79 matches
-
câtuși de puțin formidabila escaladă a consumului de medicamente psihotrope. Dar care-i motivația? Intensificarea crescândă a principiilor performanței care pune pe umerii oamenilor povara unei responsabilități imposibil de asumat este oare de-ajuns pentru a explica această formă de medicalizare? Răspunsul este prea scurt: el neglijează fenomenul major reprezentat de noul raport al oamenilor față de bunăstare și de suferința subiectivă. Dacă supraconsumul de substanțe psihotrope demonstrează fragilitatea individului hipermodern, el pune în același timp în evidență demersul consumerist de a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
acest context, pacienții se comportă ca niște consumatori care dictează ei înșiși medicului rețeta în vederea unei vindecări rapide și fără efort. Noutatea în materie constă în intoleranța crescândă față de nemulțumirea interioară, ca și în spirala cererilor consumeriste în privința bunăstării psihologice. „Medicalizarea existențialului”40 nu-i atât răspunsul la dictatura performanței, cât efectul puterii imaginarului bunăstării și a calității vieții înglobând de-acum înainte și domeniul psihicului. Consumul paliativtc "Consumul paliativ" Ce anume îl menține pe hiperconsumator în perpetuă mișcare? Și în
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
șansă 27 2. Dincolo de standing: consumul emoțional 30 De la consumul ostentativ la consumul experiențial 31 Consumul intimizat 33 Pasiunea pentru mărci și consumul democratic 37 Fetișismul mărcilor, luxul și individualismul 38 Hiperconsum și anxietate 40 Puterea și neputința hiperconsumatorului 42 Medicalizarea consumului 43 Stăpânirea corpului și deposedarea 45 Hipermaterialismul medical 47 3. Consum, timp și joc 50 Consumul ca divertisment și călătorie 51 Hedonism, divertisment și economia experienței 51 Actul cumpărării ca plăcere 55 Febra schimbării perpetue 56 Consumul, copilăria și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
la locul de muncă? 234 Trupuri performante și trupuri leneșe 238 Euforia sportivă 240 Societate dopantă, sportul-divertisment și lenevia trupului 241 Ce alegem: să ne autodepășim sau să ne simțim bine? 245 „Senzația de mai bine” și corpul senzațiilor 248 Medicalizare, prudență și suferință 251 Consumul paliativ 254 Sexul ca soluție? 256 Și totuși, dragostea 258 Sex performant, sex emoțional 260 Mizerie sexuală și plăcere senzuală 263 Limitele revoluției sexuale 265 10. Nemesis: supraexpunerea la fericire, regresul dorinței 268 Deochiul 271
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cât și manifestarea unei puteri manipulatoare. Dacă, în principiu, se mijlocesc maleabilități reversibile și permutări corporal-identitare multiple, în practică, modificările umanului, pot fi ireversibile și fatale pentru umanitate. Înlocuind adesea determinismul organic sau genetic cu un determinism tehnologic al inevitabilului, medicalizarea vieții și asistarea în laborator a reproducerii (de la fertilizarea in vitro la clonareă sunt procese ambivalente, care vin în sprijinul umanului dar sunt și dovezi ale alterării genetice și identitare operate de știința vieții. Accepția antropotehnologică a trupului modifică percepția
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
empiricii", moașele, preoții, ofițerii sănătății instruiți pentru îngrijirea răniților în timpul războaielor etc.), treptat se votează legi care interzic ofițerilor de sănătate să practice medicina pe timp de pace, pedepsesc vindecarea ilegală, recunosc dreptul medicilor de a avea sindicate profesionale etc. "Medicalizarea" societății este legată de: • dezvoltarea legislației privind copilul (statul are în atenție copiii, vizitele la domiciliu, monitorizarea nou-născuților, distribuția de lapte pentru sugari, diseminarea cunoștințelor medicale științifice printre tinerele mam etc.); • de accentul pus pe educația pentru sănătate (medicii se
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
