119 matches
-
comunistă, paradisul săracilor - iată imaginile promisive care alimentează și justifică entuziasmul distrugerii prezentului. Visul nazist și visul comunist sînt menționate împreună în inventarul alibiurilor nobile ale violenței și de un mărturisitor din sînul "raiului" comunist (deci mai credibil pentru cei mefienți în observațiile - limpezi, prin urmare nu tocmai confortabile - ale istoricilor și gînditorilor din afara "lagărelor"). Este vorba de Alexandr Soljenițîn, care scrie, obosit de spectacolul istoric al măștilor amăgitoare ale crimei: "(...) inchizitorii își motivau acțiunile prin creștinism, cuceritorii - prin glorificarea patriei
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
în zilele de post, de la trecutul de informatori al înalt-stătătorilor din Sfîntul Sinod al BOR pînă la scandalul provocat de gestul lui Nicolae Corneanu de a se împărtăși laolată cu grecocatolicii. În genere, Marius Vasileanu îndrăgește făptura duhovnicilor, dar e mefient față de cea a clericilor, mai ales cînd ei ocupă un loc suspus în ierarhia bisericească. Iubește sfinții, dar îi critică pe preasfințiți, avînd ceva din maliția unui observator care nu are încredere în aparențele evlavioase ale majorității popilor. Pentru Marius
Fără surîs by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5076_a_6401]
-
altora, pe care și le asumă după criteriul gradului de regăsire: e valoros acel scriitor în ale cărui gînduri se află pe sine. Cum obsesia originalității merge mînă în mînă cu orgoliul recunoașterii, autorul nu așteaptă ecouri publice, și e mefient că va primi vreodată recunoașterea. De aceea actul scrisului e ordalițiu săvîrșit ca scop în sine, din nevoia de a-și scoate din latență predispozițiile pe care și le bănuiește. Dar peste tot, motivația adîncă e nevoia de exercițiu spiritual
Ieșirea din cărți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3530_a_4855]
-
Alex. Ștefănescu 13 noiembrie 2009. Nu știu alții cum sunt (de fapt, știu: mefienți față de ritualurile sărbătorilor și chiar față de ideea însăși de sărbătoare), dar eu iubesc festivitățile. Îmi plac momentele de bucurie colectivă, ceremonialurile, omagiile aduse învingătorilor. Acum mă aflu la Iași, la ediția a doua a unui select festival de poezie, intitulat
Festivități by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6682_a_8007]
-
arătînd spre ospătarul care aștepta. - Aha, zise Kingsley și puse din nou mîna pe meniu. încă nu m-am hotărît. Terry își dădu seama că habar nu avea ce să aleagă. - Tortellini îți place? îl întrebă el. Kingsley îl privi mefient. - Cum să nu, răspunse el. Mai ales primele, alea-n alb-negru. în timp ce așteptau să li se aducă felul principal, Logan își schiță propunerea. Lucra la unul dintre principalele studiouri de la Hollywood și încerca să pună în mișcare zece-douăsprezece proiecte orientate
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
M-am înșelat. Peripețiile cuvintelor care migrează dintr-o limbă în alta, reciclarea sensurilor, procesele care se petrec în zonele de confluență dintre limbi sunt subiecte de dezbatere deloc plictisitoare, deloc aride, când sunt abordate fără pedanterie și cu har. Mefient față de ele la început, am ascultat cu mare interes și pe alocuri captivat expuneri de specializare strictă precum aceea a prof. Jiři Felix, de la Universitatea Carolină, decanul de vârstă și de prestigiu al româniștilor cehi (,Limbile cehă și română din
Întâlnire la Praga by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11019_a_12344]
-
central-european e asfixiat de praful din colecția româniei literare în schimb o parte a creierului meu e oxigenată de fragmentele de gândire liberă înmagazinate acolo prin timp m'am metamorfozat în memoria ambulantă a revistei uniunii scriitorilor din românia sunt mefient față de ordinator parcurg tărâmurile și experiențele predestinate încărcat subconștient de texte din subtextul conștiinței culturale române vreau să fiu înmormântat acolo unde m'am născut o victimă a fetișizării cuvântului tipărit veți zice un idealist în simbioză aeriană cu o
Poezie by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Imaginative/11764_a_13089]
-
oară: ,Our sister, Sophia, she, who is a whore". Coincidență sau epifanie, deasupra tuturor criteriilor de credibilitate, întâmplarea e de repovestit. Nu întâmplător l-am invocat de la început pe Harold Bloom și al său canon, la care Codrescu se raportează mefient și cu suficient umor: ,...nu aș fi de acord, pentru că eu și prietenii mei schimbăm canonul cum ne schimbăm cămașa. Canonul de luni nu-i canonul de vineri. ș?ț Modelele sunt adesea acelea care au supraviețuit într-o frază
Sine qua non-ul occidental by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10803_a_12128]
-
