145 matches
-
ale hormonilor testiculari. Secreția de estrogeni este neînsemnată la bărbați în condiții normale. Ambele categorii de hormoni sexoizi sunt implicate mai mult în disfuncțiile corticosuprarenaliene de tipul sindromului adrenogenital decât în reglările normale, fiziologice. II.7.4.4. Reglarea glandei medulosuprarenale Glanda medulosuprarenală ca principal component atât al sistemului endocrin cât și al sistemului nervos vegetativ deține un loc aparte în reglările neuro-endocrino-metabolice. Celulele cromafine ale țesutului glandular medulosuprarenal posedă capacitatea de a sintetiza și elibera în sângele circulant trei hormoni
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
testiculari. Secreția de estrogeni este neînsemnată la bărbați în condiții normale. Ambele categorii de hormoni sexoizi sunt implicate mai mult în disfuncțiile corticosuprarenaliene de tipul sindromului adrenogenital decât în reglările normale, fiziologice. II.7.4.4. Reglarea glandei medulosuprarenale Glanda medulosuprarenală ca principal component atât al sistemului endocrin cât și al sistemului nervos vegetativ deține un loc aparte în reglările neuro-endocrino-metabolice. Celulele cromafine ale țesutului glandular medulosuprarenal posedă capacitatea de a sintetiza și elibera în sângele circulant trei hormoni: adrenalină, noradrenalină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
un loc aparte în reglările neuro-endocrino-metabolice. Celulele cromafine ale țesutului glandular medulosuprarenal posedă capacitatea de a sintetiza și elibera în sângele circulant trei hormoni: adrenalină, noradrenalină și dopamină denumiți generic catecolamine. Dintre cele trei catecolamine, adrenalina este de proveniență exclusiv medulosuprarenală. Aproximativ 80% din conținutul granulelor cromafine medulosuprarenale este reprezentat de adrenalină și doar 15-20% de către noradrenalină. Biosinteza, eliberarea și acțiunile hormonilor medulosuprarenali fiind prezentate anterior la capitolul mediației chimice simpatico-adrenergice (monoaminergice), vor fi succint expuse implicațiile biologice ale adrenalinei și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cromafine ale țesutului glandular medulosuprarenal posedă capacitatea de a sintetiza și elibera în sângele circulant trei hormoni: adrenalină, noradrenalină și dopamină denumiți generic catecolamine. Dintre cele trei catecolamine, adrenalina este de proveniență exclusiv medulosuprarenală. Aproximativ 80% din conținutul granulelor cromafine medulosuprarenale este reprezentat de adrenalină și doar 15-20% de către noradrenalină. Biosinteza, eliberarea și acțiunile hormonilor medulosuprarenali fiind prezentate anterior la capitolul mediației chimice simpatico-adrenergice (monoaminergice), vor fi succint expuse implicațiile biologice ale adrenalinei și reglarea secreției medulosuprarenale. Efectele biologice depind de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din conținutul granulelor cromafine medulosuprarenale este reprezentat de adrenalină și doar 15-20% de către noradrenalină. Biosinteza, eliberarea și acțiunile hormonilor medulosuprarenali fiind prezentate anterior la capitolul mediației chimice simpatico-adrenergice (monoaminergice), vor fi succint expuse implicațiile biologice ale adrenalinei și reglarea secreției medulosuprarenale. Efectele biologice depind de prezența și densitatea celor două tipuri de receptori adrenergici (alfa și beta) cu subtipurile respective. Stimularea receptorilor alfa1-adrenergici provoacă contracția musculaturii netede vasculare, uterine, pupilare și pilomotorii. Pe plan metabolic, adrenalina produce hiperglicemie ca urmare a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
coronare, cerebrale și mușchilor striați și netezi, cât și în tiroidă, pancreas, paratiroide și aparatul juxtaglomerular renal secretor de renină. Paralel cu efectele ergotrope hiperglicemiante și cetogene, adrenalina crește metabolismul bazal de peste 10 ori mai mult decât noradrenalina. Controlul secreției medulosuprarenalei se realizează pe cale predominent nervoasă, cu participarea centrilor adrenalinosecretori intranevraxiali. Aceștia se găsesc larg distribuiți de-a lungul întregului ax cerebro-spinal, de la măduva cervico-dorsală, până la nivelul hipotalamusului posterior. Excitarea directă sau reflexă a centrilor noradrenalinosecretori provoacă o puternică descărcare de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
