gh. Eminovici. Ne spune fiul lor, Matei Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
depună mărturie. soțul aduce 14 martori, soția are numai zece. Cine sunt aceștia? Din Potlogi se prezintă următorii martori: cinci mici meșteșugari (Preda cojocar, Marin cizmar, Mincu cizmar, Necola boiangiu, Ioniță boiangiu), trei slujbași (Anghel postelnic, Anton postelnic, Ion Boteanu medelnicer), doi preoți (Cos tan din și Petre), patru a căror meserie nu este precizată, dar la trei dintre ei se precizează că sunt sârbi (Zane, Ștefan și Stanciu), probabil și ei mici meșteșugari. Ion, Preda cojocar și Zane sârbul se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nu sunt specialiști, dar au văzut foarte multe, iar experiența acumulată de-a lungul a zeci de ani îi îndreptățește să „interpreteze“ situații ce par mai complicate. Atunci când Joița Pârșcoveanu cere despărțirea de soțul ei, Gheorghe Jia nu, fost mare medelnicer, pe motiv că-i smintit și că ea nu-l mai poate suferi, curtea începe o adevărată pe problema smintelii. Jia nu e smintit, dar importante sunt cau ze le acestei stări. Când s-au căsătorit, cu vreo șapte, opt
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pentru a se cumpăra haine, argintăria sau așternutul. Ele pot în egală măsură să fie păstrate de către ginere, dar cu obligația de a nu cere obiectele de zestre nedate și în locui te cu aceste moșii. În acest mod procedează medelnicerul Costandin Hrisoscoleu la 1792. Nu are să dea fiicei sale rânduiala așternutului, dar îi dă în schimb moșia de la Măgureni și 15 pogoane de vie tot în Măgureni. Sau Ecaterina Băleanu care convertește „sculele cele trebuincioase ale zestrei și haine și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mare are sarcina de a se ocupa personal de viitorul ei, căutându i un soț pe măsură: „să-i cauți cu oareșicare chiverniseală un om să o căsătorești“. Pe locul doi, cu 1 000 de taleri, se află Sultana, fata medelnicerului An drei, fina boierului. Cu 500 de taleri sunt înzestrate o serie de fete sărace și orfane, fiicele unor mici boieri sau negustori, apropiați ai boierului, Marghioala și Eufrosina, fiicele răposatului cămăraș Mihalache, copila serdarului Neculaie, cea a pitarului Iane
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dumnealui, luându-mă și tot nea mul mieu asupra dum nea lor.“ Actul poartă următoare le sem nă turi: Grigo re Filipescu mare pi tar, văr, Voi chi ța Filipescu, probabil mă tușă, Pan tazi Pri mi chi riu, mare medelnicer, cumnat, soțul surorii Voi chi ța (cele două femei cu ace lași nume sunt personaje cu totul diferite), moar tă la această dată, și Costan din Năs turel mare paharnic. Toți sem na ta rii se pun chezași pentru respec
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ei nu vin întotdeauna în fața instanței, prezența și mărturia lor este cerută cu insistență de către judecători. Lor li se alătură o serie de alte personaje specializate în orice și printre care se numără, de multe ori, o serie de șarlatani. Medelnicerul Șerban Andronescu descoperă din întâmplare un astfel de șarlatan, o femeie ce se intitula „doftoreasă“, dar care este căutată pentru infanticid. Documentul este de o importanță capitală, pentru că scoate în evidență atât credulitatea și naivitatea oamenilor, cât și disperarea în fața
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
darul și asupra lui. Dacă poporul se lasă înșelat cu ușurință, nu ace lași lucru se întâmplă cu trimisul domnesc. Cer ce tând în stânga și-n dreapta, în rândul bolnavi lor tratați de Mița, n-a găsit nici unul vindecat. Așa că medelnicerul conchide, „din patima epilepsii ce are, s-au deșteptat în fandasii și norodul, înșelându-se la multele ei basme, singuri, nechemați aleargă la dânsa și cu toate că din cei ce năzuiesc la dânsa, nici unul nu și-a aflat ajutorul, dar părăsire
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
al treilea, de-a lungul râului Ialomița, pentru a apăra trecerea oștirilor ruse către Silistra, pe care acestea o țineau ca zălog până la îndeplinirea tuturor condițiilor de pace de către turci; totodată, județul Ialomița a fost încadrat cu boieri localnici, ca medelnicerul Hristache Greceanu, căminarul Iordache Geanoglu, Hristache Băjescu ș.a., care, după dispozițiile primite de la Kiseleff, trebuiau să supravegheze satele contaminate, asistați de doctorul Pavli sau Pavlu Vlasto, avîndu-și stabilit cvartirul lazaretului la podul de la Slobozia. Totodată au fost întărite punctele de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
