186 matches
-
deciziile privind cariera fiind astfel aparent dependente doar de perspectivele „meritocratic” judecate ale tânărului. Se pare, potrivit datelor consultate, că inegalitățile de șanse se manifestă și la acest nivel. În Japonia, de exemplu, statusul socioeconomic este asociat cu angajarea de meditatori, chiar și când se controlează prin tipul de școală urmat sau caracteristicile elevului (Stevenson, Baker, 1992). Numărul de frați. O problemă adeseori ignorată în cercetările privind deciziile de investire în educația copiilor este numărul de frați la care resursele materiale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
elevi și, pe de altă parte, un tutore. Frecvența meditațiilor este negociată. Meditațiile sunt plătite, tarifele fiind, în anumite limite, negociabile 1. Meditatorii tind totuși să practice tarife fixe, variațiile intraindividuale fiind probabil legate de eforturile de poziționare pe piață. Meditator poate fi orice persoană a cărui competență în raport cu obiectivele elevului este recunoscută de beneficiar. În marea majoritate a cazurilor, cei care prestează aceste servicii sunt profesori de liceu, cadre universitare, studenți sau specialiști (de exemplu, ingineri pentru disciplinele reale). 2
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
surse recente evidențiază un apel din ce în ce mai frecvent la meditații în țări europene precum Marea Britanie sau Germania. Aceeași sursă (Bray și Kwok, 2003) arată că în Cehia, Letonia, Rusia, Slovenia și Slovacia ponderea elevilor de clasa a VII-a care plătesc meditatori la matematică depășește 50%. 3. Cum se explică meditațiile?tc "3. Cum se explică meditațiile?" O diferență esențială între teoriile care explică existența și formele educației paralele privește sursa acesteia - categoria de actori a căror necesitate este acoperită prin aceste
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
50%). Figura 15. Elevul ia meditații particulare? (procente pentru da) Figura 16. În ce scop ia meditații elevul? (în procente) Figurile arată că meditațiile sunt determinate în primul rând de caracterul competitiv al admiterii la facultate. Frecvența elevilor care plătesc meditatori sporește dramatic către finalul ciclului liceal, 60% dintre părinți declarând că meditațiile sunt solicitate pentru a sprijini accesul copiilor la facultate. Doar în cazul celor 10,4% care plătesc meditatori pentru a-și asigura promovarea anilor de studiu și al
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
caracterul competitiv al admiterii la facultate. Frecvența elevilor care plătesc meditatori sporește dramatic către finalul ciclului liceal, 60% dintre părinți declarând că meditațiile sunt solicitate pentru a sprijini accesul copiilor la facultate. Doar în cazul celor 10,4% care plătesc meditatori pentru a-și asigura promovarea anilor de studiu și al celor 13% care apelează la ore particulare pentru promovarea examenului de bacalaureat se poate vorbi, cu rețineri în unele situații, despre meditații care compensează unele handicapuri școlare ale elevului. În
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
vorbi, cu rețineri în unele situații, despre meditații care compensează unele handicapuri școlare ale elevului. În acest caz, meditațiile reduc, într-adevăr, inegalitățile de șanse educaționale. Faptul că două treimi dintre elevii de clasa a XII-a din Oradea plăteau meditatori conduce la două concluzii: 1. cererea de diplome de învățământ superior era foarte mare la momentul realizării anchetei, în timp ce oferta era mai degrabă redusă; 2. rentabilitatea asociată promovării studiilor superioare era substanțială, de vreme ce părinții erau dispuși să plătească sume consistente
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
conduce la două concluzii: 1. cererea de diplome de învățământ superior era foarte mare la momentul realizării anchetei, în timp ce oferta era mai degrabă redusă; 2. rentabilitatea asociată promovării studiilor superioare era substanțială, de vreme ce părinții erau dispuși să plătească sume consistente meditatorilor care sporeau șansele copiilor lor la examenele de admitere. Ne putem întreba dacă meditațiile erau forțate de către profesori sau determinate de competiția pentru rezultate pe care sistemul de examinări și selecții prin concurs o determină. În primul caz, dacă nu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
putem întreba dacă meditațiile erau forțate de către profesori sau determinate de competiția pentru rezultate pe care sistemul de examinări și selecții prin concurs o determină. În primul caz, dacă nu ar exista constrângerea din partea profesorilor, elevii nu ar apela la meditatori decât într-o măsură redusă. Chiar dacă nu avem întrebări în chestionar despre caracterul constrâns sau nu al meditațiilor sau despre opțiunile alternative ale elevilor, putem să tragem anumite concluzii pe baza răspunsurilor la întrebarea: „Ați fi de acord ca elevul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
