125 matches
-
de a spune, emplotment-ul sau "stilistica" istoricului, este ceva diferit de metodele istoricului, de modalitățile prin care studiază un subiect. Nu sunt singurul istoric ce are o concepție despre "un statut aparte al istoriei" în cadrul cunoașterilor noastre. Rafinatul și prolificul medievist român Ioan-Aurel Pop confirmă acest statut aparte al istoriei, pe care orice istoric îl simte în structura ei: "Chiar și în comparație cu științele numite sociale sau socio-umane, istoria are un statut aparte"194. Istoria are un statut aparte pentru că nu e
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
tot ce e important în istorie, ambiguități ireductibile. Reflecția pe care o suscită azi civilizația latină, în perspectiva sintezei ce se așteaptă mai ales pe bătrânul continent, merită o consemnare. Cadrul ei cel mai amplu l-a fixat Duby însuși, medievist eminent, ale cărui studii definesc cele mai înalte ambiții în domeniu. Noțiune fluctuantă de-a lungul istoriei, latinitatea nu e mai puțin supusă acum la controverse, fie și predilect academice. Ea ne evocă un focar de cultură, Latium, de unde au
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
este o trăsătură generală a activității universitarilor ieșeni. Un important centru rămâne în continuare, Universitatea din București, unde, alături de Nicolae Iorga și Vasile Pârvan, se afirmă o nouă generație, ilustrată de savantul cu vocație pentru sinteză Constantin C. Giurăscu, de medievistul cu importante preocupări pentru istorie politică și culturală Petre P. Panaitescu, și de unul din deschizătorii de drumuri în arheologia modernă română Ion Andrieșescu. La Universitatea din Cluj s-a impus Ioan Lupaș, cu temeinice studii privind lupta de emancipare
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Panaitescu, și de unul din deschizătorii de drumuri în arheologia modernă română Ion Andrieșescu. La Universitatea din Cluj s-a impus Ioan Lupaș, cu temeinice studii privind lupta de emancipare națională, domeniu abordat și în lucrările lui Silviu Dragomir și medievistul Alexandru Lapedatu. La Cernăuți, principala personalitate a fost Ioan I. Nistor care s-a distins prin studiile sale privind evul mediu și epoca modernă, alți cercetători făcând interesante cercetări în domeniul arheologiei, bizantinisticii, slavisticii. În general învățământului universitar îi revine
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Adunarea Deputaților și la 30 martie 1919 în Senat. Acesta a fost emis la 28 iulie 1919 sub ministeriatul Dr. C. Angelescu. Este vorba de documentul juridic de bază al sistemului românesc de ocrotire a patrimoniului cultural național 58. Deși medievist ca formație, Alexandru Lapedatu a orientat permanent cercetarea și spre arheologie, atât antică, cât și medievală, în așa fel încât Buletinul Comisiunii să devină o colecție de valoroase descrieri, din toate punctele de vedere a monumentelor cercetate de către specialiștii Comisiunii
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
capitol de ,,viață culturală” ce pune accentul pe ctitoriile bisericești ale domnitorului sau ale boierilor 62 . Deși Alexandru Lapedatu a excelat în cercetarea Evului Mediu românesc, începând cu anii activității universitare a tratat teme de istorie modernă și contemporană. Istoricul medievist a stăruit asupra vieții politice a Principatelor Unite sub Alexandru Ioan 59 Ibidem, p. 92-99. 60 Alexandru Lapedatu, Un mănunchi de cercetări..., p. 142-160. 61 Pompiliu Teodor, Alexandru Lapedatu-istoric al românilor, în Incursiune în istoriografia română a secolului XX, Fundația
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Adunarea Deputaților și la 30 martie 1919 în Senat. Acesta a fost emis la 28 iulie 1919 sub ministeriatul Dr. C. Angelescu. Este vorba de documentul juridic de bază al sistemului românesc de ocrotire a patrimoniului cultural național 58. Deși medievist ca formație, Alexandru Lapedatu a orientat permanent cercetarea și spre arheologie, atât antică, cât și medievală, în așa fel încât Buletinul Comisiunii să devină o colecție de valoroase descrieri, din toate punctele de vedere a monumentelor cercetate de către specialiștii Comisiunii
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
capitol de ,,viață culturală” ce pune accentul pe ctitoriile bisericești ale domnitorului sau ale boierilor 62 . Deși Alexandru Lapedatu a excelat în cercetarea Evului Mediu românesc, începând cu anii activității universitare a tratat teme de istorie modernă și contemporană. Istoricul medievist a stăruit asupra vieții politice a Principatelor Unite sub Alexandru Ioan 59 Ibidem, p. 92-99. 60 Alexandru Lapedatu, Un mănunchi de cercetări..., p. 142-160. 61 Pompiliu Teodor, Alexandru Lapedatu-istoric al românilor, în Incursiune în istoriografia română a secolului XX, Fundația
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
