144 matches
-
mulțumindu-se ceilalți copii cu cîte-o zestre în bani sau în avere mobiliară. Din documente se văd resturi de inalienabilitate și o îngreuiare foarte mare a cumpărătorii. Pentru a se vinde o moșie trebuiau consultați toți membrii familiei, precum și toți megieșii. Dacă unul din. membrii familiei ar fi lipsit din țară dreptul lui de a răscumpăra moșia nu se prescria în zeci de ani. Dispărând sistemul feudal sau mai drept zicând semifeudal, ce mai rămânea alt decât formele curat esterioare ale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
peste tot se pupă gazelele cu leii, și dă peste o vâlcea plină cu doze cu bere, pielițe de cârnați, șervețele și prezervative folosite. Și dintr-o dată, cu o singură mișcare devine întregul Paradis un loc de picnic plin cu megieși de-ai noștri. Sfârșitul actului doi Actul al treilea (Locurile de stat jos dar și ordinea din încăpere sunt la fel cu cele din actul 1, dar Frumoasa Pereche abia a intrat și cercetează spațiul, strâmbând din nas.) EA: Vorbești
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
casă. Însă: „când mă uit înapoi, doi hojmalăi se și luase după mine; și unde nu încep a fugi de-mi scăpărau picioarele; și trec pe lângă casa noastră, și nu întru acasă, ci cotigesc în stânga și întru în ograda unui megieș al nostru, și din ogradă în ocol, și din ocol în grădina cu păpușoi, care erau chiar atunci prășiți de-al doilea, și băieții după mine; și, până să mă ajungă, eu, de frică, cine știe cum, am izbutit de m-am
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
drept canonic. În fapt, necesitatea apariției unei asemenea instituții este subliniată și de Antim Ivireanul în încercările sale de a implica Biserica în viața cotidiană a individului, de a pune capăt haosului instituțional în care de la preot la pârcălab, de la megieș la căpitan, orice notabilitate locală își arogă importante competențe - acordarea divorțului, ridicarea gloabei, cununarea fără cercetare etc. Prin Manualul său, mitropolitul Antim fixează locul Bisericii în inima comunității, trasând clar obligațiile slujitorilor: „Încă-și vă poruncim și aceasta: nimeni din
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cine a făcut o, pe ce temei?) și prin judecăți el știe că nu mai are șanse să-și recupereze locul. Altceva nu vrea. timpul necruțător va rezolva diferendul În câțiva ani. O poveste asemănătoare Îmi istorisește, cu obidă, un megieș al meu de la Bârnova: grădina pe care o are de la tatăl său a fost dată, „preschimbată”, a trecut prin mai multe mâini, a mai recuperat o mică parte din ea, dar parcă nu-i a lui, având În coaste proprietari
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
structurile”, se lamenta cu ani În urmă un lider În care se puseseră speranțe. „Dă-i dracului, n-am Încredere În nici unul, votez cu cine-mi dă de băut mai bine”, mi-a Împărtășit „opțiunea” sa, acum un timp, un megieș de la Bârnova. Este exact ce urmăresc noii „formatori de opinie”: amețește l pe individ, fă-l să se Îndoiască de tot și de toate, sapă-i Încrederea În simțul său de orientare, schimbă-i structura cognitivă și apoi du-l
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
el ne este, în principiu, rezervat, principiul ca atare nu garantează și declanșarea elanului într-acolo. Suntem noi înșine doar în măsura în care ne abandonăm pasiunii - aberantul teleferic fluid contra curentului, către culmile unde individualul și divinul se întrețin peste gard, ca megieșii pe la țară. Cât despre Pasife, ar fi putut jura că, în cazul ei, meritul pentru suspendarea de zenit a grădinii ei secrete îi revenea lui Dedal; fără tehnică, pasiunea se risipește în propriile-i excese. Versiunea lui de ars amoris
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Neamț, cum veți vedea această carte a noastră, să faceți legiuită dreptate lui Hâra ot Vârtop, cu Ionașcu Drob ot Hogioge că are să-i plătească lui un bou sau cinci taleri. Iar de va avea nedreptate, atunci să-și strângă megieșii și să se arate aicea. Altfel să nu faceți. Singur Domnul a poruncit." Însă, prin carte domnească, se ordonă „să nu se amestece în judecățile bisericești", acestea fiind de competența episcopului și a protopopilor. Din cartea lui Ioan Teodor Voievod
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