această sfântă mănăstire cu acești țigani și să-i pedepsească pe fiecare după fapta lui.” Iași, 5 mai 1627 D.R.H., A., Moldova, p. 260 8. Vol. X, documentul 58, p. 146, 10 august 1772 Ienache cantacuzino, stolnic și Gheorghe Cananău, medelnicer duc la îndeplinire hotărârea Divanului domnesc prin care vămenii sunt obligați să plătească Mănăstirii Moldovița dările ce-i datoresc și să-i lucreze 12 zile pe an. „La porunca cinstitului Divan domnesc am fost trimiși să cercetăm pe locuitorii satului
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
înconjurător, avansânduși vetrele pe linii de despădurire, conform hărții "Rețeaua așezărilor rurale din Moldova după condițiile naturale”. Iată un document relevant în acest context: «1694, oct. 12, Iațu-Tudora fata lui Marmure uricarul din satul Todirești, vinde lui Apostol Durac, mare medelnicer, a patra parte din satul Ivăneș ti, ținutul Vasluiu, în Fundu, cu vatră de sat, loc de heleșteu, vad de moară, pământuri în țarină, fânaț, locuri de prisăci, din câmp și din pădure...». Astfel vetrele inițiale s-au supus unui
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
în partea centrală a orașului au făcut ca un locaș bisericesc din această zonă să rămână ascuns privirilor. Este vorba de biserica sfântul Dumitru-Balș, situată cândvala capătul dinspre nord al Uliței mari (Bulevardul Ștefan cel Mare și sfânt), pe care medelnicerul Ioan Balș a construit-o în anul 1690, din piatră brâută și cu plafonul și șarpanta din lemn. Pentru a nu se înțelege greșit, trebuie subliniat că amplasamentul bisericii a rămas același de atunci și până în ziua de azi, atâta
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
loc m-am milostivit...și l-am dat danie și miluiri Svintei mănăstiri lui Danco din târgu din Iași.” - Apoi daniile către proaspăta mănăstire au început să vină și de la muritorii de rând. Printre aceștia se numără „Sandul Crupenschi fost medelnicer mare”, care, împreună cu Anița, soția lui, au dăruit mănăstirii un loc de casă. - Către „svânta mănăstire” a început să pice și câte un „pitac”, mărite Spirit. Din câte știu eu, e mai ușor să-ți pice pitacul în palma întinsă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
la 12 mai 1841, prin decret domnesc, purtând iscălitura lui Mihail Gr. Sturza, i s-a dat dumisale slugerului Gheorghe Eminovici rangul de căminar 1. Având în vedere că succesiunea rangurilor, în ordine crescândă, era: sătrar, pitar, sluger, clucer, polcovnic, medelnicer, stolnic, sărdar, pahanic, căminar, comis, ban, spătar, agă, postelnic, hatman, vornic, vistier, logofăt, se poate trage concluzia că Eminovici a obținut boieria contra cost, întrucât a sărit peste alte șase ranguri pe care ar fi trebuit să le parcurgă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
paturi pe care-l înființase, moșia sa de la Giurgeni (ținutul Roman), iar până la moartea sa i s-a făcut o rentă anuală de 11.000 piaștri. Postelnicul a trecut acest așezământ sub patronajul Spitalului Central “Sf. Spiridon”, partea administrativă revenind medelnicerului Ioan Andonie și slugerului Ioan Kotinescu. Direcția Centrală a Spitalului “Sf. Spiridon” a primit spre păstrare din partea aceluiași boier un plic purtând trei peceți ale postelnicului “în care se arată că este testamentul său pentru spitalul din târgul Vasluiului”. Câteva
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
testamentar spitalului de 40 de paturi, moșia sa de la Giurgeni, iar până la moartea sa i-a făcut o rentă de 11.000 piaștri. Postelnicul a trecut acest așezământ sub patronajul Spitalului Central Sf. Spiridon din Iași, partea administrativă revenindu-i medelnicerului Ioan Andone și slugerului Ioan Kotinescu. Dimitrie Drăghici, împreună cu Neculai Hagi Chiriac, au construit, cu a lor cheltuială, un apeduct pe o distanță de 400 stânjeni care aducea apă de izvor în piața Vasluiului. În calitate de administrator al districtului Vaslui, documentele
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
din direcția spitalului, oameni care au ajutat substanțial așezământul spitalicesc. Se remarcă în această direcție: Spătarul Ștefan Angheluță (primul primar instalat de Mihail Kogălniceanu), P. V. Irimiade, doctor Gheorghe Scarlat, doctor Nicolae Radovici, ing. Panainte Donici (nepotul lui Dimitrie Drăghici), medelnicer Nicolae I. Racoviță, etc... Din familia Ghica, Elena Șubin, fiica logofătului Alexandru Ghica, căsătorită în septembrie 1825 cu colonelul rus Alexei Șubin, s-a interesat de bunul mers al Spitalului lui Drăghici, după moartea sa urmându-i ginerele său: Dr.
