280 matches
-
Există și o altă perspectivă, care ține seama de poziția cuvintelor moștenite în structura lexicului românesc. Unele aparțin limbii literare, altele au rămas doar în variantele dialectale; între acestea din urmă, remarcăm unele care există numai în dialectele sud-dunărene (aromână, meglenoromână, istroromână), altele care s-au păstrat în graiurile dacoromânești arhaice și unele pe care le întâlnim numai în textele vechi românești. Cât privește termenii din prima categorie, cei din limba literară, aceștia sunt de diverse tipuri: pe lângă cei care sunt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
păduros < lat. *paludosus, care sunt mai curând formate pe terenul limbii române decât moștenite din latină. Printre derivatele neatestate în latină și prezente numai în română, există unele care se găsesc atât în dacoromână, cât și în dialectele sud-dunărene (aromâna, meglenoromâna, istroromâna). În legătură cu acestea, putem presupune fie că au fost moștenite din latină, fie că au fost formate în româna comună înainte de secolele 10-12, deci înainte de separarea celor patru dialecte. Cu alte cuvinte, într-un caz ca fecior < lat. *fetiolus, prezent
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
populațiile cu care contactul a fost pasager au împrumutat cuvinte limbii române. A rezultat imaginea unei limbi artificiale atât ca naștere cât și ca existență dialectală: latina a generat limba română într-un spațiu restrâns, iar apariția dialectelor dacoromân, aromân, meglenoromân și istroromân este rezultatul expansiunii ulterioare a limbii române. La această schemă istorică revenise și Hasdeu după încercarea nereușită de a pune în valoare substratul. Astfel știința istorică tradițională a eșuat în imaginarea unui spațiu limitat de constituire a limbii
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
puteau naște altfel decât ca ramificații ale unei limbi de bază cum a fost latina pentru limbile romanice și protolimba i.-e. pentru limbile indoeuropene. Pentru a concepe trecutul limbii române ca punct de plecare a dialectelor ei (dacoromân, aromân, meglenoromân și istroromân) a fost inventată „româna comună” care trebuia să se nască într-o zonă restrânsă din „latina vulgară”. Această zonă a fost creată, la O. Densusianu, prin „evacuarea Daciei în anul 271” și concentrarea latinității în Iliria. Pentru atenuarea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
își are originea în: a) latina clasică; b) latina vulgară; c) limba slavă. (1 p.) 2. Enumeră patru limbi actuale care fac parte din familia limbilor romanice (1 p.) 3. La baza limbii române actuale stă dialectul: a) aromân; b) meglenoromân; c) dacoromân. 4. Retragerea aureliană a avut loc în secolul: a) I; b) II; c) III. (1 p.) (1 p.) 5. Menționează două argumente care să justifice faptul că limba română este o limbă romanică (1p.) 6. Numește cel puțin
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
iar nu simultane cu formarea celor două grupuri de graiuri dacoromâne. Din româna comună vorbită În nordul Dunării. Denumirile graiuri de tip muntean și graiuri de tip moldovean sînt deci denumiri convenționale, așa cum sînt și denumirile dialectelor românești sud-dunărene macedoromân, meglenoromân, istroromân, ai căror vorbitori se numesc armâń, vlași, rumëri. Dar aceste denumiri au În vedere numeroasele și profundele asemănări Între graiurile dacoromâne de tip nordic sau moldovenesc și de tip sudic sau muntenesc. Folosindu-se de aceste nume, Vasile Stati
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
vecine. Teoriile elaborate pe această temă servesc deoparte la susținerea purității unor rase, pe de altă parte spre a justifica oprimarea, discriminarea și în final asimilarea elementului romanic. Aceleași interpretări și ipoteze au fost emise în decursului timpului și în ceea ce privește meglenoromânii și istroromânii. Când nu se mai puteau susține argumentele aberante asupra macedoromânilor cum că ei ar fi fost după localizare geografică greci, bulgari, sârbi sau croați, problema a fost ignorată ca un domeniu care nu există. Dar această populație romanică
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
o întâlnire anuală a politicenilor unde se spun cuvinte frumoase nu se prea poate face mare lucru. Vasile Leca Ambasadorul României la Zagreb ... Vă mulțumesc pentru interesanta revistă. Trimit, anexat, un material realizat după recenta acțiune a Ambasadei în Istria. Meglenoromânii O comunitate restrânsă particularizată prin dialectul numit meglenoromân se află răspândită astăzi în nordul Greciei, sudul Macedoniei și România. Numărul meglenoromânilor nu depășește 15000 de suflete dar neavând instituții proprii și nerecunoscuți de- a lungul multor secole ca etnie sunt
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
