81 matches
-
afle cum este apreciat de fetele sale: „ca mierea“, îl lingușește cea mare; „ca zahărul“, îi ține isonul cea mijlocie; „ca sarea în bucate“, spune cea mică, nemulțumindu-l pe împărat, care o alungă din ținut. După ce ajunge nora împăratului megieș, fata cea mică își poftește tatăl la masă, ospătându-l cu bucate pe care le-a „sărat“ cu... miere și zahăr. Tâlcul acestui basm, ca și perenitatea unor obiceiuri, zicale și proverbe sunt mărturii ale însemnătății pe care sarea a
Agenda2003-15-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280905_a_282234]
-
pietre și femei”. Se simte, în temeiul unui impuls mizantropic, „perfect în viciul (...) de a însufleți obiecte”. Solitudinea îi ascute simțurile. În perspectiva cosmică, adoptată ca un semnal al lejerității spiritului neconstrîns de convenții, se disting elemente familiare, mărunțișuri anodine megieșe cu simbolurile: „își face rîndunica norocosul cuib: sîrme, crucifixuri,/ lanțuri vechi din economia omului căzute, / lămpița cărnii clipocește-n beznă, / auzul toarce puf nou în urechiușa iernii”. Ființa balansează între întreg și detaliu, între dramă (atribut al ansamblului) și absoluție
Din stirpea damnaților by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5798_a_7123]
-
naționalului”, lipsit de orice interes, întrucît ar fi „pur german”, deci neintegrabil unicei zone de interes în prezent, cea anglo-saxonă. Arghezi, Sadoveanu, Voiculescu? N-ar putea fi decît perdanți din capul locului. Așadar, imixtiunea în estetic a unor criterii geopolitice, megieșe - cum altminteri? - cu cele ale materialismului istoric. Aveți numeroși prieteni, sunteți admirat de mulți. Sunteți tolerant, sunteți dificil? Care sunt criteriile de selecție a celor apropiați? Aproape fiecare din noi se poate arăta și „tolerant”, și „dificil”, în funcție de circumstanțe. Iar
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
volum splendida evocare "În paraclisul de la Soroca". La 15 ianuarie 1943, din Iași, scria această Pisanie: "Io, Vasilie Lupu, Moldovei hospodar, Sălaș Domniei mele având la Eși, M-am vrednicit ca să ridic altar Pe-un loc ce-i cu Danubiu megieș." Se referea la biserica ridicată în Muntenia, ca temei al împăcării cu Matei Basarab, deci tot un fel de unire în al XVII-lea veac, prevestind Unirea din 1859. Versurile acestea, și multe altele, fiecare având data și locul unde
Curierul „Ginta latină” by Andrei Soroceanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2246]
-
mama lui Ion ( doar Îi legănase pe genunchi) și-i spuneau Tușa. Dupa nici eu nu mai știu câți ani, boierul se gândi că ar fi timpul să-și mărite fata. Și nu cu oricine, ci cu feciorul unui boier megieș, cu mult mai bogat decât dânsul. Și era fata frumoasă ca o floare și bună ca o pâine. Ce zarvă pe la conac când pețitorul cu mama și tatăl său se anunțară În vizită! Slugile măturau curțile, femeile scoaseră zestrea la
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
a) noastră. Deci domnie me(a) înpreună cu tot sfatul nostru am socotit și am trimis pre cinstitul și credinciosul boeriul domniei meli Toma vel vornic de Țara de Gios, cum ca să aibă d(uăm(neaălui a trage oameni buni megieș(iă di pinpregiur, și să socotească cu acei oameni buni și bătrâni pentru rândul acei bucăț(iă de loc cui se va veni. Deci boeriul domni(eăi mele de mai sus, numitul, mergând acolo cu mulți oameni buni au ales
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
au fost zicând târgoveții de acolo că ace(a) bucată de hotar este pe hotarul târgului, iar Vasilie Vod(ă) neputândule alege pâra au ales pe credincios și cinstit Toma, marele vornic de Țara de Gios, să strângă oameni buni megieș(i) și să socotească pentru ace(a) bucată de hotar, în ce parte să va veni, în parte(aă târgului Hușilui, au în parte(aă hotarului satului Episcopiei. Deci, dum(neăalui au mers acolo și au strâns oameni buni megieș
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
megieș(i) și să socotească pentru ace(a) bucată de hotar, în ce parte să va veni, în parte(aă târgului Hușilui, au în parte(aă hotarului satului Episcopiei. Deci, dum(neăalui au mers acolo și au strâns oameni buni megieș(iă și au socotit foarte cu dreptul și s-au venit ace(aă bucată de hotar în parte(aă hotarului satului Episcopiei, Broștenilor. Deci, atunce nefiind făcute vii pe acela loc l-au fost lăsat acel loc de era desprea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