unii profesori universitari ofereau meditații candidaților în schimbul unei șanse sporite la admitere. Așa cum arată Bray și Kwok (2003), mărirea în acest fel a șanselor nu este întotdeauna rezultatul competitivității sporite a elevului care a urmat meditații, ci și al situării meditatorului - în acest caz, profesor universitar - în poziția de gatekeeper, de organizator al examenului de admitere. Figura 17. Ați fi de acord ca elevul să participe la pregătiri suplimentare la anumite discipline? (procente pentru da) Trecerea în revistă a motivelor principale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
universitar - în poziția de gatekeeper, de organizator al examenului de admitere. Figura 17. Ați fi de acord ca elevul să participe la pregătiri suplimentare la anumite discipline? (procente pentru da) Trecerea în revistă a motivelor principale de alegere a profesorului meditator sugerează un mecanism compozit de funcționare a pieței educației paralele din România, alcătuit din relații corupte, tranzacții bazate pe capital social și merit și purul joc al pieței. Vorbind în cifre brute, în jur de o treime dintre meditațiile care
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
capital social și merit și purul joc al pieței. Vorbind în cifre brute, în jur de o treime dintre meditațiile care se practicau în 1999 în Oradea pot fi suspectate de corupție. Tabelul 21. Modul principal de alegere a profesorului meditator (%) Politicile educaționale românești din ultimii ani au dus la modificări în mecanismele alocative între ciclurile de învățământ, cea mai importantă fiind renunțarea la examenul de admitere de către majoritatea instituțiilor de învățământ superior. Aceasta nu a dus, în opinia mea, la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și comisii de bacalaureat. În ceea ce privește strict meditațiile, chiar dacă politicile de alocare, de promovare și selecție pot fi schimbate doar cu mare dificultate, se pot introduce destul de ușor reguli care să preîntâmpine conflictul de interese care intervine atunci când profesorul este și meditator. Soluția simplă, implementată în țările dezvoltate, constă în interzicerea operării pe piața educației paralele de către profesorii angrenați în învățământul oficial. O asemenea măsură, întărită de sancțiuni drastice, trebuie să fie însoțită de o politică de salarizare adecvată care să păstreze
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de elev zilnic pentru pregătirea lecțiilor (ore) și timpul petrecut de părinți pentru supravegherea lecțiilor copilului (ore); - iminența examenelor este indicată de clasa în care se află elevul. Pentru testarea ipotezelor am modelat prin regresie logistică angajarea de către elevi a meditatorilor particulari. Tabelul 22. Model de regresie logistică a angajării de tutori particulari R2 (Nagelkerke) = 0,203 Modelul final a reținut doar trei factori care explică o cincime din varianța variabilei dependente. Rezultatele atestă impactul puternic al iminenței examenelor, al resurselor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
familiei și al performanțelor școlare ale elevului, în interacțiune cu efortul de instruire al acestuia. Fiecare an de școală în plus produce dublarea probabilității de apel la meditații. Într-adevăr, 57,7% dintre elevii de clasa a XII-a plăteau meditatori, în timp ce doar 20,8% dintre ceilalți aveau angajați tutori. Pentru cei ajunși în această situație, o restricție semnificativă o constituie veniturile familiei, care furnizează un avantaj pentru cei înstăriți. Cel mai interesant efect este cel al interacțiunii dintre timpul alocat
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
angaja tutori este mai mare în cazul elevilor pentru care există o relație între efortul depus și rezultatele obținute. Cel mai bine vizualizăm relația construind liniile de regresie dintre cele două variabile incluse în interacțiune pentru elevii care au angajat meditatori și, respectiv, elevii care nu au angajat meditatori: Figura 18. Relația dintre timpul afectat învățării și rezultatele școlare în raport cu angajarea de tutori particulari În cazul elevilor care angajează meditatori, relația dintre rezultatele la învățătură și timpul afectat lecțiilor este semnificativă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pentru care există o relație între efortul depus și rezultatele obținute. Cel mai bine vizualizăm relația construind liniile de regresie dintre cele două variabile incluse în interacțiune pentru elevii care au angajat meditatori și, respectiv, elevii care nu au angajat meditatori: Figura 18. Relația dintre timpul afectat învățării și rezultatele școlare în raport cu angajarea de tutori particulari În cazul elevilor care angajează meditatori, relația dintre rezultatele la învățătură și timpul afectat lecțiilor este semnificativă, în timp ce ea lipsește pentru cei care nu folosesc
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cele două variabile incluse în interacțiune pentru elevii care au angajat meditatori și, respectiv, elevii care nu au angajat meditatori: Figura 18. Relația dintre timpul afectat învățării și rezultatele școlare în raport cu angajarea de tutori particulari În cazul elevilor care angajează meditatori, relația dintre rezultatele la învățătură și timpul afectat lecțiilor este semnificativă, în timp ce ea lipsește pentru cei care nu folosesc servicii educaționale alternative. Ce ne spune relația de mai sus despre decizia de a angaja meditatori? Realist și simplu este să
