144 matches
-
să nu fi avut, totuși, suficiente metanii, rugăciuni și acatiste, de dat, în locașurile private, sau publice, de sănătate. Sau să nu fi avut de toate. • Astăzi m-am gândit că balada „Miorița”, cu pastorul ei, încolțit între lăcomia unor megieși, își găsește - în istoria românilor - un profund înțeles. Dacia, Imperiul Roman, năvălirile barbare, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Otoman, Imperiul Iubeu, Diverse Imperii de Hârtie, sau Virtuale, Imperiul Răsăritean, Imperiul Apusean. Între Imperii de-a stânga și de-a dreapta, păstorii României crucificate
DIALOGURI CU ELISE (2) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376276_a_377605]
-
mulțumindu-se ceilalți copii cu cîte-o zestre în bani sau în avere mobiliară. Din documente se văd resturi de inalienabilitate și o îngreuiare foarte mare a cumpărătorii. Pentru a se vinde o moșie trebuiau consultați toți membrii familiei, precum și toți megieșii. Dacă unul din. membrii familiei ar fi lipsit din țară dreptul lui de a răscumpăra moșia nu se prescria în zeci de ani. Dispărând sistemul feudal sau mai drept zicând semifeudal, ce mai rămânea alt decât formele curat esterioare ale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Cel de Sus. E refugiu și perimetru al regăsirii sinelui și al aflării celorlalți. E puntea de legătură dintre ceea ce a fost și ceea ce va fi. E pâinea caldă din cuptor, pe care o Împarți cu ai tăi sau cu megieșii tăi. Sunt merindele care-i adună pe cei din casă, cei care sunt sau cei care-au fost. E locul aproape sacru prin care se face direct legătura cu Cerul. E spațiul intim În care poți gândi sau face tot
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
copil, cu toate gesturile pe care le faci, nu-i chiar pe gustul unui om mare, dar poate semnala puterea de a Înfrunta viața și „măreția” ce se vor ivi mai târziu. Ai vreo șase anișori, Îți cunoști deja sălașul, megieșii, ascunzișurile din grădină, găurile din garduri prin care te poți strecura spre alte zări. Afli de una și de alta, că nu tot ce-ți dorești se Împlinește, că nu tot ce zboară se mănâncă și că viața e grea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
atunci cu glas plângător: Dar bine, cucoane, dacă nu va fost cu plăcere să pricepem și noi câte ceva din cele ce spuneți dumneavoastră, de ce ne-ați mai adus aici să vă bateți joc de noi ? Ei, cucoane, cucoane ! Puternic ești, megieș Îmi ești, ca răzeș ce mă găsesc, și știu bine că n-are să-mi fie moale, când m-oi Întoarce acasă, unde mă așteaptă nevoile. Dar să nu vă fie cu supărare, ia, palmele aceste țărănești ale noastre străpunse de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
atâția ani de zile, nu l-a uitat colonelul Alexandru Cuza și că l-a primit cu atâta bunătate,[...] Începe a se jelui cum urmează: Luminarea voastră ! De când cu păcatul cel cu adunrea n-am mai avut zi bună cu megieșul meu cel puternic, stăpânul unei moșii foarte mari, pe care-l cunoști Măria ta... Dar de cum am ajuns acasă, goană și prigoană pe capul meu, din partea boierului, În tot feliul. Întâi și-ntâi, a pus Înadins pe feciorii boierești să
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
că mănâncă șerpi. {EminescuOpVIII 371} [JUDEȚUL LUI VODĂ] 2277 [VODĂ, TOADER BĂLAN, ȘTEFAN VULPE] [VODĂ] Cum te cheamă și ce pricină ai? [TOADER BĂLAN] Mă cheamă Toader Bălan și mă judec pentru împresurarea ce pătimește un loc al meu despre megieși. [VODĂ]1 (dîrz)Ce te judeci cu megieșii? împăcare nu se poate? Pentru fiece lucru de nimic, la Domnie, ha? Ce socotiți voi, că altă treabă n-am decât să vă număr prunele din grădină? [TOADER BĂLAN] M-aș împăca
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
2277 [VODĂ, TOADER BĂLAN, ȘTEFAN VULPE] [VODĂ] Cum te cheamă și ce pricină ai? [TOADER BĂLAN] Mă cheamă Toader Bălan și mă judec pentru împresurarea ce pătimește un loc al meu despre megieși. [VODĂ]1 (dîrz)Ce te judeci cu megieșii? împăcare nu se poate? Pentru fiece lucru de nimic, la Domnie, ha? Ce socotiți voi, că altă treabă n-am decât să vă număr prunele din grădină? [TOADER BĂLAN] M-aș împăca bucuros M[ăria] Ta, numai nu vrea s-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu se poate? Pentru fiece lucru de nimic, la Domnie, ha? Ce socotiți voi, că altă treabă n-am decât să vă număr prunele din grădină? [TOADER BĂLAN] M-aș împăca bucuros M[ăria] Ta, numai nu vrea s-audă megieșii de împăcare și sunt mulți. [VODĂ] (vornicului, încet) Cercetează bine pricina lui... pare un sarac drept. (tare) Locul n-ar mai pătimi, dar poate tu să-i pătimești pierderea lui. [TOADER BĂLAN] Cum o fi voia M[ăriei] Tale. [VODĂ