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Gheorghe, săpat și distrus de Dinu Păturică dar care, prin calitățile sale, inteligență, educație, corectitudine, cinste, demnitate, l-a cucerit pe Banul C care l-a recompensat, inițial, cu rangul de gramatic (demnitar ce avea în grijă catastifele), apoi de medelnicer (demnitar ce servea bucatele), serdar (demnitar cu atribuții militare), apoi de ispravnic (conducător al unui ținut) și i-a oferit-o pe fiica lui ca soție. Personajul care se inserează perfect mediului fanariot decadent și care ne interesează este Chera
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
obștie și postelnicul sunt asimilați cu șeful a toată miliția; aga și vornicul de aprozi - cu șeful de reghiment; spătarul și banul - cu șeful de batalion; comisul, căminarul și paharnicul - cu șeful de companie sau de escadron; serdarul, stolnicul și medelnicerul - cu întâiul șef de peloton; clucerul, slugerul, pitarul, jignicerul și șătrarul - cu al doilea șef de peloton. Explicația (tot după Reglementul Moldovei): „Fiind trebuință a se împlini deosăbitele comande ale miliției cei din nou formăluite, s au hotărât ca acel
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
lui Ștefan cel Mare. în anul 1460 Boldur era vistiernic, iar între anii 1491 și 1513 mare vornic, distingându-se în mod deosebit în bătălia de la Lențești din 29 octombrie 1497 la Codrii Cosminului. Fiul vornicului Boldur a fost marele medelnicer Andrușco menționat într-un act domnesc de către Ștefăniță Vodă în anul 1518. Andrușco a avut un fiu, Ion, care din considerente politice a trebuit să devină preot în satul Epureni, la moșia veche a familiei. De la acesta, una din ramurile
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mai frumos încă”. În scrisoarea sa Anastasie Panu face referire și la „spiculul salhanalelor” care „se urmează tocma de cea mai mare parte dintre proprietarii dughenilor”, cum ar fi: frații Dobrești în număr de trei, posesori de moșii, șetrarul Danilciu, medelnicerul Holban, clucerul Buzdugan, pitarul Micle, Pavel și Teodor Neculau, Mihalache Zott, Dimitrie Manole, Ioan Curuilan, Gheorghe Ghibănescu, Dimitrie Ciușmegiu, Donciu Vasiliu, Costache Buzdugan, Ivanciu Anastasiu, Hriste, Neculai Stan, Ștefan Deniș, Petrache Boldescu, Stoian Gheorghiu și alții, „neguțitori cu tărăbi și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
primul plan, ci pitorescul Manole Păr Negru (mare comis) cu fiii lui și alții ca aceștia: "Oamenii măriei sale". Vrafuri de materiale pregătitoare vorbesc despre marile ranguri boierești (comis, hatman, vornic, postelnic, vistiernic, stolnic, logofăt, spătar), dar și de câte vreun medelnicer, jitnicer, diac, clucer ori sluger. Naratorul știe numele boierilor de divan, ale portarilor de Suceava, ale mai marilor de la Orhei, Chilia și Cetatea-Albă ori de la Cetatea Neamț. Nu e uitat mitropolitul Teoctist; audiență are arhimandritul Amfilohie Șendrea. Legături cu polonii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]