vorbește tot mai mult despre relația medic-pacient ca fiind În criză, mai puțin Însă se vorbește despre elementele obiective care au condus la această situație. Trei elemente distincte au condus la situația descrisă mai sus: tehnicizarea excesivă a actului medical; medicalizarea și supermedicalizarea vieții individuale și sociale; eludarea criteriilor fundamentale În relația medic - pacient. Tehnicizarea excesivă a actului medical Este adevărat că tehnicizarea excesivă a condus spre obținerea unor performanțe medicale de-a dreptul spectaculoase, În unele domenii sfidând chiar limitele
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sănătatea. De aceea medicii sunt investiți apriori cu un deosebit prestigiu, se bucură de stimă, apreciere și chiar venerație În rândul pacienților și a colectivității. De aici și dependența pacientului față de decizia medicului și așteptarea unor miracole terapeutice din partea medicului. Medicalizarea și supermedicalizarea individului și societății Evoluția științelor medicale, orientarea practicii medicale pe rațiuni economice În care este urmărit profitul, marketingul În domeniul sanitar practicat agresiv de companiile de medicamente și aparatură medicală, dar și de unitățile medicale de top, au
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
autism care desigur, se constituie Într-o problemă medicală, pentru că În spate este o structură de profil, este o producție de medicamente care trebuie valorificată etc. Rezultatele nu au Întârziat să apară pentru că unul dintre cele mai dezastruoase efecte ale medicalizării și supermedicalizării sunt iatrogeniile. Astăzi iatrogeniile au ajuns să depășească cadrul efectelor directe și indirecte ale malpraxisului, extinzându-și aria de acțiune În domenii care aparent, sau În mod normal, nu ar trebui să-i aparțină. În 1983 De Fleur
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
intrau În atribuțiile sistemului medical deși erau probleme sociale, sau aveau la origine probleme de ordin social fără nici o legătură cu sănătatea. iatrogenii cu caracter cultural; În care vina o poartă În bună parte medicul și sistemul medical tocmai prin medicalizarea și supramedicalizarea individului și societății, care au făcut să crească Îngrijorător iatrogenozele. În fapt este vorba de inducerea unei adevărate psihoze pentru unele tratamente, vaccinuri și proceduri medicale nenecesare, inutile și chiar dăunătoare, Între care notăm; operația cezariană, amigdalectomia, apendicectomia
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În criză, mai puțin Însă se vorbește despre elementele obiective care au condus la această situație. De aceea În opinia noastră cele trei elemente distincte ce au condus la situația descrisă mai sus și anume: tehnicizarea excesivă a actului medical; medicalizarea și supermedicalizarea vieții individuale și sociale; eludarea criteriilor fundamentale În relația medic - pacient, prezentate În articolul anterior, trebuiesc reevaluate și reconsiderate prin prisma a ceea ce istoria actului medical a Însemnat În devenirea civilizației umane, dimpreună cu caritatea creștină care avea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
evalueze În mod sintetic și adecvat starea istoriografiei noastre contemporane, este acela de criză. O asemenea manieră de etichetare poate părea multora excesivă și radicală. Dar ea vine, de fapt, În prelungirea unei venerabile tradiții intelectuale autohtone, predispusă dintotdeauna la „medicalizarea” aprecierilor dedicate culturii, societății sau economiei românești. În acest fel, evaluările respective se transformă În fișe de diagnostic, aplicate (adeseori de-a dreptul cu oroare) unor fenomene patologice. Pe de altă parte, știm cu toții că intelectualii trebuie să fie critici
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
