105 matches
-
pacifiști și idealiști non-violenți, „cruciații”fraternității, „libertății”, „păcii” și unității tuturor; tineri scriitori „furioși”întru adevăr, dreptate și egalitate, promovând în această jalnică lume un mesaj nou al creativității și bucuriei; artiștii însetați de ispitele ademenitoare și provocatoare ale lumii mefistofelice; și mulțimile de tineri „modești”, dar care sunt entuziaști că trăiesc în această epocă „captivantă”, bine intenționați,sinceri, privind cu speranță și optimism spre o lume a viitorului care i-ar ferici. Toate aceste necesități lumești oferite cu larghețe de
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
secolului trecut de către cunoscutul antropolog Claude Lévi-Strauss) ori semantica Logos-ului divin mai pot însemna cu siguranță ceva pentru Omul dezarmantului început de veac XXI (o Ființă adecvată sau nu ca trăire interioară și mentalități în tot acest turbion existențial mefistofelic al agonizantei forme imperiale postmoderne, cu devoțiune pr-istică desăvârșită clădite pe amalgamul dezarticulat, dar extrem de profitabil pentru unii, dintre superficiu și fragmentar. Se naște, astfel, și motivul îndeajuns de suficient pentru ca arta în genere să fie privită ca un veritabil
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]
-
pe Stephan Dedalus, aici definit prin opoziție cu alte doua personaje, unul reprezentând o anumita fațeta a Irlandei detestată de protagonist (și de autor), celălalt forța coercitiva prin raport la care - dialectic - se definește spiritul irlandez. Buck Mulligan este personajul mefistofelic, la început însoțindu-l, pe parcurs urmărindu-l, ispitindu-l, minimalizându-i reacțiile și trăirile lăuntrice, deprimându-l in general pe Stephen Dedalus. El este adus în carte pentru a reprezenta acea parte din caracterul irlandez pe care Joyce o
James Joyce – Ulise. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339466_a_340795]
-
Acasa > Stihuri > Momente > ACELAȘI EXERCIȚIU Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 896 din 14 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Se cern zăpezile ca dintr-o abundentă goarnă, Bătrâni însingurați parcă au uitat de foame. Alt secol bântuie mefistofelic ca o boarnă O lume imprecisă, ce-a uitat să se destrame. Sunt rude uneori ce intră pe la noi prin casă Cu lacrima, să spele dorul pentru cel plecat. Iarna mistuie tăcerea și umbra aburoasă A unui râu irezistibil și
ACELAŞI EXERCIŢIU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342160_a_343489]
-
capodopere universale, care aduc onoare și demnitate tuturor lucrărilor geniale ale omenirii. Nu poți răsturna Sensul creației în tot ansamblul diversității ei creștine, în tot ce e frumos, bine, adevăr, armonie, splendoare, sublim, divin, prin ispită demonică ori prin toană mefistofelică. Nu poți re-aresta această Gândire ortodoxă național-universală de excepție, printr-o maladie cronică, politică, așa cum bântuia în Rusia anilor ’30, zicătoarea populară: „Oameni să fie, că un articol (penal)se găsește”, zicătoare ce devine 8 ani mai târziu, sentință capitală
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
sărac și învechit, apropiat de limbajul de lemn”. Până aici mai răbdăm cum răbdăm, dar Dl Mihai Cimpoi întrece orice limită. Domnia sa susține că metoda lui Lucian Boia “e una ocultă, ținând de vrăjitorie, de o întindere de cercuri negre mefistofelice ale demonstrației: tot ce se întâmplă în jurul lui Eminescu nu ține de o anumită linie evolutivă, fie și sinusoidală, cu contribuții exegetice originale modeste (multe) sau eronate (cum se atestă în cazul marilor figuri), ci de o curbă drăcească a
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
-
auto)comentează permanent, sunt, în egală măsură, metatexte. De reținut, însă, că luciditatea analitică, scepticismul, acționează, de preferință, la suprafață, în fenotext. Iată ce aflăm: “Capricornul (autoarea e, într-adevăr, Capricorn, n.n., ED) are antidot (la Melancolie, n.n., ED) surâsul mefistofelic, ironia sprințară întru umor triplu-sec”. În adâncime, în mrejele complicate ale genotextului, palpită, drept contrapondere, între altele, ceea ce Maria Nițu numește, foarte inspirat, definindu-și, indirect, și măcar parțial, prozele, “sinesteziile emoționale” (topite, disimulate, în ironie amară, în referințe cultural-livrești
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
și a bărbaților. O lăsai să peroreze ca să-i fac în plac și-i răspunsei laconic Da! închizându-i telefonul. Precizări despre una, despre alta, mă gândii un pic geloasă, de la Seneca avea să ceară, de-ar fi trebuit. Zâmbii mefistofelic și-mi încheiai preparativele. Chiar îmi plăcea femeia din oglindă. Podoaba capilară? O minune castanie a la Mireille Mathieu! Ochii? Sub sprâncene frumos arcuite, căpruii mei se tupilau fals rușinați sub gene dese. Obrazul? Ca de adolescentă, natural colorat, tras