acolo că ace(aă bucată de hotar iasti pre hotarul târgului, iară Vasilie Vod(ă) neputândule alege pâra, au ales pre al seu credincios și cinstit boeri Toma, marele vornic de Țara de Gios, să strângă oameni buni de prinpregiur megieș(iă și să socotească pentru acea bucată de hotar, în ce parte se va veni, în parte(aă în hotarul târgului, au în hotarul satului Episcopiei. Deci dum(neaălui au mărsu acolo și au strâns oameni buni megieș(iă și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de prinpregiur megieș(iă și să socotească pentru acea bucată de hotar, în ce parte se va veni, în parte(aă în hotarul târgului, au în hotarul satului Episcopiei. Deci dum(neaălui au mărsu acolo și au strâns oameni buni megieș(iă și au socotit foarte cu dreptul. Și sau venit acea bucată de hotar în parte(aă hotarului satului Episcopiei ce să chiamă Broștenii. Deci, atunce nefiind făcute vii pre acela loc, l-au lăsat de era un loc despre
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
zicând târgoveții de acolo că ace(aă bucată de loc este pe hotarul târgului, iar Vasilie Vod(ăă neputândule alege pâra, au ales pe al său credincios și cinstit Toma, marele vornic de Țara de Gios, să strângă oameni buni megieș(iă și să socotească pentru ace(aă bucată de hotar în ce parte să va veni, în parte(aă hotarului târgului, au în parte(aă hotarului satului Episcopiei. Deci, dum(neaălui au mărsu acolo și au strânsu oameni buni megieș
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
megieș(iă și să socotească pentru ace(aă bucată de hotar în ce parte să va veni, în parte(aă hotarului târgului, au în parte(aă hotarului satului Episcopiei. Deci, dum(neaălui au mărsu acolo și au strânsu oameni buni megieș(iă și au socotit foarte pe dreptate și s-au venit ace(aă bucată de hotar în parte(aă hotarului satului Episcopiei, Broștenilor. De atunce nefiind făcute vii pre acela loc ce să chiamă Ochiul, l-au fost lăsat de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
voievod întărește uric Episcopiei Hușilor stăpânirea asupra satului Broșteni cu o bucată de hotar, numită Ochiul, care ține de hotarul satului, pe care locuri s-au făcut și vii, alese de Toma, mare vornic de Țara de Jos, împreună cu oameni megieși. Noi Dumitrașcu Cantacuzino voevod b(o)jii m(i)l(o)stii g(os)p(o)dar zemli Moldavscoi. Adec(ăă au venit înaintea noastră și înaintea boerilor noștri celor mari și mici, părintele și rugătoriul nostru Sofronie, Episcopul de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
târgoveții de acolo că ace(aă bucată de hotar iaste pre hotarul târgului, iară Vasile V(oeăvod neputându-le alegi pâră, au ales pre al său credincios și cinstit Toma marele dvornic de Țara de Gios să strige oameni buni megieși și să socotească pentru ace(aă bucată de loc hotar în ce parte parte se va veni înainte(aă hotarului târgului, au în hotarul satului Episcopiei. Deci dum(neaălui au mers acolo și au strâns oameni buni megieși și au
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
oameni buni megieși și să socotească pentru ace(aă bucată de loc hotar în ce parte parte se va veni înainte(aă hotarului târgului, au în hotarul satului Episcopiei. Deci dum(neaălui au mers acolo și au strâns oameni buni megieși și au socotit foarte cu dreptate și s-au venit ace(aă bucată de hotar în parte(aă hotarului satului Episcopiei, Broștenilor. Deci atunce nefiind făcute vii pre acela loc ce să cheamă Ochiul l-au fost lăsat de era
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ce știu a scri-încă puțini-pomenesc de Poiana Sării dintre apele Doftanei și Telegii sau de „sarea de la Mislea“. Se află că Bukur din Câmpina face negoț cu sașii brașoveni. Pentru acești negustori localnici cum și pentru cei veniți din meleaguri megieșe sau din țări mai depărtate, stăpânirea orânduiește aici popas pentru vămuire... Un jurnal cu adrisant Al doilea caiet al jurnalului începe tot cu un fel de dialog interior al călugăriței de la Dealu. Dacă până acum călătoria noastră a avut sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
tratate. între Antantă și Bulgaria, la 27 noiembrie 1919, la Neuilly-sur-Seine; la 4 iunie 1920, la Trianon, între Puterile Aliate, în rândul cărora se afla și România, și Ungaria. Prin acest document s-au fixat și granițele Ungariei cu statele megieșe și s-a recunoscut în plan internațional unirea Transilvaniei, a Banatului, a Crișanei și a Maramureșului cu România; la 10 august 1920, s-a încheiat, la Sèvres, pacea între Antantă și Turcia. Și prin acest tratat s-au făcut rectificări