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a reda textul într-o formă rimată și ritmată: „Poate că acesta-i vestitul Ochilă, frate cu Orbilă, văr primar cu Chiorilă, nepot de soră lui Pândilă, din sat de la Chitilă, peste drum de Nimerilă. Ori din târg de la Să-l-cați, megieș cu Căutați și de urmă nu-i mai dați. Mă rog, unu-i Ochilă pe fața pământului, care vede toate și pe toți altfel de cum vede lumea cealaltă; numai pe sine nu se vede cât e de frumușel. Parcă-i
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
maidanezi, te rog să cauți alte locații potrivite»... Fac cereri, iubi, 'ntr-una, de-atunci, poate mă crezi, am ochii roși, o vârstă, cireșul mă înghite, surâsul meu e candid, păcat că nu îl vezi ... Cântec înapoi la tine Vor veni megieși, va fi roi de tembeli, sub fereastra-ți prea mulți vor falsa repetat, parcă văd prin potopul de pași un plecat, înainte de-ajuns la atâți decibeli. Va fi cârd și, la pusul de nopți deocheat, vor zbura lilieci în
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
nu începea atrăgător. Ulițele pe care le băteam acuma zilnic îmi păreau murdare. Cu vremea însă a început să-mi placă așezarea de pe colinele cu livezi în care munca, dacă nu era grea, nici prea bănoasă nu părea. La portițe megieșii schimbau cu înțelepciune vorbe, uimiți de veștile despre război, crime, imoralitate. Se afla aici o lume deosebită, un loc în care nimic rău nu se putea întîmpla. Rătăcită în vecini, o rață era înapoiată peste grad, prilej cu care se
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
mai multor vornici de poartă trimiși de “Io Matei Ghica voevod pentru locul domnescu carele iaste împregiurul haznalii cei vechi, din sus de hazna despre Podul Vechiu și din gios despre Sfeti Neculai, cum că ar fi împresurat de cătră megieșii ce au locuri a lor împrejurul locului domnescu”. Plângerea este făcută de către frații Dima și Constantin suiulgii, pentru că locul a fost încălcat de către mănăstirea Zlataust, mănăstirea Galata și preotul Iftimie “de la biserica dispre Doamna”, cu feciorii lui. Din această mărturie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
bună! Am să-ți spun că la 25 octombrie 1696 (7205), Sava arhiepiscop și mitropolit face știre că a vândut niște case “aicea în târgu în Iași, între svânta mitropolie cea nouă ce s-a chemat Besereca Albă” și alți megieși pe care mitropolitul îi înșiră în zapis. Acestea se petreceau doar la un an după ce doamna Anastasia a zidit noua mitropolie cu hramul Stratenia Domnului, despre care spune că “După mila puternicului...Dumnedzău... o am obârșitu și o-mpodobitu, și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Tărbujănească, din dzilele lui Vasilie vodă (Lupu n.n), pentru că au fost Ionașcă Țigănaș popă la doamna lui Vasili vodă, la Tudosca. Deci le-au fost luat cu năpaste cu cuvântul doamnei Tudoscăi și sânt împresurate până acmu”. Vornicii adună megieșii și află că și “Ștefan armanul” care a “ședzut într-acele dughene de la Barnovschie vodă până în zilele lui Ștefan vodă și” că “au dat chirii tot Măricuții... Deci, precum au mărturisit înaintea noastră atâțiia oameni buni... așea mărturisim aceasta adevărată
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Dacă asta ți-i vrerea, te ascult. --Egumenul Costan scrie: “Preînălțate doamne, mănăstire Trii Sfetitile... având locuri și pivniți... aice în Iași din vale de Târgul Făinii ci să numești pe Ulița Chirvăsăraua Vechi... acum să află împresurată de cătră megieși; mă rog mării tale... să se rânduiască un vornic de poartă ca... să și hotărască locurile mănăstirii... ca să nu mai fii în supărare”. Vodă poruncește lui Costandin Palade vel logofăt de Țara de Gios să lămurească lucrurile. Acesta îl trimite
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pe acestu zapis,...ca să să știe”. Ar mai fi ceva de adăugat, fiule. Aici m-ai lăsat fără răspuns, părinte. Nu prea mă duce capul la ce te-ai gândit sfinția ta. Apoi n-ai băgat de seamă că acei megieși despre care vorbeai își spuneau cu mândrie: „Noi, toți acești orășeni, am pus pecețile și iscăliturile”? Este drept că pentru prima oară întâlnesc așa o numire. Puteau să-și spună doar megieși și atât. Mergem mai departe, sporovăind mereu. Bătrânul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și a soțului său, Mărecuței, fata Mîrzii,...care locu iaste lîngă mănăstire Dancul...pe Ulița Strîmbă, și l-au vândut dumisale lui Vasili Ghinețu vătavul dumisale hatman Cantacuzonu. Și după poroncă, am și hotărîtu acestu locu di casă, strîngînd și megieși și răzeși de prin pregiur”. Și cine a mai fost de față la această hotărnicire? „Și au mai fostu la hotărîtu Ioanichie egumenul di Dancul”. Păi nu se putea ca vornicii de poartă să măsoare în sus și în jos