SFÂNTA NICOLE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379162_a_380491]
-
s-au editat câteva culegeri din publicistică, precum și două din creațiile epice. Au mai ieșit de sub teascuri, cu numeroase croșete, volumele Jurnal (1970) și Teatru (1973). La maturitate, chipul lui C. ia, cât în mod firesc, cât premeditat, un aspect mefistofelic, în care inteligența rece se aliază cu o siguranță oarecum agresivă și un grăunte de tulbure pasionalitate. „Avocatul roșu”, cum este numit adesea, aderă devreme la ideologia marxistă și, apoi, la cea comunistă, întreținând relații strânse cu șefii mișcării. În
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
modernă. Eroul, un personaj byronian, apropiat ca structură și de câteva personaje ale lui Pușkin și Lermontov, practică fără scrupule, cu o voluptate cinică nedisimulată, un fel de experiment erotic menit să demonstreze nesăbuința, nerozia iluziilor sentimentale. Asemenea unui damnat mefistofelic, libertinul seducător se simte superior mediului filistin în care trăiește, convențiile sociale nu-i spun nimic, iar mărimile vremii (sub numele cărora contemporanii lui H. au recunoscut personaje reale, de vreme ce nuvela este, întru totul, o autoficțiune) îi declanșează resortul sarcastic
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
de profunde”, cu o limbă melodioasă, care le transformă „într-o adiere, într-un tainic freamăt”, și texte de o „rece și distrugătoare ironie”, totul dominat de o „triumfătoare bucurie a spiritului de continuă negațiune, acest sarcasm fără măsură și mefistofelic”. T. se declară dezamăgit de echivalările românești și afirmă tranșant că „nu avem nici un singur traducător al lui Heine”. Prin analiză concede că doar unele versiuni ale lui St. O. Iosif sugerează melodicitatea originalului, deși cu riscul trădării unor sensuri
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
are și de ce, pentru că i-au înlesnit accesul la o lectură vrednică de a fi reluată spre îmbărbătarea minții mereu în viață: dreptul roman. Servește ca antidot în cazul histrionismului, iar refuzul specialității poate fi luat și ca modestie teatrală, mefistofelică, un histrionism existențial [...]. Eseistul și criticul literar mimează chiar, în activitatea sa publicistică, pe simplul amator, dând paginilor lui scrise un aer de oralitate salonardă, în candoarea și fortuitul ce sunt proprii oricărei cozerii, deși tema s-ar părea că
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
-tu și i-am zis că Fermín a avut un mic accident și că tu l-ai adus aici. — A Înghițit gălușca? Nu cred. — Mda. Librarul Își aprinse pipa și se adînci În fotoliul din spatele biroului, delectîndu-se În aspectul său mefistofelic. La celălalt capăt al apartamentului, Clara Îl umilea pe Debussy. Barceló Își dădu ochii peste cap. — Ce s-a Întîmplat cu maestrul de muzică? am Întrebat eu. — L-am concediat. Abuz de catedră. — Mda. — Ești sigur că nu te-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
a pus următoarea întrebare: ― Cine nu era creștin în vremea aceea? (Ne aflam în Evul mediu.) Și cum Simulescu aștepta cu nerăbdare răspunsul din spate, ce mi-a venit, nu știu, că i-am suflat șuierător, abia stăpînindu-mi un rânjet mefistofelic, la gândul celor ce aveau să urmeze: ― Papa nu era creștin! Glasul lui Simulescu s-a auzit pițigăiat și cu o siguranță de papagal: ― Papa nu era creștin! ― Cum, domnule? a întrebat profesorul stupefiat, nevenindu-i să-și creadă urechilor
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
că n-am înțeles? ― Ei, zâmbi Barbă, gesticulând, ca de obicei, cu degetul mare și cel arătător de la mâna dreaptă, ai înțeles tu foarte bine chiar...: adică să-i imiți pe domnii profesori! M-am uitat la Avram Todor; zâmbea mefistofelic lângă ușa cancelariei. Privirea mea i-a spus trist: "Mi-ați făcut-o, domnule profesor!" Dar Barbă nu mă lăsa deloc: ― Hai, Băjenarule, așteptăm! ― Domnule director, vă rog să nu vă supărați, dar nu-mi permit să-i imit pe
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
întrebat-o dacă nu i se păruse și ei că ursulețul avea exact privirea aceea a Zuzei, dementă și caraghioasă totodată. A întors spre mine un chip șmecher: care Zuza? Era clar, se prefăcea, altminteri nu ar fi zâmbit așa mefistofelic. You don’t fool me!, am tachinat-o cu titlul unui hit al celor de la Queen. A râs tare, cu capul dat pe spate. În felul ăsta am urcat până la cazarma din apropierea Peleșului. Vorbeam într-una și o priveam cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
