62 matches
-
New York, 2004, pp. V-VII. Smith, Adam, Avuția națiunilor. Cercetare asupra naturii și cauzelor ei, traducere de Al. Hallunga, vol. I, Editura Universitas, Chișinău, 1992. , Avuția națiunilor, traducere de Monica Mitarcă, Editura Publica, București, 2011. Vulcănescu, Mircea, Spre un nou medievalism economic. Scrieri economice, Editura Compania, București, 2009. Zeletin, Ștefan, Burghezia română. Neoliberalismul, Editura Nemira, București, 1997. Mixul de "Justiție Socială": capital, responsabilitate, antreprenoriat Două studii de caz Romulus OPRICA Abstract: During the 2015 celebration of World Day for Social Justice
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
1994, p. 213. 21 Zeletin, Burghezia română, p. 189, notă. 22 Ibidem, p. 180. 23 Ibidem, p. 220. 24 Ibidem, p. 260. 25 Ibidem, p. 261. 26 Ibidem, pp. 268-269. 27 Ibidem, p. 269. 28 Mircea Vulcănescu, Spre un nou medievalism economic. Scrieri economice, Editura Compania, București, 2009, p. 49. 29 Ibidem. 30 Ibidem. 31 Ibidem, p. 59. 32 După expresia lui Samuelson, citat supra, n. 5. 33 V. Malinschi, Prof. Virgil Madgearu (1887-1940). Contribuții la dezvoltarea gândirii economice, Editura Academiei
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Weber, Walter (Hrsg.), Understanding the Regulatory Climate for Entrepreneurship and SMEs. St. Gallen, KMU Verlag HSG, 2006. Fukuyama F., Trust. Încredere, traducere de Marius Conceatu, Editura Antet XX Press, București, 1999. Gamble, A., Regional Blocs, World Order and the New Medievalism, Macmillan, Londra, 1996. Gates, B., @faceri cu viteza gândului. Spre un sistem nervos digital, traducere de Ana Maria Georgescu, Editura Amaltea, București, 2000. Gaworecki, M., Don't Be Fooled by Corporate Greenwashing, WireTap, 22 April 2003, [online], available: http://www
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
continuare: "stăpânea, precum puțini, "cunoașterea trecutului românesc" și așeza [...] faptele mărunte, trecătoare, în "maiestuoasa curgere a dezvoltărilor istorice". Iubea ritmul organic, nu febra salturilor; cinstea, prin imersi unile sale temporale, ființa arheică în istorie, paseismul regresiv și își mărturisea fascinația medievalismului și miracolul conservării, apărând această insulă de latinitate "roasă pe margini", mereu amenințată, constrânsă prin deromânizare să-și uite limba și obârșiile. Era implicat dar netranzacțional și vădea "dârzenie ideologică"". Adrian Dinu Rachieru, constatând că, mai ales în ultimii ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
tot este mister. Abundența și prozaismul strică operei poetice a lui Alecsandrescu. În Umbra lui Mircea la Cozia a fost atins totuși o singură dată echilibrul. Comentariul istoric, recitat somnambulic, hamletian, e în acord cu scena. Cortina se ridică peste medievalisme fantastice: Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate, Către țărmul din potrivă se întind, se prelungesc, Ș-ale valurilor mândre generații spumegate Zidul vechi al mânăstirii în cadență îl izbesc. Dintr-o peșteră, din râpă, noaptea iese, mă-mpresoară: De pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tei, Povestea teiului), apar mai târziu numai în "castelul" din Scrisoarea IV și în "castelul" din Luceafărul. Dar Luceafărul e mixt: "A fost odată" anunță o poveste românească, iar Cătălin și Cătălina sunt elemente populare românești; "castelul" și "pajul" sunt medievalism occidental. Aceeași degajare de influență romantică se vede și în formă. Stilul, la început înflorit, "figurat", spre sfârșit devine sobru, alcătuit mai mult din termeni proprii, căci acum Eminescu devine mai analist, mai "realist" și mai subiectiv - mai el. (Se
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fi putut face...". (cf. și Salzman 1996: 63) Alternativa ficțională propusă de Ackroyd este îmbrăcată intenționat cu elemente de gîndire critică ce au o parte de adevăr; iată ce spune profesorul fictiv Homer Brillo la un moment dat: Aceasta [influența medievalismului lui Chatterton asupra viziunii lui Blake] este una dintre temele pe care specialiștii în Blake se pare că nu vor să o abordeze, căci presupune că Blake a fost influențat de opera unui falsificator și plagiator. Dar nu ar fi
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Shelley și Keats, Coleridge și Wordsworth, și în cele din urmă ea pornește din Chatterton, care a primit în literatura engleză "darul divin al revoltei", fiind primul care s-a eliberat de pedanterie, primul care a recunoscut "posibilitățile artistice ale medievalismului", primul care "a văzut că arta divină a poeziei atinge cu o mînă muzica, iar cu cealaltă pictura" - fiind de fapt și în esența sa adîncă "sinfo-pictură" - "și nu are altă misiune decît misiunea artelor surori": și anume să vorbească
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
sale victoriene, Chatterton a fost frumosul "prototip androginic al romanticului damnat", reamintind de sculptura memorială a lui E. Onslow Ford din 1894 închipuindu-l pe Percy Shelley înecat, zăcînd întins, lipsit de vlagă (Holmes 1999: 254). Atașamentul lui Chatterton față de medievalism și primitivism au devenit pietre de hotar romantice, poezia lui a devenit un model de excelență, iar viața lui - cel puțin pentru poeții și artiștii victorieni - "un martiriu glorios [dedicat] artiștilor Europei", cum se exprimă Barbara Gates în Victorian suicide
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
la scenariile de evoluție a societății internaționale propuse de Hedley Bull, în 1977, spre finalul celei mai importante cărți a sa, The Anarchical Society. Scenariul, preluat în mod predilect și analizat în alte lucrări, vizează posibila emergență a unui nou medievalism cu alte cuvinte, a unei epoci internaționale în care se regăsesc componente ale lumii medievale. Similitudinile între viitorul politicii internaționale (așa cum era el gândit de Bull la momentul scrierii cărții) și Evul Mediu se concentrează în jurul următoarelor repere: existența și
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
în contextul războaielor balcanice ("România, vecinii săi și chestia Orientală"). A mai adus contribuții notabile etnografiei, cu "Portul popular românesc". În 1913, Iorga a mers în Londra la Congresul Internațional de Istorie, unde a propus noi moduri de abordare a medievalismului și o lucrare despre efectele sociale ale Căderii Constantinopolului în Moldova și Țara Românească. Apoi a vizitat Regatul Serbiei, fiind invitat de Academia din Belgrad, unde a prezentat o disertație despre relațiile româno-sârbe și Declinul Imperiului Otoman. Iorga a fost
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
muri. Romanul descrie brutalitatea războiului civil. Încă de la publicarea sa, stilul povestirii și dialogurilor din romanul lui Hemingway a fost o sursă de controverse și de reacții critice negative. De exemplu, Edmund Wilson a remarcat prezența "unei atmosfere stranii de medievalism literar" în relația dintre Robert Jordan și Maria. Acesta rezultă din trăsăturile distinctive ale romanului, și anume folosirea extensivă a arhaismelor de către Hemingway, implicând transliterări și false friend pentru a transmite limba spaniolă vorbită de personajele sale. Astfel, Hemingway utilizează
Pentru cine bat clopotele () [Corola-website/Science/323521_a_324850]