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
În cazul elevilor care angajează meditatori, relația dintre rezultatele la învățătură și timpul afectat lecțiilor este semnificativă, în timp ce ea lipsește pentru cei care nu folosesc servicii educaționale alternative. Ce ne spune relația de mai sus despre decizia de a angaja meditatori? Realist și simplu este să presupunem că relația reflectă o logică rațională a investiției în meditații: părinții sau elevii apelează la ele atunci când constată o corelație între efortul depus de copil și rezultatul obținut, predictor destul de bun al eficienței investiției
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Revenind la teorie, meditațiile derivau, la momentul realizării anchetei, direct din caracterul competitiv al promovării ciclului de învățământ liceal și al admiterii la facultate. În acest caz, se poate afirma că meditațiile reflectau natura meritocratică a sistemului școlar. Angajarea de meditatori este condiționată de doi factori: resursele materiale ale familiei și randamentul pregătirii individuale. În primul caz avem o restricție nemeritocratică ce instituie un avantaj pentru copiii din familiile cu resurse materiale solide și indică faptul că sistemul educației paralele consolidează
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
nemeritocratice. • Datele de sondaj din Oradea arată că aproape 30% dintre elevii de liceu plăteau ore particulare. Marea majoritate a acestora erau achiziționate în regim de piață, în timp ce în jur de o treime conțin indicii ale unor relații corupte (profesorul meditator este același cu cel de la clasă ori este cadru didactic universitar la facultatea la care dă admitere elevul). • Analiza datelor arată că angajarea de meditatori este condiționată de trei factori: iminența examenelor, resursele materiale ale familiei și randamentul pregătirii individuale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de piață, în timp ce în jur de o treime conțin indicii ale unor relații corupte (profesorul meditator este același cu cel de la clasă ori este cadru didactic universitar la facultatea la care dă admitere elevul). • Analiza datelor arată că angajarea de meditatori este condiționată de trei factori: iminența examenelor, resursele materiale ale familiei și randamentul pregătirii individuale. Investiția în meditații este justificată rațional și indică, pentru majoritatea cazurilor, un model meritocratic de promovare în cariera școlară. Bibliografietc "Bibliografie" Althusser, Louis, 1977, „Sistemul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
văduva de 36 de ani, cu băietanul de 12, apoi lesbiene, voyeuriste și partide de sex în grup prin camere sordide de hotel, milițieni agresivi și „topiți” în recitaluri de cruzime, copii care își surprind mama încuiată în casă cu meditatorul și tatăl în tandrețe cu servitoarea, defilări de „dezmoșteniți ai soartei”, cluburi de box de la mahala, unde sângele face legea, angajarea la Porcărie sau la demolarea Așezămintelor Brâncovenești, plus afluirea finală a tuturor întru dezagregarea Bucureștilor, totul punctat cu mătuși
ALDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285233_a_286562]
-
citească! Cel mai bine știe niște expresii pe care le-a prins din Wagner. Iar Lulu mă tot Întreabă dacă i-am cîntat Mozart pe vremea cînd era În burta mea, și că dacă m-am gîndit să-i pun meditator, și mă simt atît de aiurea... Mă străbate un val de mînie. Cum Îndrăznește cineva s-o facă pe Suze să se simtă aiurea? — Suze, dar ești o mamă de vis! zic. Iar Lulu e pur și simplu o vacă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
conduită creativă pentru elevi, „coordonator al activității de învățare”, „specialist în metode de învățare”, „consultant în educație”, deci un orientator și coordonator al învățării și nu va împărți doar cunoștințe în forma rezumată. Menirea lui este de a fi un meditator între copil și lume, între elev și conținutul învățării, el trebuie să gândească, să proiecteze și să realizeze activități de predare-învățare, astfel încât să stimuleze gândirea, inteligența, imaginația copilului, implicarea lui activă. Este necesar ca educatorul să fie un model de
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
din care nu lipsesc accentele de critică socială. Scrisă la persoana întâi, narațiunea are o compoziție vizibil postromantică (textul conține chiar și o convorbire pe tema ruinelor), iar vocabularul este impregnat de cuvinte și expresii eminesciene („visare dulce” etc.). Subiectul - meditatorul sărac îndrăgostit de o fată bogată - permite o serie de observații ironice și autoironice, cărora nu li se poate nega acuitatea. Apar câteva portrete izbutite, povestirea este însă hibridă ca substanță și stil. T. publică în „Viața românească” din 1914
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]