să întărească, în sistemul de referință al fostului ilegalist, convingerea că nimic nu se poate construi prin "dresaj social", prin siluirea conștiințelor și pervertirea valorilor. Valorile-scop ale Revoluției comuniste au fost complet discreditate, murdărite, înjosite prin utilizarea unor mijloace inacceptabile. Mefient la început în privința liberalizărilor inițiate de Mihail Gorbaciov, Ion D. Sîrbu consideră că nimeni și nimic nu mai poate salva biata lui țară, prinsă în Războiul rece dintre Uniunea Sovietică și Statele Unite ale Americii, și condamnată, prin funesta înțelegere de la
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
vreun cotlon al realității le poate reflecta. Exemplară este febrilitatea cu care își exersează aprehendarea muzicii noi. Prin acest univers sonor, oarecum ermetic, pentru mulți inextricabil, a trăit o anume cădere în gravitatea și profunzimea unui fenomen generator de reacții mefiente, dacă nu chiar futile sau ironice. Puțini sunt astăzi cei ce pricep muzica savantă contemporană. Ei bine, Radu Stan nu numai că o înțelege, dar o și percepe cu toate slăbiciunile, răutățile, ifosele, dar și cu performanțele, galanteriile ori potențialitățile
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
coadă, toate textele sînt interesante și "la zi" (mă rog, la trimestru). Datoria față de Anul Eminescu e împlinită printr-o anchetă referitoare la ediția Christinei Zarifopol-Illias, văzută de pe poziții și din unghiuri diferite. Cristian Livescu se situează de partea celor mefienți în privința autenticității, atîta timp cît documentele nu sunt expertizate de "specialiști de certă probitate", iar ediția "grăbită să șocheze piața" îl nemulțumește. În schimb, Marin Mincu nu pune la îndoială onestitatea editoarei, ci face o sumară trecere în revistă a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
și la temele ori personajele predilecte ale cărților publicate abundă în acest volum-arhivă, de o intensă, aproape dureroasă autoreferențialitate. Spre deosebire de "optzeciștii" puri și duri, pe care îi respinge cu un nu hotărât armelor textuale, autorul apropiat de Sorin Preda este mefient față de orice convenționalizare, de sublinierea (fie și în răspăr) a procedeelor și tehnicilor cu care se fabrică proza. Nu este suficient să demontăm și să realcătuim textul, la nesfârșit, pentru a obține o carte adevărată. Literatura înseamnă mai mult decât
Un testament literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8982_a_10307]
-
față de cititor. Numai la Roșe Tremain am mai găsit un discurs liric atât de captivant. Ușoare comparații sau metafore deranjează cititorii dornici de o literatura adevărată: «simfonie a incompletitudinii», «firmament de stele rubinii», «grasă că un balon de apă».” Deși mefient în privința valorii unor române cu succes comercial, Cronicarul așteaptă mai întîi să citească cartea spre a se pronunța. La pământ Reporterre à terre era o semnătură glumeața dintr-o revistă de „moravuri grele”. Pentru unii reporteri și crainici TV, spune
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6556_a_7881]
-
le-o inspiră tranziția. Nu e nevoie de mult fler să constați că de felul cum răspund la prima chestiune depinde și optica pe care o au față de rezultatele tranziției. Cei care cred că există un fond național bun sunt mefienți față de efectele tranziției, iar cei care repudiază fondul autohton au încredere în rezultatele tranziției. Prin urmare vechea dispută dintre fondul oriental din adînc și formă occidentală de suprafață revine, la finele mileniului trei, în paginile volumului Luntre și punte. Din
În mijlocul Purgatoriului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5779_a_7104]
-
admir cel mai mult, pe lumea asta, e curajul. Curajul e, după mine, virtutea principală. În plus, curajul e unul dintre lucrurile cele mai fotogenice la un bărbat"... Pe lîngă curaj, Lelouch se declară fascinat de dragoste. "Structural, sînt un mefient. Așa am crescut. Singurul moment cînd ies din mefiența mea e atunci cînd mă îndrăgostesc. Dragostea e ca o vacanță a mefienței mele. Mă fascinează poveștile de dragoste și-mi place să le urmăresc ca pe niște policier-uri; un
Șabadabada, azi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15052_a_16377]
-
reacții. Întâlnirea criticului cu scriitorul pe care îl citește și vrea să-l înțeleagă pare aproape imposibilă. Fiindcă, la antipodul lui Eugen Ionescu, Eugen Simion e un comentator literar pentru care adevărul există. Fiind, în plus, sistematizabil. Câtuși de puțin mefient față de certitudini, criticul "șaizecist" le caută cu îndârjire, le disociază prudent și le extrage, cu o vizibilă ușurare, din materia densă a literaturii și a vieții. Le aranjează meticulos și le îmbină în structuri explicative care înfășoară cât mai strâns
Punctul pe i by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9793_a_11118]
-
singurătate și de cartea Să cunoști o femeie. în timp ce o traduceam, mă întrebam în ce măsură personajul principal, Yoel, îl reflectă pe Amos Oz. Cred că autorii își înzestrează eroii cu o bună parte din ei înșiși. Sînteți un tip reticent, introvertit, mefient ca personajul Dvs. Yoel? A.O.: Fiecare personaj din această carte și din toate celelalte cărți ale mele are cîte ceva din mine, dar asta nu înseamnă că romanul e o confesiune. Dacă ne referim la romanul Să cunoști o
