168 matches
-
Libellus Valachorum avea să suscite în anii de după 1791 vii comentarii între intelectualii sași. Conștiința românească era cunoscută în cercul sibian, la fel și interdependența economică dintre Transilvania, Valahia și Moldova, deseori relevată de cronicarii sași încă în secolele de medievalitate târziei. Nu rămân ignorate nici cultura, Biserica și vechile obiceiuri. Toate sunt rezultanta unei îndelungate conviețuiri, a unor repetate schimburi de valori, de unde și abundența însemnărilor, a referințelor la fenomenul românesc dincolo de interesul strict săsesc. Or, tradiția legăturilor, a comuniunii
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Buda. Vezi capitolul, „Reforma în Principatul transilvan și câteva ecouri de Renaștere”, în cartea lui Răzvan Theodorescu, Civilizația românilor între medieval și modern. Orizontul imaginii 1550-1800, București, 1987, vol. I, pp. 48-84. Scrutând prin prisma variatelor manifestări artistice secolele de medievalitate târzie, precum și acelea care anunță, fără echivoc, zorile lumii noi, Răzvan Theodorescu oferă puncte de vedere asupra epocii de tranziție de la medieval la modern în spațiul culturii românești. „Praefatio”, p. XXVI-XXVII. Titlul celui de al II-lea volum din catalogul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
scriitorii erau deja în posesia unor idei cât se poate de limpezi în privința delimitării „genurilor” și a „speciilor”), lesne de încadrat într-un sistem. Toate acestea constituie indicii ale unui proces de înnoire, o înnoire realizată prin prefacerea resurselor unei medievalități ce nu mai convenea. Pe aceste temeiuri, veacul următor va dura propria sa activitate. Inițiativele românești din secolul al XV-lea, presărate în cadrul acelui curent unidirecțional al achiziției literare, depășesc cu mult media unor producții obișnuite. Lirica, spre exemplu, a
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
dintre sentiment și datorie, între dorința de răzbunare a bătrânului Căliman împotriva lui Petru Rareș și ajutorul dat de oștean în luptă. O reușită tipologică este Malaspina, intrigantul de speță romantică. Turnul Butului (1863) este o dramă hibridă, ce amestecă medievalități (lupta lui But la Marienburg, dispute cavalerești) și „tradiții poporane”, departe însă de valoarea artistică a baladei. Scenetele comice ocazionale, Înturnarea plăieșului din Anglia (1851), ce absoarbe textul idilei Piatra Teiului (în care jucase și Matei Millo), și Țiganii (1856
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
mai și numai pentru tine. Ei bine, eu am simțit deplin asta abia acum, în Florența. Nepăsătoarea libertate a flanării inconștiente printre comori zeiești, secole, unicate. Tulburătorul firesc al mariajului dintre vârstele lui Cezar, Nero, Traian și Giuseppe Armani. Dintre medievalitate și Fellini, Renaștere și Gucci, ghelfi, ghibelini și Franco Zeffirelli. N-am să în țeleg niciodată de unde atâta inefabil în atâta marmoră, atâta imponderabil în atâta arhitectură gigantică, de ce tocmai în țara pastelor făinoase nu am văzut nici un trup gras
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
precizeze în ce anume constă «spiritul modern»”. Recenzentul lasă să se întrevadă opțiunile sale poetice: „au fost lăsați deoparte, fără milă, poeții de inspirație livrescă și estetism școlar. Admiratorii, pasionați pînă la uitarea propriei lor vremi, ai epocii greco-romane, nostalgicii medievalității, făuritorii, căzuți din lună (...) migălitorii de palide compoziții gramaticale și logice au făcut loc poeților treji și atenți la vibrările atmosferei în care au trăit, poeților din ce în ce mai conștienți de unitatea planetei și de participarea lor la viața ei. (...) Poeții «blestemați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