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
purtător al purității primordiale) care s-a înnegrit în urma conflictului biblic între Cain și Abel. În legenda grâului cristoforic se arată concepția țăranului român conform căreia pe fiecare boabă de grâu ar fi desenată figura lui Iisus Hristos. Legenda clerului megieș schițează refuzul categoric al țăranului român de a accepta faptul că cerul a fost întotdeauna atât de departe de noi și preferă să creadă că cerul a fost cândva foarte aproape de pământ, dar că a fost îndepărtat de Dumnezeu ca sa
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
Apoi n-ai băgat de seamă că acei megieși despre care vorbeai își spuneau cu mândrie: „Noi, toți acești orășeni, am pus pecețile și iscăliturile”? Este drept că pentru prima oară întâlnesc așa o numire. Puteau să-și spună doar megieși și atât. Mergem mai departe, sporovăind mereu. Bătrânul se oprește și, privind insistent la o casă, mă întreabă pe nepusă masă: Salî aga turcul îți spune ceva, fiule? Stai numai o clipă, să răscolesc în memorie, părinte. După o scurtă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
fost trimis de Iordache Cantacuzino vel logofăt din porunca lui Constantin Mihai Cehan Racoviță voievod, la 7 iunie 1752 (7260), să cerceteze locul și să îndrepte lucrurile. Și spune acest vornic Toma: „Deci mergînd noi acolo, am strînsu oameni buni megieși, și i-am cetit și zapisele. Și s-au aflat un Toma săiman di Curtea gospod, om bătrîn ca de 70 ani, carăle dzise c-au crescut de mic Sandului băcal, socrul lui Constantin Cojocea, ș-au luat cu sufletul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Gheorghe Șeptelici, logofăt al doilea, Strătulat uricariul și vătaful Sârbul?” Am luat aminte, părinte, la toate și iată ce spune vodă despre cei trimiși să hotărnicească ocina mănăstirii Socola: „...au mers acolo de-au strâns oameni buni de prin pregiur megieși și au mers din semne în semne, pecum scrie uricul de la Petru vodă, de au ales locul și au stâlpit și mai bine...” „Eu cred că așa e firesc, fiule. Să cercetezi întâi cele scrise și nescrise și apoi să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
jucării pline de hazul și farmecul copilăresc, parcă‐mi saltă și acum inima de bucurie! și, Doamne, frumos era pe atunci, căci și părinții, și frații, și surorile îmi erau sănătoși, și casa ni era îndestulată, și copiii și copilele megieșilor erau de‐a pururea în petrecere cu noi, și toate îmi mergeau după plac, fără leac de supărare, de parcă era toată lumea a mea! și eu eram vesel ca vremea cea bună și șturlubatic și copilăros ca vântul în turburarea sa
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
și răspunde-n Ursa Mare"; ".Oaspeți suntem/ în tinda luminii/ cu cerul vecini"; S-a întors, ah! în lume-o stea/ mi-s arse mâinile de ea"; În seara aceea ceva se schimbase nespus/ aici-n pământeana epocă/ și-n megieșe ținuturi lunare de sus". Dacă Arghezi vrea să se simtă în infinit "acasă", Blaga ar voi să-și facă zare din pridvor. El își "dezmărginește gândul pe măsura înaltă a firii", pentru ca istoria sufletului să se desfășoare pe nemărginitele dimensiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
i se spunea Starostele, iar singura mângâiere era baba lui, cu care-l vrednicise bunul Dumnezeu. Starostele nu avea copii, iar nevasta lui era tare supărată. Cu toate acestea, ei își trăiau zilele trebăluind pe lângă bordei și sfătuindu-se cu megieșii lupi sau urși despre neccazurile sau bucuriile vieții. Într-o noapte, bătrânul a visat că nevasta ia născut un prunc de mai mare frumusețea, dar noaptea trecu și jalea omului era tot mai mare. Văzându l așa supărat, soția l-
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
trecerea, ca durată, este specifică ființei umane"120: "De ce nu ne-am întoarce în livezi,/ În liniștea-ntreruptă doar de poame,/ Unde pe mii de ani-nainte vezi,/ Rostogolindu-se aceleași toamne,// Și orice spaime ar aduce norii,/ Din răscolite ceruri megieșe/ Ca-n cele mai de mult istorii/ Cireșii numără cireșe// Legile basmelor se schimbă/ zadarnic printre paradise,/ În doar de ei știuta limbă/ Caișii spun mereu caise// Și ca și cum nimic în lume/ Nu-i poate face să dispere,/ Când zările
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]