intern, secreția de hormoni catecolaminici este stimulată atât prin relații intercentrale directe, de către stările de încordare neuro-psihică, anxietate, emoții sau durere, cât și neuro-reflex, de către anoxie, hemoragii, traumatisme, hipoglicemie, expunere la frig, efort fizic și alte solicitări stresante. Descărcările hormonale medulosuprarenale însoțesc creșterea tonusului vegetativ simpatic, potențând și prelungind în timp efectele activării nervoase simpatico-adrenergice. La producerea reacțiilor adrenergice integrate participă și factorii umorali activatori ai secreției de catecolamine, cum sunt acetilcolina, ionii de potasiu, histamina, bioxidul de carbon și cataboliții
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și endocardo-aortică - reacții cardiovasculare și metabolice compensatoare de tip depresor, în vederea restabilirii tonusului simpatico-adrenergic bazal. La autoreglarea neuro-reflexă se adaugă reglarea locală atât a biosintezei catecolaminelor hormonale, cât și a sensibilității receptorilor adrenergici, anterior menționate. În felul acesta, controlul funcției medulosuprarenale se realizează la două niveluri: al secreției de catecolamine și al receptorilor simpatico-adrenergici tisulari. II.7.5. REGLAREA SECREȚIEI TIROIDIENE Constituită dintr-un mare număr de foliculi sau acini secretori de coloid folicular, tiroida realizează iodarea succesivă a tirozinei producând
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este mai important decât cel al glucagonului, acesta din urmă devine dominant în cazurile de consum exagerat glucidic de efort, stres psiho-emoțional etc. Hipoglicemia exercită efecte stimulante și asupra sistemului nervos simpatic, prin intermediul centrilor glicoreglatori hipotalamici. Adrenalina eliberată din glandele medulosuprarenale, activând glicogenoliza hepatică, va contribui la îndepărtarea hipoglicemiei severe. La efectul hiperglicemiant al glucagonului și adrenalinei se adaugă, în orele și zilele următoare, hormonul de creștere și cortizolul, secretați în exces ca răspuns la hipoglicemia prelungită. O mare parte din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la baza efectelor bronhoconstrictoare, uterine, intestinale și vasodilatatoare periferice, receptorii H2 sunt implicați în acțiunile gastrosecretorii. Acestea sunt utilizate în explorarea funcției secretorii a stomacului. Efecte secretagoge exercită histamina și la nivelul glandelor salivare și lacrimale, pancreasului, bronhiilor, intestinului și medulosuprarenalei. Ca mediator chimic potențial al fibrelor senzitive histaminergice, histamina endogenă participă la producerea reacțiilor reflexe de axon și la apariția senzației de durere. În calitate de hormon local, histamina mastocitară și nemastocitară contribuie la mecanismele de reglare a circulației din cursul reacțiilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
considerată un veritabil „hormon al homeostaziei hidroelectrolitice”, intervenind în reglarea aportului și eliminării de apă și electroliți. Efectele sale sunt datorate atât acțiunilor la nivelul musculaturii netede vasculare inclusiv renale, cât și la nivelul relațiilor funcționale ale SRA cu corticosuprarenala, medulosuprarenala, structurile nervos-centrale, hipofiza și epifiza. Menținerea homeostaziei circulatorii se realizează prin efecte vasoconstrictoare intense și generalizate, asociate cu cele de conservare a apei și sodiului în organism. Sintetic, funcțiile SRA ca sistem enzimatic formator de angiotensina II activă la nivelul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cronice a parenchimului renal, este posibilă apariția hipertensiunii. b) Prin acțiune directă asupra zonei glomerulate a corticosuprarenalei, angiotensina stimulează biosinteza de aldosteron, cu care se află în relație de feedback. În același timp, peptidul angiotensinic activează și celulele cromafine ale medulosuprarenalei și, în consecință, determină eliberarea de catecolamine atât prin mecanism direct, cât și pe cale indirectă nervoasă centrală (după cum se va vedea mai jos). c) Angiotensina II este un modulator al transmisiei nervoase parasimpatice și mai ales simpatice. Ea stimulează eliberarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în mecanismul de „gate-control” la nivel medular și supramedular. În același timp însă, SP are și un important efect antistres, fiind capabilă să inhibe aproape complet tulburările funcționale induse de stresul cronic; acest efect se datorează acțiunii SP la nivelul medulosuprarenalelor, de reducere a eliberării de catecolamine, care explică și efectul hipotensiv pe care îl are peptidul la animalele cu hipertensiune arterială spontană. Alte acțiuni la nivel central și periferic privesc stimularea eliberării de hormoni hipotalamo-hipofizari (LHRF, LH, TSH, STH), pancreatici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