descoperit? aionescuacadem: La Snagov. Te interesează subiectul? rebela 2005: Sigur. Mai întrebi? aionescuacadem: Ce-ai zice să faci un film pentru Academia Română? Andrei Ionescu se învârtise câteva zile prin Paris, intrase într-un internet-cafe și găsise câteva site-uri cu medievalități pe care le trimisese Ancuței. La bibliotecile universitare avea nevoie de aprobări, ceea ce însemna câteva zile pierdute. Nici el, nici Cătălin, colegul și subalternul lui, nu aveau chef să stea în biblioteci. Se gândeau să vadă Parisul, să mai trimită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
și disprețul absolut față de orice altă făptură omenească. Au fost recrutați în special indivizi marginalizați («am făcut 20 de meserii. Ceaușescu mi-a redat demnitatea, angajându-mă în garda sa personală»), cu ridicat instinct de agresivitate și cu vanitate patologică. Medievalitatea acestor formațiuni armate vine și din vasalitatea îndelung și insistent antrenată. Privilegiile erau enorme ș...ț, iar puterea, absolută. Puteau face ce doreau, nepedepsiți, cu condiția să rămână credincioși tiranului. În chiar interiorul formației, suspiciunea era enormă, filajul draconic permanent
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
prezintă o secvență de evenimente: . Lewis arată că metoda lui Pacht, fondată pe achiziția unor obiceiuri nefamiliare de a privi, face din arta medievală, în care apar cu preponderență miracole, un demers prin care se creează o lume picturală proprie medievalității, cu o logică vizuală proprie. Ea consideră că Pacht explorează anomalii ale unității narative vizuale pe care le numește uneori vizualități expresive, alteori dialoguri lipsite de sonoritate care contrazic evidența simbolică și care sunt generate de privirea atentă și exploratorie
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
prezintă o secvență de evenimente: . Lewis arată că metoda lui Pacht, fondată pe achiziția unor obiceiuri nefamiliare de a privi, face din arta medievală, în care apar cu preponderență miracole, un demers prin care se creează o lume picturală proprie medievalității, cu o logică vizuală proprie. Ea consideră că Pacht explorează anomalii ale unității narative vizuale pe care le numește uneori vizualități expresive, alteori dialoguri lipsite de sonoritate care contrazic evidența simbolică și care sunt generate de privirea atentă și exploratorie
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
prezintă o secvență de evenimente: . Lewis arată că metoda lui Pacht, fondată pe achiziția unor obiceiuri nefamiliare de a privi, face din arta medievală, în care apar cu preponderență miracole, un demers prin care se creează o lume picturală proprie medievalității, cu o logică vizuală proprie. Ea consideră că Pacht explorează anomalii ale unității narative vizuale pe care le numește uneori vizualități expresive, alteori dialoguri lipsite de sonoritate care contrazic evidența simbolică și care sunt generate de privirea atentă și exploratorie
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
210 p. (Eminesciana; 61) o EMINESCIANA. SERIE NOUĂ * CRĂCIUNESCU, Pompiliu. Eminescu: paradisul infernal și transcosmologia. Prefață de Basarab Nicolescu. Iași: Junimea, 2000, 216 p. (Eminesciana. Serie nouă; 1) * SOROHAN, Elvira; PRICOP, Constantin; STANCU, Valeriu P. Naratori și modelare umană în medievalitatea românească. Iași: Junimea, 2000, 172 p. (Eminesciana. Serie nouă; 1) * PETRESCU, Ioana Em. Mihai Eminescu poet tragic. Ediția a 2-a. Iași: Junimea, 2001, 194 p. (Eminesciana. Serie nouă; 2) * LATEȘ, George. Mihai Eminescu: orfism și gnomism. Iași: Junimea, 2001
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