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
am căutat pe Cazimir pe unde trebuia. De asta nu-l voi fi. Dar unde? Pe unde? Din calidor: rușinea rușinilor mele (de ne-copil). Sunt foarte, foarte copil (una din cele mai vechi amintiri) și am un prieten, un megieș, ceva mai măricel. Ne jucăm În curte - cum? Uite cum: eu am În mână un toporaș adevărat și dau cu-adevărat În spinarea prietenului meu - și zic, de-adevărat: - Na!, Na!, Na! Prietenul meu cel bun (și adevărat) plânge. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Țara geme, țara moare/ Domnii merg la vânătoare” din plăcerea diabolică de a se distra prin uciderea ființelor fără apărare, așa cum eram și noi, poporul din acea vreme. Deplângând situația celor deportați și masacrați, afirmă cu durere și amărăciune: „Că megieșii, frații, verii/ Putrezesc duși în Siberii/ Și Ivan a dat poruncă/ Să-i fiu vită pentru muncă.” în Vânt de nebunie, autorul vizionar afirmă descătușarea ce avea să se producă: „Știam ...că vântul se va coace-n furtună,/ Că frunzele
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
de vară fierbinte, din luna lui Cuptor. Căldura decolora văzduhul... Nici undă de vânt nu adia. Toropeala se așternuse peste sat încă de dimineață. Nu mai plouase de înainte de Sânt-Ilie. Trecuse puțin de amiază și razele soarelui dogoreau. Neculai Antoniu, megieșul bunicii lui, gard în gard, îl aducea cu căruța de la Iași la Zahorna. Când au ajuns pe hudița umbroasă, în dreptul casei bătrânei Zotoaia, bunica lui, Neculai Antoniu, om voinic, strigă din tot plămânul: ”- Mătușă Ileana, iaca... ț-am adus nepotu
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
aldămașurile și se înșirau vorbele goale. Între timp, iarmaroacele s-au rărit și s-au depărtat. Pe măsură ce orașul se lățea spre câmpie, străzile vechi erau demolate, clienții de ocazie se împuținau, iar clienții statornici se mutau la bloc. Mai rămăseseră megieșii de pe străzile vechi, cu case strânse unele într-altele, de frica buldozerelor. Vara se scoteau câteva mese și scaune de nuiele, pe trotuar. În rest, bodega avea o cameră măricică, cu linoleum pe jos și o tejghea înaltă, proptită de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
a arăta hotarele cele drepte”, reprezentând, din punctul nostru de vedere, reminiscențe ale modului de distribuție și statornicire a limitelor teritoriale inițiale, operații și reguli păstrate și folosite de-a lungul veacurilor. Până în epoca modernă, din acte nu lipsește menționarea megieșilor, a răzeșilor, „oamenii buni și bătrâni”, acesta din urmă fiind un vestigiu juridic extrem de îndepărtat în timp. Din domeniul efectuării hotărniciilor este necesar să reținem un aspect deosebit de important pentru ceea ce urmează să relatăm. Este vorba de întinderea egală și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
obligații reciproce, motiv pentru una din părți de a refuza în situația că ar fi bănuit anumite subterfugii. Prin 1698, când călugării de la schitul Dumbrăvița intră în conflict cu unii dintre urmașii lui Ștefan căpitanul, ctitorul schitului, solicitându-se prezența megieșilor în vederea judecării și soluționării pricinii, în izvodul cu răzeșii convocați la fața locului întâlnim cinci nume de la Liești, un nume din Fântânele (Bucești), patru din Dumbrăvița, iar din Umbrărești numele a șase răzeși și anume: „Gavril, călugărul din Umbrărești, Dumitru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la sine, în sensul că nici unii din acești locuitori nu pot fi asimilați cu acei din categoria satelor răzeșești libere. El își continua astfel argumentația: „Pentru a se dumiri cineva dacă țăranii dintr-un sat întâlnit într-un document sunt megieși liberi, ori dependenți de boieri sau mănăstiri, va trebui neapărat să raporteze satul la centrul administrativ sub a cărui supraveghere este. În felul acesta, dacă satele vor fi de ocol, locuitorii lui (sic) sunt megieși liberi. Dacă satele vor fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]