rând într-un sens istoric, și-a reorganizat radical imaginarul thanatic, precum și practicile și cultura asociate lui. Raportările paradoxale au continuat prin tabuizări dublate de ficționalizări și banalizări: "moartea inversată", cum o numește Ariès, a presupus excluderea morții din societate, "medicalizarea" ei, izolarea în spații specializate precum spitalul sau casa funerară. Simultan, mass-media și industria cinematografică au început s-o exploateze obscen, trivializând-o. Fotografia post-mortem nu a dispărut, însă. Ea și-a continuat existența în spațiul privat, deși era tot
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
nașteri, comă, asthma”. Cele mai multe solicitări se făceau prin intermediul Poliției Capitalei, altele prin telefoane particulare sau prin prezența direct la sediul Salvării. Serviciile Societății erau oferite - atunci - de la orele 6 ale dimineții până la ora 1 noaptea. Este începutul - putem spune - de medicalizare a primului ajutor acordat de Salvare sau, cum își punea dr. Nicolae Minovici ca țel: „împingerea actului medical calificat la locul accidentului”. Din memoriile doctorului Nicolae Minovici, aflăm că, în 1914, Salvarea a fost pentru prima oară solicitată de guvern
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
trecut și un examen de primul ajutor în caz de accidente [2]. Se cuvine o remarcă asupra structurii acestui Comitet. Apare funcția de Secretar general al Societății „Salvarea”. Funcția avea rolul promovării unei și mai eficiente activități a „Salvării”, a medicalizării mai profunde a acestei activități prespitalicești a primului ajutor la locul accidentului și a transportului în siguranță medicală până la spitalul autorizat să primească pacientul cu suferința acută. Cel care ocupă această funcție era o personalitate în domeniul chirurgiei și ortopediei
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
faptul că acea prelevare a vieții nude, pe care suveranul o putea opera, în anumite circumstanțe, asupra formelor de viață, "este astăzi realizată în mod masiv și cotidian de către reprezentările pseudoștiințifice ale corpului, ale bolii și ale sănătății, precum și prin "medicalizarea" unor sfere tot mai extinse ale vieții și imaginației individuale"16. Cu alte cuvinte, dezvoltarea preocupărilor pentru viață sănătoasă conține posibilitatea transformării vieții în viață nudă. Al doilea aspect este cel legat de introducerea stării de excepție ca o formă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ca o constantă a unei noi sensibilități la finele secolului, una ce-i drept de conotație patologică. Este vorba aici de extin- derea până la absurd a unei viziuni alieniste, a unei medica- lizări a corpului social pus sub semnul degenerescenței, medicalizare care sfârșește prin a-i declara pe toți subiecții unei societăți drept degenerați. Viziunea deformatoare nu îi aparținea doar lui Caragiale, perspectiva era vehiculată în distopiile de uz științific, medicale, sociologizante ale epocii începând cu Malthus și terminând cu Haeckel
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
American Psychiatric Publishing, Washington DC, pp. 129-140 TYRER P. (2005Ă - Medical settings. in OLDHAM J.M., SKODOL A.E., BENDER D.S. (Edsă, 2005, „Texbook of Personality Disorders”, American Psychiatric Publishing, Washington DC, pp. 607-619 Capitolul 10 CONDIȚII COMORBIDE TULBURĂRILOR DE PERSONALITATE Medicalizarea psihiatrică a omului contemporan Comorbiditatea Modele ale relațiilor dintre Axa I și II și incursiuni metodologice Relațiile între Axa I, Axa II și alte axe ale DSM-IV în perspectiva evolutivă Perspectiva integrativă a relațiilor dintre axe și personalitatea normală În
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de personalitate, inclusiv în cadrul problemei comorbidității dintre Axa I și II. Acest fapt permite și o înțelegere a continuității cu normalitatea psihică a tulburărilor de pe cele două axe. Din altă perspectivă, terapia tinde să modifice și ea înțelegerea acestei co-ocurențe. Medicalizarea psihiatrică a omului contemporan În a doua jumătate a sec. XX a apărut o tendință crescândă de medicalizare psihiatrică. Tristețea milenară a oamenilor a devenit tot mai mult simptom depresiv, diagnosticabil și tratabil, inclusiv în formele medii și ușoare. La