îl trăiește ca atare. De aceea, observă atent recuzita și-și confecționează butaforia, unde, cu grijă, îl include și pe domnul freud, pe care urmează să îl cheme la o ședință de noapte, iar interjecțiile care urmează (he he he), mefistofelice parcă, sunt în ton cu toată atmosfera de acum, în care omul are șansa ori ghinionul să pășească definitiv între demoni și îngeri, chiar dacă, faustic (sau blagian!), ar putea să clameze: Oprește, clipă! Se resemnează însă, într un amestec straniu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
simple expresii ale unei imaginații literare - plămada lor este plămada din care au fost creați savanții naziști ce au hrănit visul stelar al omenirii cu sângele sclavilor moderni. Faliile tectonice ale războiului rece nu fac decât să exacerbeze această pornire mefistofelică a științei. Puterea seduce, iar savantul alege să abandoneze etica decenței în favoarea unei vocații a exterminării. Prin savanții săi, ce manipulează undele cerebrale sau meteorologia, ciclul inițiat de Jacobs rafinează ipoteza verniană din Robur le Conquérant. Damnarea intervine atunci când orgoliul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
fi vorba și În relatarea unui eveniment cultural găzduit de Teatrul Tineretului din Piatra-Neamț. Cum să mă mai Încred În intelectualii noștri de acum, dacă și Gabriel Liiceanu, autor al celebrului „Apel către lichele”, s-a lăsat sedus de arta mefistofelică a flatării și a lingușirii, devenind, În 1993, o lichea dintre cele mai dezgustătoare?! Prezentându-i pe scriitorii Virgil Ierunca și Monica Lovinescu pe scena Teatrului Tineretului din Piatra-Neamț, În ziua de 14 Septembrie 1993, domnul Gabriel Liiceanu și-a
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
care o făcusem. FĂră acea curtoazie și bunăvoință dincolo de limitele obișnuitului pe care le manifesta bibliotecarul - pe care le mai Întâlnești astăzi doar la anumiți domni mai În vârstă și foarte distinși din Ardeal -, dublate de un strop de viclenie mefistofelică, nu aș fi fost poate niciodată atrasă În povestea care urma și care avea să-mi schimbe foarte subtil traiectoria inimii. Când să ies, privirea mi-a căzut pe un portret al unui bărbat care, deși nu era bătrân, ținea
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
care o făcusem. Fără acea curtoazie și bunăvoință dincolo de limitele obișnuitului pe care le manifesta bibliotecarul - pe care le mai întâlnești astăzi doar la anumiți domni mai în vârstă și foarte distinși din Ardeal -, dublate de un strop de viclenie mefistofelică, nu aș fi fost poate niciodată atrasă în povestea care urma și care avea să-mi schimbe foarte subtil traiectoria inimii. Când să ies, privirea mi-a căzut pe un portret al unui bărbat care, deși nu era bătrân, ținea
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
trăiesc eu, niciodată. Doar mai sunt legi în țara asta, mai sunt tribunale. Îl dau pe mâna parchetului pe Costache, asta-i fac. L-a amețit stricata asta. Cine știe ce-o fi între ei. Stănică ciugulea cu o scobitoare, mefistofelic, câteva măsline. Felix, în schimb, se simți sfâșiat. Ar fi voit să strige, să protesteze împotriva insultelor, dar emoția îl pironise pe scaun. Simion îi făcea semn mereu să vină la masă, deși el voia să plece și ședea deoparte
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
al lipsei de unitate discursivă pe care intenționat mi-am asumat-o, căci acum am de gănd să fac un salt... metafizic! Dorințele personajului din Filantropica îl aruncă din zona gri a societății (zona aceea unde supraviețuiesc vrăbiile) în zona mefistofelică a existenței. Mefisto are acest dar, de a împlini dorințe din nimic. Creația, la el, nu este cu funcție ontologică, așa cum e la Creator, ci cu funcție aparentă. Demonul se definește ca fiind cel ce nu e. Mefisto pare că
Lacrimi şi bani. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
și sursă a nenumărate istorii diferite. Narațiunea autorului francez este o concatenare de biografii, epoci, personalități și stiluri ce se cheamă unele pe altele într-un interminabil cronograf al lumii, în care Jidovul Rătăcitor joacă toate rolurile posibile în felurite, mefistofelice travestiuri, atribuindu-și și asumându-și a posteriori ideile cele mai iscusite sau cele mai pustiitoare din istoria omenirii, preluate și puse în practică de conducătorii lumii. Jean d'Ormesson este și un expert în biografia romanțată, dovadă intruziunea în
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
va înțelege și mai bine misiunea: trebuia, ca fost om al Bisericii, să înfigă fierul înroșit în plaga purulentă a acelui carnaval al dezmățului, să-l ridice pe Gilles până la ororile Satanei, recurgând, în calitate de alchimist, la focul controlat în laborator. Mefistofelicul Prelati și discipolul său Gilles de Rais se vor deda astfel la lucrări de transmutație sau arderea de tot a cadavrelor de copii pe altarul Diavolului. Când ororile dincolo de orice închipuire vor fi date în vileag și după ce trupele Delfinului
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]