distribuția sistemului enkefalinic au fost aduse de identificarea Met- și Leu-enkefalinei în LCR, substanța gri pericisternală, nucleii: accumbens, caudat, putamen, amigdalian, paraventricular, supraoptic, în regiunea perifornicală, hipotalamusul lateral, formațiunea reticulată, nucleii cohleari și vestibulari, straturile 1-2 din substanța gelatinoasă medulară, medulosuprarenală. Având în vedere această răspândire largă, sistemul enkefalinergic a fost apreciat ca făcând parte din sistemul neuroendocrin difuz (SNED, APUD). II.8.5.1. Sistemul endorfinergic este distribuit pe teritorii mai restrânse, fiind limitat la un grup de neuroni endorfinergici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prin intermediul complexului hipotalamo-hipofizar, al glandelor suprarenale, tiroidei și gonadelor. Acestea întăresc și prelungesc, în timp, efectele termo-genetice prompte ale reglării nervoase somato-vegetative. Frigul activează atât secreția de TRH, TSH, FSH și hormoni tiroidieni, cât și de hormoni corticosuprarenali și adrenalină medulosuprarenală. În timp ce hormonii tiroidieni și adrenalina intensifică termogeneza și diminuează termoliza, hormonii glucocorticoizi activează reacțiile chimice de gluconeogeneză necesare producerii de căldură. Astfel, efectele prompte ale reglării nervoase sunt potențate și prelungite, în timp, de componenta hormonală, în funcție de necesitățile reglării termice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ADH și sistemul renină-angiotensină-aldosteron conservă sarea și apa pentru a crește volumul plasmatic, glucagonul acționează în consens cu catecolaminele pentru a crește glucoza sanguină și a contracara efectele hipoglicemiante ale insulinei. De remarcat că ambele componente ale glandelor suprarenale, atât medulosuprarenala, cât și corticosuprarenala, participă la reacțiile de apărare și adaptare la stres. Evoluția trifazică a SGA, ca reacție de apărare și adaptare a organismului la diferiți factori stresanți, depinde atât de tipul, intensitatea și durata stresului cât și de reactivitatea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
căi efectoare realizează o gamă variată de reacții adreno-simpatice, neuroendocrine, metabolice, comportamentale și imunitare de diferite intensități și durate. Adrenalina de exemplu, întărește efectele excitării nervoase simpatice și exercită o serie de acțiuni metabolice adiționale. Este produsă exclusiv de către glanda medulosuprarenală, considerată ganglion simpatic modificat, secretor în proporție de 80% a adrenalinei. Noradrenalina nu depășește 20% din secreția catecolaminelor adrenomedulare. În multe țesuturi și organe, acțiunile adrenalinei și noradrenalinei sunt similare. În timp ce noradrenalina acționează mai ales asupra receptorilor 1 și 1
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu date și imagini noi privind cele mai importante aspecte ale zonelor vizitate. Dar, mai putem vorbi și din punct de vedere fiziologic de aspecte benefice ale acțiunii factorilor de stress, traduse în existența și impactul hormonului produs de glanda medulosuprarenală asupra întregului organism. Ne referim la acțiunea adrenalinei<footnote Termenul adrenalină provine de la cuvintele din limba latină ad = adaugă și ren = rinichi footnote>, care nu este altceva decât hormonul secretat în sânge de glanda medulosuprarenală în condiții de stress. Odată
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
impactul hormonului produs de glanda medulosuprarenală asupra întregului organism. Ne referim la acțiunea adrenalinei<footnote Termenul adrenalină provine de la cuvintele din limba latină ad = adaugă și ren = rinichi footnote>, care nu este altceva decât hormonul secretat în sânge de glanda medulosuprarenală în condiții de stress. Odată ajunsă în sânge, acest hormon determină creșterea frecvenței cardiace, a presiunii sanguine, dilatarea bronhiilor, în fapt, pregătește întreg organismul pentru producerea unei cantități importante de energie, realizabilă prin arderea lipidelor și sinteza glucozei. Relevant este