cuvinte frumoase nu se prea poate face mare lucru. Vasile Leca Ambasadorul României la Zagreb ... Vă mulțumesc pentru interesanta revistă. Trimit, anexat, un material realizat după recenta acțiune a Ambasadei în Istria. Meglenoromânii O comunitate restrânsă particularizată prin dialectul numit meglenoromân se află răspândită astăzi în nordul Greciei, sudul Macedoniei și România. Numărul meglenoromânilor nu depășește 15000 de suflete dar neavând instituții proprii și nerecunoscuți de- a lungul multor secole ca etnie sunt pe cale de dispariție. Numele de meglenoromân este de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
la Zagreb ... Vă mulțumesc pentru interesanta revistă. Trimit, anexat, un material realizat după recenta acțiune a Ambasadei în Istria. Meglenoromânii O comunitate restrânsă particularizată prin dialectul numit meglenoromân se află răspândită astăzi în nordul Greciei, sudul Macedoniei și România. Numărul meglenoromânilor nu depășește 15000 de suflete dar neavând instituții proprii și nerecunoscuți de- a lungul multor secole ca etnie sunt pe cale de dispariție. Numele de meglenoromân este de proveniență culturală ca locutori ai regiunii Meglen aflată la nord-est de orașul Salonic
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
dialectul numit meglenoromân se află răspândită astăzi în nordul Greciei, sudul Macedoniei și România. Numărul meglenoromânilor nu depășește 15000 de suflete dar neavând instituții proprii și nerecunoscuți de- a lungul multor secole ca etnie sunt pe cale de dispariție. Numele de meglenoromân este de proveniență culturală ca locutori ai regiunii Meglen aflată la nord-est de orașul Salonic; locuitorii își zic între ei vlași. Primul cercetător care se referă la meglenoromâni este B. Nicolaides care în 1854 publică unele observații într-o lucrare
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
a lungul multor secole ca etnie sunt pe cale de dispariție. Numele de meglenoromân este de proveniență culturală ca locutori ai regiunii Meglen aflată la nord-est de orașul Salonic; locuitorii își zic între ei vlași. Primul cercetător care se referă la meglenoromâni este B. Nicolaides care în 1854 publică unele observații într-o lucrare consacrată Turciei Contemporane. Urmează studii de I.G.Han (1867). A. Mărgărint (1875), N. Papilian (1885) Primii cercetători ce fac observații amănunțite sunt G. Weigand (1892) și P. Papahagi
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
amănunțite sunt G. Weigand (1892) și P. Papahagi, ultimul publică la București lucrarea Românii din Meglenia. Th. Capidan editează (între anii 1928 - 1935) o monografie cuprinzătoare asupra tuturor aspectelor - origini, limbă, istorie, tradiții, viață socială. Dintre cercetările mai recente despre meglenoromâni de citat preocupările lingvistice ale D-nei Matilda Caragiu Marioțeanu, Elena Scărlătoiu și Nicolae Saramandu. De o deosebită valoare este studiul lui Gh. Oprea intitulat „Despre Muzica meglenoromânilor”, publicat în 1981. Societatea Culturală Ginta Latină prin preocupările sale a beneficiat de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
tuturor aspectelor - origini, limbă, istorie, tradiții, viață socială. Dintre cercetările mai recente despre meglenoromâni de citat preocupările lingvistice ale D-nei Matilda Caragiu Marioțeanu, Elena Scărlătoiu și Nicolae Saramandu. De o deosebită valoare este studiul lui Gh. Oprea intitulat „Despre Muzica meglenoromânilor”, publicat în 1981. Societatea Culturală Ginta Latină prin preocupările sale a beneficiat de reportajele Prof. Viorel Coman de la Filiala Constanța înregistrate la locuitorii din zona Grecia și Macedonia și de ancheta făcută de președintele filialei din Tulcea Elena Pogurschi în
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
beneficiat de reportajele Prof. Viorel Coman de la Filiala Constanța înregistrate la locuitorii din zona Grecia și Macedonia și de ancheta făcută de președintele filialei din Tulcea Elena Pogurschi în satele din Dobrogea. Dumitra Petricu scrie (Cluj- Napoca 2000) studiul monografic „Meglenoromânii din Cerna (ieri și azi)”. Privitor la originea meglenoromânilor sunt mai multe ipoteze pe care le redăm după Gh. Ivănescu (1980). Vecinătatea originară a bănățenilor, crișenilor morlacilor și oltenilor cu meglenoromânii explică asemănările de limbă dintre ei. Alți cercetători admit
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
înregistrate la locuitorii din zona Grecia și Macedonia și de ancheta făcută de președintele filialei din Tulcea Elena Pogurschi în satele din Dobrogea. Dumitra Petricu scrie (Cluj- Napoca 2000) studiul monografic „Meglenoromânii din Cerna (ieri și azi)”. Privitor la originea meglenoromânilor sunt mai multe ipoteze pe care le redăm după Gh. Ivănescu (1980). Vecinătatea originară a bănățenilor, crișenilor morlacilor și oltenilor cu meglenoromânii explică asemănările de limbă dintre ei. Alți cercetători admit că meglenoromânii au locuit în evul mediu în Bulgaria