erau niște grămezi de pământ împrejmuite cu gard rotund de nuiele sau copaci, stâlpi de lemn, drumuri, cursuri de apă sau alte semne. Între proprietari, hotarele erau marcate cu mușuroaie, copaci sau cu o creastă de pământ. Încălcarea acestora de către megieși constituia prilej de gâlceavă sau de procese. Țarina câmpului era închisă cu o poartă numită „poarta țărnii”. În Tarnița, aceasta era situată lângă locuința lui N. Apostu. Recoltele erau păzite de către un jitar, care primea, drept răsplată pentru activitatea depusă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
tot ce a învățat peste săptămână.” (I. Creangă, 4) sau este nume predicativ, component al unui predicat analitic: „Care sunt mai poetice, după d-ta, adică mai capabile de a deveni hieroglife...” (G. Călinescu, U.P., 97) • subiect: „Luca Moșneagu, megieșul nostru, vă duce cu căruța cu doi cai ca niște zmei.” (I. Creangă, 77), „Atunci, băiatul în bluză, cel ce o speriase pe Luxița, făcu ce nu-i trecu nimănui prin gând să facă.” (C. Țoiu, 18) • complement al obiectului
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rimate: "să-l văd când mi-oi vedea ceafa"; Poate că acesta-i vestitul Ochilă, frate cu Orbilă, văr primare cu Chiorilă, nepot de soră lui Pândilă, din sat de la Chitilă, peste drum de Nimerilă, ori din târg de la Să-l-cați, megieș cu Căutați și de urmă nu-i mai dați". Protagonistul este un personaj solar dintr-un scenariu inițiatic, in care mai apar calul și Sfânta Duminică. Din punct de vedere al criticii arhetipale, basmul lui Creangă este "un pelerinaj spre
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
V.V. să aleagă hotarul satului Mlenăuți, dăruit de Miron Barnovschi V.V. mânăstirii Solca și jumătate din Siliștea Licina, cumpărătura lui Evloghie episcop din Rădăuți de la Moișanu cum și cu Petrică, ginerele Tolocicoaei cu frații lui, strângând oameni tineri și bătrâni megieși din Bobești, Petre Roșca din Concești, Gherasim, Andrei Murguian, Toader diac, fiul lui Pricop Bobăscu din Cuzlău, Miron din Bobești... popa Toader din Havârna...,Iațico din Hudești care a fost Licina, Glige din Hudești...,au aflat cum să le despartă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
dacă ați da o oaie pe an - trebuie, nu trebuie? Eu mă voi ocupa de toate celea, iar voi veți trăi În bună pace“. Bine și așa, până În ziua În care a cerut și o bucată din ciosvârta cu care megieșul m’a răsplătit pentru că i-am Împrumutat boii. - Mi se pare normal. Nu mai aveai o sută de oi, ci 100 virgulă ceva... - Da, Moti, dar ciosvârta venea dintr’o altă sută de oi pentru care se plătise deja birul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
după sonorități, decât după înțeles. Cum ar fi de exemplu: ‘‘ Poate acesta-i vestitul Ochilă, frate cu Orbilă, văr primar cu Chiorilă, nepot de sora lui Pândilă, din sat de la Chitina, peste drum de Nimerilă, ori din târg de la Să-l-câți. Megieș cu Căutați și de urma nu-i mai dați. Mă rog, unu-i Ochilă pe fața pământului, care vede toate și pe toți, altfel de cum vede lumea cealaltă; numai pe șine nu se vede cât e de frumușel. Parcă-i
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
NOBEL pentru români, prin comparație cu vecinii de continent, mai galonați, ca să nu spunem mai abili și mai norocoși. Una dintre explicații ar putea-o constitui tocmai faptul că ne autodeclarăm, de bună voie și nesiliți de nimeni, nevolnici. În vreme ce megieșii nu știu să fi proclamat vreodată "despărțirea de", să zicem, Petöffi, noi ne îngăduim să cerem ultimativ despărțirea de "cadavrul din debara" Eminescu, doar astfel putând... intra în Europa. Ca să te respecte alții, se cuvine, înainte de toate, să te respecți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Cel de Sus. E refugiu și perimetru al regăsirii sinelui și al aflării celorlalți. E puntea de legătură dintre ceea ce a fost și ceea ce va fi. E pâinea caldă din cuptor, pe care o Împarți cu ai tăi sau cu megieșii tăi. Sunt merindele care-i adună pe cei din casă, cei care sunt sau cei care-au fost. E locul aproape sacru prin care se face direct legătura cu Cerul. E spațiul intim În care poți gândi sau face tot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
copil, cu toate gesturile pe care le faci, nu-i chiar pe gustul unui om mare, dar poate semnala puterea de a Înfrunta viața și „măreția” ce se vor ivi mai târziu. Ai vreo șase anișori, Îți cunoști deja sălașul, megieșii, ascunzișurile din grădină, găurile din garduri prin care te poți strecura spre alte zări. Afli de una și de alta, că nu tot ce-ți dorești se Împlinește, că nu tot ce zboară se mănâncă și că viața e grea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