la alți moldoveni) dedemultul și departele, de unde o scenografie plasticizantă (turnuri, cavaleri, castelane), reverberații, ceremonii și simbolisme, invariante și ecouri cu tente patetice înlesnind înscrierea în trans-temporal. Frapează indicatori ai misterului, vibrații introducând în hinduism, în apocalipsă ori în diverse medievalități; un extatism de tip bizantin coexistă cu tumultul modern al priveliștilor lăuntrice. Privirile evocatorului în transă merg admirativ spre câte un "grande" hispanic, spre vreun principe toscan ori spre vreun înțelept oriental; el însuși devine Don Cezar ca într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Iași: Junimea, 2000, 210 p. (Eminesciana 61) Seria III * CRĂCIUNESCU, Pompiliu. Eminescu: paradisul infernal și transcosmologia. Prefață de Basarab Nicolescu. Iași: Junimea, 2000, 216 p. (Eminesciana a/62) * SOROHAN, Elvira; PRICOP, Constantin; STANCU, Valeriu P. Naratori și modelare umană în medievalitatea românească. Iași: Junimea, 2000, 172 p. (Eminesciana b/63) * PETRESCU, Ioana Em. Mihai Eminescu poet tragic. Ediția a 2-a. Iași: Junimea, 2001, 194 p. (Eminesciana 64) * LATEȘ, George. Mihai Eminescu: orfism și gnomism. Iași: Junimea, 2001, 285 p. (Eminesciana
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
vecinătate paradoxală, Rusia și China sînt unite prin granițe care le aruncă centrul la mii de leghe depărtare. Uriașe întinderi se opun cunoașterii reciproce, realității înseși a proximității teritoriale, geografice. A stabili raporturi de înțelegere și acceptare reciprocă înseamnă, pentru medievalitatea secolului al XVII-lea, nu doar tratate și negocieri complicate, ci și păstrarea unor contacte concrete între oficialități. Scrisorile politice sînt, de aceea, obiecte sacre, apărate cu prețul vieții și duse de solii numeroase, vreme de luni și luni de
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
tăi./ DAR trebuie să ni te supui/ trebuie să asculți cântecul ghilotinei/ trebuie să cânți printre naufragiați" (Deținut 001954). Nici retorica autoironiei altădată salvatoare, nici manevra eschivei (tradusă, adesea, într-o recuzită descinzând din imaginarul unei antichități sau a unei medievalități eroice), nu se dovedesc strategii prea eficace. Poetul știe că, apelând la ele, nu face altceva decât să amâne inevitabila revelație a finitudinii ființei. Orice simulare eroică se întoarce, de altfel, în acțiune de semn contrar: toga imperială îi apare
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
210 p. (Eminesciana; 61) o EMINESCIANA. SERIE NOUĂ * CRĂCIUNESCU, Pompiliu. Eminescu: paradisul infernal și transcosmologia. Prefață de Basarab Nicolescu. Iași: Junimea, 2000, 216 p. (Eminesciana. Serie nouă; 1) * SOROHAN, Elvira; PRICOP, Constantin; STANCU, Valeriu P. Naratori și modelare umană în medievalitatea românească. Iași: Junimea, 2000, 172 p. (Eminesciana. Serie nouă; 1) * PETRESCU, Ioana Em. Mihai Eminescu poet tragic. Ediția a 2-a. Iași: Junimea, 2001, 194 p. (Eminesciana. Serie nouă; 2) * LATEȘ, George. Mihai Eminescu: orfism și gnomism. Iași: Junimea, 2001
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
a 2-a. Iași: Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", 1998, XII, 352 p. SOROHAN, Elvira. Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Iași: Junimea, 1999, 192 p. SOROHAN, Elvira. Dimensiunea pragmatică și modelajul uman. În: Naratori și modelare umană în medievalitatea românească / Elvira Sorohan, Constantin Pricop, Valeriu P. Stancu. Iași: Junimea, 2000, p. 101-138. (Eminesciana. Serie nouă; 1) SOROHAN, Elvira. Geneza personajului istoric. În: Naratori și modelare umană în medievalitatea românească / Elvira Sorohan, Constantin Pricop, Valeriu P. Stancu. Iași: Junimea, 2000
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Dimensiunea pragmatică și modelajul uman. În: Naratori și modelare umană în medievalitatea românească / Elvira Sorohan, Constantin Pricop, Valeriu P. Stancu. Iași: Junimea, 2000, p. 101-138. (Eminesciana. Serie nouă; 1) SOROHAN, Elvira. Geneza personajului istoric. În: Naratori și modelare umană în medievalitatea românească / Elvira Sorohan, Constantin Pricop, Valeriu P. Stancu. Iași: Junimea, 2000, p. 139-171. (Eminesciana. Serie nouă; 1). SOROHAN, Elvira. Nașterea textului narativ. În: Naratori și modelare umană în medievalitatea românească / Elvira Sorohan, Constantin Pricop, Valeriu P. Stancu. Iași: Junimea, 2000