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
continuității cu normalitatea psihică a tulburărilor de pe cele două axe. Din altă perspectivă, terapia tinde să modifice și ea înțelegerea acestei co-ocurențe. Medicalizarea psihiatrică a omului contemporan În a doua jumătate a sec. XX a apărut o tendință crescândă de medicalizare psihiatrică. Tristețea milenară a oamenilor a devenit tot mai mult simptom depresiv, diagnosticabil și tratabil, inclusiv în formele medii și ușoare. La fel, neliniștea, anxietatea, iritarea, impulsivitatea, reacțiile de spaimă sau dificultățile de adaptare la schimbările de viață. Suspiciunea, expansivitatea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
orice problemă sufletească e corelată și cu metamorfozele în convingerile religioase, în structura familiei și educației. Reclama firmelor de medicamente pentru soluții rapide și eficiente față de discomfortul și problemele psihice ale oamenilor au pe lângă aspectul lor pozitiv și consecința creșterii medicalizării problemelor sufletești ale omului. Particularitățile caracteriale ale persoanei au intrat și ele în acest mecanism. Caracterizarea și etichetarea tipologică a persoanelor e o constantă umană. Diagnosticul în direcția tulburărilor de personalitate s-a dezvoltat însă impetuos după diferențierea axelor din
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalistic în antropologie, incluzând valențele sale sanogenetice. 5. Perspectiva integrativă a relațiilor dintre axe și personalitatea normală Relațiile dintre Axele I și II sunt tot mai mult studiate în perspectiva dimensiunilor globale, normale ale personalității și nu doar în perspectiva medicalizării psihiatrice a persoanei. Această perspectivă s-a dezvoltat mult în ultimii ani legată de abordarea dimensională a tulburărilor de personalitate, utilizându-se și instrumente ce vin din psihologie. Cel mai mult e utilizată teoria celor cinci mari factori (FFTĂ. Ca
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Roots of Crime”, 1930Ă și FENICHEL. După al doilea Război Mondial în SUA s-a organizat standardizarea diagnosticului psihiatric iar în prima versiune a DSM (1950Ă apare, în cadrul tulburărilor de personalitate și varianta antisocială. Ulterior, s-a impus tendința de medicalizare a conceptului de tulburare de personalitate și revenirea la viziunea lui KRAEPELIN, în sensul că tulburările de personalitate fac parte din bolile psihice. Tipologia lui SCHNEIDER a fost acceptată în clasificarea OMS și în cea americană, tipurile primind treptat denumiri
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nașterea cu prezentație pelviană, nașterea cu circulară de cordon, nașterea prematură și nașterea provocată. Alarmat de afluența exponențială a nașterilor prin cezariană la cerere, pretutindeni în lume, M. Odent (2009), o somitate în domeniul obstetricii actuale, se desolidarizează explicit de medicalizarea excesivă a nașterii. Contorizând multiplele consecințe negative ale nașterii prin cezariană (inclusiv riscul pentru autism, astm, alergii etc.), Odent pledează cu fervoare pentru recuperarea dimensiunilor naturale ale nașterii, printr-o ofensivă condusă deliberat și sistematic în direcția „mamiferizării”ei. Concret
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
le desparte. Construcția acestui univers de proximitate nondiferențiatoare are foarte multă forță în spectacolul regizat de Ioana Petre, și face din cotidianul sumbru al vieții în maternitate, stropit cu dâre subțiri de speranță, o trambulină pentru o reflecție politică asupra medicalizării nașterii. Și dacă nu s-ar fi recurs la metafora finală, care deviază contextul realist al spectacolului - cu micile lui inserturi suprarealiste suficiente atât cât sunt - spre o simbolistică artificială (trei femei ursitoare în rochii roșii, vorbindu-i mamei care
Moartea doamnelor Lăzărescu. Sau re-nașterea () [Corola-website/Science/295775_a_297104]