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
determină scăderea volumului circulant, a returului venos, ducând la scăderea debitului cardiac și deci a presiunii arteriale. Astfel, prin stimularea baroreceptorilor sinocarotidieni și cardio-aortici, se activează substanța reticulată, de unde, pe cale vegetativă predominant simpatică se comandă eliberarea de catecolamine de la nivelul medulosuprarenalei. Acestea (adrenalina și noradrenalina), acționează pe celulele efectoare (celule musculare din peretele vascular), bogate în alfa-receptori; rezultă un spasm arteriolar și precapilar cu creșterea globală a rezistenței periferice, cu suprimarea circulației capilare și în final creșterea presiunii arteriale. Debitul sanguin
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
cu date și imagini noi privind cele mai importante aspecte ale zonelor vizitate. Dar, mai putem vorbi și din punct de vedere fiziologic de aspecte benefice ale acțiunii factorilor de stress, traduse în existența și impactul hormonului produs de glanda medulosuprarenală asupra întregului organism. Ne referim la acțiunea adrenalinei , care nu este altceva decât hormonul secretat în sânge de glanda medulosuprarenală în condiții de stress. Odată ajunsă în sânge, acest hormon determină creșterea frecvenței cardiace, a presiunii sanguine, dilatarea bronhiilor, în
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
de vedere fiziologic de aspecte benefice ale acțiunii factorilor de stress, traduse în existența și impactul hormonului produs de glanda medulosuprarenală asupra întregului organism. Ne referim la acțiunea adrenalinei , care nu este altceva decât hormonul secretat în sânge de glanda medulosuprarenală în condiții de stress. Odată ajunsă în sânge, acest hormon determină creșterea frecvenței cardiace, a presiunii sanguine, dilatarea bronhiilor, în fapt, pregătește întreg organismul pentru producerea unei cantități importante de energie, realizabilă prin arderea lipidelor și sinteza glucozei. Relevant este
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
de celule aflate în strânsă corelație cu: bogată rețea de capilare sanguine (adenohipofiza, paratiroidele, corticosuprarenalele); vezicule mărginite de un strat de celule epiteliale secretoare (foliculii tiroidieni); celule nevroglice (neurohipofiza, o parte a epifizei) sau chiar neuroni simpatici cu rol secretor (medulosuprarenala). În condițiile fiziologice, fiecare glanda endocrina are o activitate secretorie constantă, care poate suferi modificări în condiții date. Din punct de vedere patologic, pot apărea tulburări în sensul creșterii sau scăderii hormonilor la orice vîrsta. Cauzele disfuncțiilor pot fi: ereditară
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
Mai sunt boli ale suprarenalelor: boală Addison și Feocromocitomul. Boală Addison Boală Addison poate fi declanșată de stres, infecții, traume și se manifestă prin oboseală amețeala, scăderi în greutate, pigmentația pielii și a mucoaselor. Feocromocitomul Feocromocitomul este o tumoră a medulosuprarenalei care determină excesul de adrenalină, noradrenalina și dopamină. Bolnavul prezintă cefalee, tahicardie, hipertensiune paroxistica. Diagnosticarea și tratarea bolii este în competența medicului specialist endocrinolog. Hipogonadismul Hipogonadismul este determinat de tulburări ale hormonilor tropi hipofizari de creștere, apare la ambele sexe
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
influența factorilor de mediu. Bioritmurile sunt ultradiene (periodicitate de minute-ore: secreția pulsatilă a gonadotrofinelor, de exemplu), circadiene (periodicitate de 24 ore: secreția cortizolică), circa trigintane (repetabile la aprox. 30 zile: ovulația), circumanuale. Reglarea neurogenă este asigurată de traductori neuroendocrini (hipotalamus, medulosuprarenală, pineală, pancreas). Se asigură o reglare în cascadă, centrii superiori de control folosind cantități mult mai mici de hormoni decât cele ce reprezintă răspunsul periferic al glandelor-țintă. Reglarea la nivel tisular se face prin modificarea sensibilității receptorilor în sens negativ
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]