este o trăsătură generală a activității universitarilor ieșeni. Un important centru rămâne în continuare, Universitatea din București, unde, alături de Nicolae Iorga și Vasile Pârvan, se afirmă o nouă generație, ilustrată de savantul cu vocație pentru sinteză Constantin C. Giurăscu, de medievistul cu importante preocupări pentru istorie politică și culturală Petre P. Panaitescu, și de unul din deschizătorii de drumuri în arheologia modernă română Ion Andrieșescu. La Universitatea din Cluj s-a impus Ioan Lupaș, cu temeinice studii privind lupta de emancipare
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Panaitescu, și de unul din deschizătorii de drumuri în arheologia modernă română Ion Andrieșescu. La Universitatea din Cluj s-a impus Ioan Lupaș, cu temeinice studii privind lupta de emancipare națională, domeniu abordat și în lucrările lui Silviu Dragomir și medievistul Alexandru Lapedatu. La Cernăuți, principala personalitate a fost Ioan I. Nistor care s-a distins prin studiile sale privind evul mediu și epoca modernă, alți cercetători făcând interesante cercetări în domeniul arheologiei, bizantinisticii, slavisticii. În general învățământului universitar îi revine
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
1343, Bogdan era declarat infidel, toate demnitățile fiindu-i retrase. Nesupus era și În 1349, când Într-un document este numit “ fost voievod necredincios al nostru “ Trecerea sa peste munte s-a produs la o dată care stârnește controverse, Încă. Mulți medieviști reputați au acceptat anul 1359 pentru intrarea lui Bogdan În Modova. Stăpânirea Moldovei de către Dragoș și urmașii săi, Sas și Balc, menține dependența față de regele Ungariei, dar acest statut nu este acceptat de localnici, care se răscoală În 1359. Li
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
III și împărăteasa Eugénie, cel de-al Doilea Reich german) sau doar cîțiva ani (e.g Mexicul sub Maximilian și Charlotta, cel de-al Treilea Reich). Au mai existat "imperii" și dinastii imperiale cu nume exotice, astăzi cunoscute numai orientaliștilor medieviști și africanologilor, e.g. imperiul Ashanti (deja menționat, v. supra) în Africa, Imperiul Almoravid (în Maroc, nordul Mauritaniei, vestul Algeriei, Andalusia și Baleare), Imperiul Almohad (în Maroc, nordul Algeriei, nord-vestul Libiei și sudul Spaniei), Imperiul Ghaznavid (în Afghanistan, părți din Iran
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
-lea, atunci el datează cel puțin de pe vremea când pe la Porțile de Fier ale Severinului au trecut legiunile lui Traian XE "Traian" ... Oricum, aceasta nu mai este nici istoria mea, nici Transilvania mea. Nu pot decât să las În seama medieviștilor, a regățenilor și a istoricilor mai mult români decât ardeleni plăcerea de a desluși aceste Începuturi obscure. Cert este că pe data de 20 aprilie 1628, la Alba Iulia, moșul meu Oprea Cornea XE "Cornea" primea o diplomă de Înnobilare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
atât dimensiunea imagologică intrinsecă tuturor acestor manifestări, cât și prezența distinctă a imaginilor celuilalt („descoperirea alterității”) În ansamblul vast al reprezentărilor sociale. La fel ca și alte domenii ale istoriei mentalităților, studiul alterității a fost ilustrat, inițial, cu precădere de către medieviști, situație care trebuie pusă, În principal, pe seama unui specific al surselor medievistului, mai apte să redea, cu un efort rezonabil, o aproximare mulțumitoare a manifestărilor colective de la nivelul vizat de istoricul mentalităților. Cu alte cuvinte, medievistul are la dispoziție suficiente
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
imaginilor celuilalt („descoperirea alterității”) În ansamblul vast al reprezentărilor sociale. La fel ca și alte domenii ale istoriei mentalităților, studiul alterității a fost ilustrat, inițial, cu precădere de către medieviști, situație care trebuie pusă, În principal, pe seama unui specific al surselor medievistului, mai apte să redea, cu un efort rezonabil, o aproximare mulțumitoare a manifestărilor colective de la nivelul vizat de istoricul mentalităților. Cu alte cuvinte, medievistul are la dispoziție suficiente surse pentru a surprinde nuanțele epocii investigate, dar, În același timp, nu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
inițial, cu precădere de către medieviști, situație care trebuie pusă, În principal, pe seama unui specific al surselor medievistului, mai apte să redea, cu un efort rezonabil, o aproximare mulțumitoare a manifestărilor colective de la nivelul vizat de istoricul mentalităților. Cu alte cuvinte, medievistul are la dispoziție suficiente surse pentru a surprinde nuanțele epocii investigate, dar, În același timp, nu este covârșit de numărul lor, așa cum este cazul celui care studiază istoria secolului XX. Se remarcă faptul că studiile de imagologie elaborate de istorici
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cea contemporană. Ea Îngloba, În cercuri concentrice, resimțite cu o intensitate progresivă, tot ceea ce se situa În afara universului valorilor cultural-religioase proprii tipului respectiv de umanitate, adică În afara creștinătății. Pe lângă identificarea gradului de alteritate asociat acestor mari sfere de civilizație, istoricii medieviști au avut În vedere imaginile minorităților socio-culturale și religioase, ale așa-numitelor „marginalii” (eretici, vrăjitoare, vagabonzi, cerșetori, bolnavi psihic, leproși, devianți de la normele comportamentului social), situate de asemenea În zona alterității, ca obiect al prejudecăților și al discriminării. În afara analizei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