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
teleologie acolo unde aparențele nu arată decît haos fără direcție, iar Plantinga face parte din această clasă. La Dennett, tendința căreia i se supune universul e o superstiție ivită din naivitatea de fond a firilor credincioase. Dennett e neutru și mefient, fără aderență la înfiorări religioase. Cu toată fermitatea cu care cei doi își apără pozițiile, schimbul de replici nu dă cîștig de cauză nimănui, cititorului nefiindu-i ușor să încline de partea cuiva. Pînă la urmă hotărăște afinitatea inițială cu
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
un soi de Hefaistos, "calfa a toamnei", care dă naștere "îngerilor/ bătînd fierul pînă e cald" și îndruma "scînteile spiritului". Materia primă" de care se slujește sînt stelele (Fierarul). În fine, natura se confruntă cu civilizația, ultima fiind tratată cu mefienta: "un metru cub de văzduh/ îi este suficient ideii/ să supraviețuiască" (Viitorul duminicii). Sau: " Prin artere/ vedenii urca grăbite/ ca-ntr-un barometru/ vremea de ploaie" (Prin artere-mi circulă vedenii...). Pînă la urmă, e degajata civilizația obscură a materiei
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
din coaja sa. În noua lume în care a intrat există repere puternice precum noua mamă, intepretată admirabil de Yael Abecassis, luptînd pentru noul ei fiu, lingîndu-l pe față ca o sălbăticiune, într-o scenă memorabilă, pentru a demonstra părinților mefienți că bubele fiului său nu sunt contagioase. La fel este și cu purtătorul de cuvînt al comunității evreilor etiopieni, care, rămas fără familie în împrejurări tragice, joacă rolul unui părinte spiritual pentru tînăr. Existența unor personaje prea puternice și focalizarea
Trăiește și dă mai departe! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9365_a_10690]
-
Luminilor, socotind-o un răstimp în care excesul rațiunii și optică ateista a dus la stingerea tradiției și la iscarea acelei superstiții moderne care poartă numele de progres uman. În al treilea rînd, reacționarul e un pesimist incurabil: privește cu mefienta desfășurarea istoriei și e foarte sceptic în privința virtuții omului de a îmbunătăți lumea. În al patrulea rînd, reacționarul e încredințat că istoria merge din rău în mai rău și că pîrghia acestei înrăutățiri stă în lucrarea ascunsă pe care o
Falanga inadaptaților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6545_a_7870]
-
Oameni care au practicat decenii în șir relativismul abordând o filozofică perspectivă a neputinței și nenorocului, nu pot crede acum că am ajuns acolo unde, de fapt, nu prea am merita să ajungem: în lumea civilizației și a bunăstării occidentale. Mefienți peste măsură, acești preoți ai "nealinierii" și spaimei de confruntare dau dovadă de-o acreală care e minunată la gogonele, dar cu totul nefericită în discursul public. În fond, ce s-a întâmplat atât de dramatic încât să strâmbăm din
Lecția de optimism metodic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10191_a_11516]
-
dezangajării, neimplicării, retragerii discrete din Sistemul pervaziv. Favorizată și de o structură psihologică defensivă, retractilitatea lui Paul Cernat oferă o dublă descripție: a socialismului bombat, convex-biruitor, lovind ca o bilă de oțel casele și viețile oamenilor: și, totodată, a individualității mefiente, disimulantă pe curba ei concavă, acceptând cu un zâmbet laș toate directivele pentru a nu respecta, în fond, nici una. Copilul și adolescentul firav și nevrotic, introvertit și contemplativ, dezvoltând o filozofie a cameleonismului jubilant, își trage seva morală tocmai din
Decrețeii II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11496_a_12821]
-
știe că masca e cu totul înșelătoare. Memoria lui Dorin e asemenea unui imens burete, capabilă să rețină, clasifice și judece absolut tot ceea ce privirea aparent dezinteresată captează. Cu trecerea anilor, trăsăturile au dobândit un aer vag oriental, de Buddha mefient și nedrept, șfichiuitor în vorbă, dar mereu gata de reîmpăcări. Furiile lui Dorin sunt devastatoare, asemeni unui izbuc eliberat dintre coastele unor munți gigantici. Cu atât mai călduroase - și deconcertante - sunt revenirile sale. Felul în care știe să pună în
Noi, pro-dorintudoranienii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10612_a_11937]
-
crede acest comentator sedus de dogme și totuși nedogmatic este, totuși, una clar (de)limitată. E critica placată pe particular. "Nu pretindea el șT. S. Eliotț, vorbind despre funcția criticii, un simț foarte dezvoltat al faptului concret?" (130) Ca urmare, mefientă la abstract și general, la idei, critica își fixează, într-un sens conservator, dar deschis, chiar și o limitare filosofică. Ideea revizuirii, ca sintaxă periodic transformată a istoriei, este atrasă tot de la T. S. Eliot: "Din când în când, e
Între crize și profeții by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8163_a_9488]