la 1 mart, să mături prin casă și să arunci gunoiul pînă la ziuă, pe la vecini, cu capul gol și dezbrăcată pînă-n brîu, ca să se ducă purecii, și să zici de trei ori: „Marta la noi în casă, purecii la megieși*!“ Dacă vara se pun pureci pe varză, ca să-i stîrpești, dimineața pe întuneric, unul din ai casei, mai ales o fată, să cearnă cenușă peste varză, fiind însă în pielea goală. Dacă îneci puricele în apă, vine ploaia. (Gh.F.C.) Pușcă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de ședință, îngălbenit de trecerea a 53 de ani de la data emiterii: o viață de om. De data aceasta, documentul este scris îngrijit, cu o caligrafie bunicică ba, chiar și cu ortografia ceva mai acătării față de hârtia similară întocmită de megieșii din Popești. După cum spuneam, toate ședințele de partid respectau cu strictețe un tipic despre care nu se poate spune, totuși, că era o invenție comunistă deoarece cam toate grupările politice de dinaintea anului 1945 îl foloseau. Cu siguranță și la Chircești
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
adăpost ale Dunării; sau când, În squarul Ateneului Român, În fața mândrelor coloane ionice, În jurul grupului de bronz al Curiaților și printre straturile de flori de soi, Canna indica, scurmă, ziua nămiaza mare și În plină libertate bucolică, găinile și curcile megieșilor; sau când, În blocul cu confort modern din strada Jules Michelet 15, mă trezesc și blagoslovesc, În fiecare dimineață, cântatul cocoșilor și guițatul purceilor din fosta ogradă boierească a vecinului care și-a tăiat deunăzi, sub ferestrele mele, porcul cel
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Țarnă, Margalina, Doca, Verona); supranumele/poreclele (Barabulă, Doba, Ivan, Catrinoasa, Verigă, Bodașcă, Tărâță, Bordei, Forman, Putinică, Ciocârlie, Chiron); toponimia minoră (Întrepareie, Puntea de la Mitoc, Hlineț, Pădurea Berna, Șvarac/Șforac, Cutul Gavaraș, Țarna, Pe Lan, Toloaca, Horaiț, Humărie); gospodăria tradițională, familia, megieșii, neamurile; instituțiile satului (Biserica, Școala, Primăria, Miliția), funcționarii locali (străjerii primăriei), dugheana, prăvălia; păcurariul (dohotarul; facem precizarea că, potrivit normelor dialectale, consoana r este muiată sau rotunjită, i de aici și din multe alte exemple asemănătoare fiind asilabic, ultrascurt, șoptit
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Spune-mi acum, mărite Spirit, câte ceva despre mănăstirea Socolei din vremea măicuțelor.Apoi cam toate cele mergeau mai altfel. Este curios că despre danii către mănăstirea Socolei se poate vorbi mai puțin. În schimb, despre împresurări ale moșiilor mănăstirii de către megieși găsim zapise destule. Primul ar fi cel din 5 mai 1666 (7174), din care se vede cum: „Ilisafta starița, fata lui Fulger și tot soborul de la sfânta mănăstire de la Socola...s-au pârât cu vătămanul și cu toți sătenii din
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și hotarăle pân-aici stricate, ce nu se știe de lucrători sânt stricate au de alții...și s-au tocmit iar la loc...precum au fost de vac.” Dintre zapisele care vorbesc de unele pricini ale călugărițelor de la Socola cu megieșii sare în ochi porunca lui Constandin Mihail Cehan Racoviță voievod către slujbașii domnești, din 5 dec. 1751 (7260): „Scriem domniia mea la boiarii noștri Tănasă Meleghe vornicul de poartă și la Simion Cheșco uricarul. Vă facem știre că aice, la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
vorbirea rimată, jocul de cuvinte cu același sufix: ―poate că acesta-i vestitul Ochilă, frate cu Orbilă, văr primar cu Chiorilă, nepot de soră Pândilă, din sat de la Chitilă, peste drum de Nimerilă ori din târg de la să-l Cați, megieș cu căutați și de urmă nu-i mai dați-. Umorul e stârnit și prin alte procedee: a) caracterizare ironică: fata Irinucăi ―era balcâză și lălâie de-ți era frică să înnoptezi cu dânsa în casă-; b) prin nume sau porecle
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Neamț. Și vestiții năzdrăvani Ochilă, Flămânzilă și Păsări-Lăți-Lungilă, și Gerilă și Setilă sunt flăcăi șugubeți și „ai dracului-, ca și dascălii Mogorogea, Trăsnea și ceilalți din Amintiri, numai cât tratați epic. Și chiar capra și iezii ei nu-s decât megieși ai feciorului lui Ștefan a Petrei, o biată văduvă cu trei copii. Puneți în loc de capră - un nume femeiesc, în loc de iezi - copii și în loc de lup un țăran hain și veți avea o nuvelă din viața țărănească. Criticul remarcă faptul că unele
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]