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Dobrogea. Dumitra Petricu scrie (Cluj- Napoca 2000) studiul monografic „Meglenoromânii din Cerna (ieri și azi)”. Privitor la originea meglenoromânilor sunt mai multe ipoteze pe care le redăm după Gh. Ivănescu (1980). Vecinătatea originară a bănățenilor, crișenilor morlacilor și oltenilor cu meglenoromânii explică asemănările de limbă dintre ei. Alți cercetători admit că meglenoromânii au locuit în evul mediu în Bulgaria și că au creat statul româno-bulgar al Asăneșilor. Este posibil să fi coabitat cu fârșeroții care sunt aromânii cei mai de nord
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Cerna (ieri și azi)”. Privitor la originea meglenoromânilor sunt mai multe ipoteze pe care le redăm după Gh. Ivănescu (1980). Vecinătatea originară a bănățenilor, crișenilor morlacilor și oltenilor cu meglenoromânii explică asemănările de limbă dintre ei. Alți cercetători admit că meglenoromânii au locuit în evul mediu în Bulgaria și că au creat statul româno-bulgar al Asăneșilor. Este posibil să fi coabitat cu fârșeroții care sunt aromânii cei mai de nord. Astfel se explică graiul meglenoromânesc cu influențe atât daco romane nord
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
În anul 1973 în această comună se aflau 5462 suflete. Cei mai vârstnici s-au născut în Grecia. Ei povestesc că înainte de represaliile la care au fost supuși de către greci aveau școli, învățători, și cărți românești. Cel mai în vârstă meglenoromân este Simite Gh. de 87 ani născut la Lumnița (azi Scra). Unul din fii săi era profesor la Universitatea din Cluj Napoca, altul ing. agr. la Dej iar fiica locuiește cu el. Mai are rude din generația sa: Samargi Dionisie de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
căminul cultural. Cricea Ioan de 64 ani s-a născut la Strebana lângă Silistra. Tagara Hristu cu tatăl ei fost profesor la școala românească s-a refugiat împreună cu Gheorghe și Pena în urma masacrelor împotriva românilor. Un alt grup de meglenoromâni care au părăsit Cadrilaterul s-a stabilit în satele Variaș și Bilea din jud. Timiș. Odată cu colectivizarea împreună cu familii de șvabi, sârbi și basarabeni au fost deportați în Bărăgan unde au stat în anii 1951 - 1955. Pentru cunoașterea și conservarea
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
republică ing. Mitko Kostov Populi ne informează că megleno românii din cele 3 sate au format o asociație care printre alte drepturi au o emisiune periodică la postul local de radio. Profesorul Viorel Coman după o vizită în 1996 la meglenoromânii din Grecia și Macedonia publică în „Curierul Ginta Latină” rezultatul cercetărilor sale din care redăm unele referiri la obiceiuri și tradiții. Între obiceiurile meglenoromânilor, cele de Crăciun sunt apropiate de cele ale românilor nord-dunăreni. Astfel aprinderea unei buturugi uriașe care
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
emisiune periodică la postul local de radio. Profesorul Viorel Coman după o vizită în 1996 la meglenoromânii din Grecia și Macedonia publică în „Curierul Ginta Latină” rezultatul cercetărilor sale din care redăm unele referiri la obiceiuri și tradiții. Între obiceiurile meglenoromânilor, cele de Crăciun sunt apropiate de cele ale românilor nord-dunăreni. Astfel aprinderea unei buturugi uriașe care să ardă până la Bobotează, este o practică întâlnită și la nord de Dunăre și chiar la francezi și italieni. Între foc și vatră există
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
merg din casă în casă pentru a colinda. Fetele poartă în mână un țăpug iar băieții o țimigă, pentru ca, în dimineața de Sf. Vasile, să colinde cu surva (sorcova). Din păcate o mare parte din obiceiuri s-au pierdut. La meglenoromâni este obiceiul ca în fiecare dimineață de lăsatul secului, tinerii căsătoriți să se ducă la nași iar nașul la rândul lui are obligația să dea un ban de argint copiilor și să dea sfaturi tinerilor. Referitor la legăturile dintre nași
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
De asemenea fiecare casă are un sfânt protector pe care îl serbează în familie și între neamuri. Există și un protector al întregului ținut al Meglenului - Sf. Arhanghel Mihail, care se sărbătorește la 6 septembrie la mănăstirea din Oșani. La meglenoromânii din România obiceiul panaghirului nu se mai păstrează deși când au venit din Cadrilater încă îl mai sărbătoreau. Huma este singura localitate din Meglen unde obiceiul de panaghir nu a dispărut. Au apărut și obiceiuri noi împrumutate de la popoarele statelor
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
mai păstrează deși când au venit din Cadrilater încă îl mai sărbătoreau. Huma este singura localitate din Meglen unde obiceiul de panaghir nu a dispărut. Au apărut și obiceiuri noi împrumutate de la popoarele statelor în care locuiesc. Privitor la dialectul meglenoromân s-au făcut studii cuprinzătoare de filologi români și streini. Redăm din Th. Capidam, Meeglenoromânii, vol. I câteve ghicitori spre exemplificare. Soba An am ună feată An iarna u vor tata, Vearu nitsun nu-n va Ugudea Tsei Tunitu Am
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]