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
SOROHAN, Elvira. Geneza personajului istoric. În: Naratori și modelare umană în medievalitatea românească / Elvira Sorohan, Constantin Pricop, Valeriu P. Stancu. Iași: Junimea, 2000, p. 139-171. (Eminesciana. Serie nouă; 1). SOROHAN, Elvira. Nașterea textului narativ. În: Naratori și modelare umană în medievalitatea românească / Elvira Sorohan, Constantin Pricop, Valeriu P. Stancu. Iași: Junimea, 2000, p. 29-41. (Eminesciana. Serie nouă; 1) SOROHAN, Elvira. Singurătatea scriitorului: Geo Dumitrescu, Urmuz, Creangă, Cantemir. Iași: Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", 2004, 238 p. (Biblioteca de istorie literară; 8
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Editura Universității "Al.I. Cuza". PATRAȘ, Antonio. O nouă lectură a unor texte vechi. În: Adevărul literar și artistic, 10, 13 febr. 2001, nr. 555, p. 13. Elvira Sorohan, Constantin Pricop și Valeriu P. Stancu. Naratori și modelare umană în medievalitatea românească. Iași: Junimea, 2000. BARBU, Marian. Actualitatea cercetărilor de literatură veche. În: Bucovina literară, 12, iul.-aug. 2002, nr. 7-8, p. 12-13. Elvira Sorohan, Constantin Pricop și Valeriu P. Stancu. Naratori și modelare umană în medievalitatea românească. Iași: Junimea, 2000
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și modelare umană în medievalitatea românească. Iași: Junimea, 2000. BARBU, Marian. Actualitatea cercetărilor de literatură veche. În: Bucovina literară, 12, iul.-aug. 2002, nr. 7-8, p. 12-13. Elvira Sorohan, Constantin Pricop și Valeriu P. Stancu. Naratori și modelare umană în medievalitatea românească. Iași: Junimea, 2000. CREȚU, Bogdan. Singurătatea fertilă a scriitorului. În: Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași. Literatură, 48-50, 2002-2004, p. 9-13. In Honorem Prof. Dr. Elvira Sorohan. PATRAȘ, Antonio. Habent sua fata libelli. În: Analele științifice
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
p. 5-8. In Honorem Prof. Dr. Elvira Sorohan. ZĂVĂLEANU-LAZĂR, Laura. De la lecția istoriei la coroana discernerii. În: Piața literară (Cluj-Napoca), 2, 1-14 mai 2002, nr. 9, p. 12. Elvira Sorohan, Constantin Pricop, Valeriu P. Stancu. Naratori și modelare umană în medievalitatea românească. Iași. Junimea, 2000. BARBU, Marian. Singurătatea istoricului literar. În: Dacia literară, 15, nov.-dec. 2004, nr. 57, p. 5-7. Elvira Sorohan. Singurătatea scriitorului: Geo Dumitrescu, Urmuz, Creangă, Cantemir. Iași: Editura Universității "Al.I. Cuza", 2004. CREȚU, Bogdan. Singurătatea fertilă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
sensurile mult mai departe de subiectele propriu-zise. Cronicarii sunt urmăriți fie în antologia comentată Cartea cronicilor, fie în Introducere în istoria literaturii române, fie în monografii Miron Costin. Permanențe ale mentalității românești sau volume colective Naratori și modelare umană în medievalitatea românească, în spiritul temei cu variațiuni din muzică, variațiuni care adaugă cu fiecare nouă lectură alte și alte căi interpretative ale unor opere ce se deschid mereu diferit cititorului atent. Literatura stă sub semnul heteronomiei, psihologia, sociologia, imagologia dialogând în
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
București, 1984), Miron Costin. Permanențe ale mentalității românești (Editura Junimea, Iași, 1995), Introducere în istoria literaturii române (Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 1997), I. D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv (Editura Junimea, Iași, 1999), Naratori și modelare umană în medievalitatea românească (în colab., Editura Junimea, Iași, 2000), Singurătatea scriitorului (Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2004), G. Călinescu în autoportret. Câteva lecturi în palimpsest (Editura Timpul, Iași, 2007), Salon literar cu prozatori contemporani români și străini (Concert de închidere) (Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]