interesele de cercetare ale doamnei Cătălina Velculescu, m-am bucurat din parte-i de o lectură atentă a vechiului manuscris al cărții de față și de multă încurajare. În profesorul Mihai Moraru am găsit fără îndoială cel mai apropiat prieten medievist - dacă acest cuvânt are puterea să reprezinte copleșitoarea lui erudiție, care merge mult dincolo de granițele domeniului și pe care o împărtășește întotdeauna cu bucuria și mărinimia unui mare spirit. Alături de acești doi respectați filologi și de profesorul Nicolae Manolescu, cel
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ultimă imagine în oglinda teoriilor: unul din volumele lui Paul Zumthor, consacrat studiului simbolisticii spațiului în evul mediu occidental, mi-a oferit în mod neașteptat posibilitatea de validare a propriilor mele "grile" de lectură. Conform teoriei (și ea) sistematizatoare a medievistului elvețian, analiza imaginarului se poate desfășura pe trei planuri: primul, al imaginii, conceptuale sau figurative, care operează așadar cu limbajul sau cu artele mimetice; al doilea, al schemelor, modelelor și tipurilor; al treilea, al formelor arhetipale (urme de memorie, izolate
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
dar, spre diferență de Zumthor, voi situa diferit schema în raport cu totalitatea planurilor (care vor fi patru, nu trei), precum și arhetipul în raport cu mitul (noțiuni încadrate la nivele și în categorii diferite). Acest ultim "reflex" conceptualizant, datorat unuia dintre cei mai importanți medieviști filologi din spațiul francofon, tocmai pentru că mi-a confirmat încadrarea parcursului, mi-a oferit și cel mai sigur punct de plecare. Prima "oglindă" teoretică ar trebui de aceea să provoace în a doua o imagine clară și utilă, la rândul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
că s-au configurat în câmpul științelor umaniste, teoriile contemporane despre imaginar asupra cărora ne-am oprit în capitolul anterior - fie cele generale, precum la Gilbert Durand, Jean-Jacques Wunenburger, Joël Thomas, fie circumscrise obiectului de studiu cu caracter istoric, la medieviștii Jacques Le Goff, Évelyne Patlagean sau Paul Zumthor - dezvoltă o complexă arhitectură de concepte, dar și de relații, în mod special cu imaginea și imaginația, dar și cu mitul și arhetipul, cu simbolul și semnul. Aceste noțiuni sunt numitorii comuni
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
relevanța, deși rapelul la date se face permanent. O specie aparte de falsă u-cronie care, pe măsură ce "filmografia" se amplifică, devine și o u-topie inversă, decăzută, o lume a întorsăturilor de destin, firești în logica unei "viețuiri" ținute sub lupă de medievist, ca și a imaginii ei, aparent spontane, naturale, atent regizate însă de pseudo-cameraman. Vocea acestui "autor în spațiul din text", în toate cele patru cărți ale sale de istoria mentalităților din ultimii ani − O istorie a blestemului (2001), Voievodul dincolo de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
literare. Ce nu am înțeles atunci și-mi pare că văd acum este metoda de istorie literară − de ce nu?, interesantă și pentru studiile culturale în general - inaugurată în medievistica românească în ultimii lui ani. Proiectul pentru un grup tânăr de medieviști, care să adune laolaltă și filologi, și istorici, și teoreticieni, ar putea începe de la studiul (jocului) deconstructivist; și nu de la canon, ci în ciuda lui. Nu sistemul, nu prescripția, nu clarviziunea, nu privirea atotcuprinzătoare; dimpotrivă, "miopia" trucată ar putea fi cauza
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mult mai incitați de căutarea tentaculară și speculativă. Mai mult decât orice, cred că pe "al treilea" istoric Dan-Horia Mazilu l-ar fi amuzat să știe că, în ciuda aparențelor și a disimulărilor din ultimele sale patru cărți, o școală de medieviști români și-ar începe proiectul sub ambiguitatea provocatoare a vorbelor: Looking for the King. Bibliografie generală Surse // Aristotel. Etica nicomahică. Trad., studiu introductiv, comentarii și index Stella Petecel. București: Ed. Științifică și Enciclopedică, 1998. ---. Politica. Ed. bilingvă. Trad., comentarii, note
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
regiunile creștinătății occidentale, orașele cunosc, între secolele al X-lea și al XIV-lea, un avînt spectaculos. La originea sa, însoțită de transformări sociale, politice și culturale considerabile, Pirenne (ale cărei lucrări au reprezentat pentru multă vreme o autoritate printre medieviști) așeza, în Occident, reluarea activităților comerciale, consecință directă a încheierii invaziilor normande și maghiare și mai ales a recuceririi bazinului mediteranean, devenit, începînd cu secolul al VIII-lea, un "lac musulman". Din această perspectivă, orașele se pare că au suferit
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]