280 matches
-
înscrie în genurile cunoscute sub numele dea muzică ușoară, de film și de scenă (de teatru). Muzicianul a scris și un număr de lucrări de factură cultă. Părinții lui Vasile se numesc Olimpia și Cristea Șirli și sunt la origine meglenoromâni din nordul Greciei (deși generațiile mai apropiate au trăit în Cadrilater). Părinții au fost receptivi la înclinarea micului Vasile pentru muzică, astfel încât i-au oferit lecții de vioară cu un instructor de origine germană din localitate. După încheierea ciclului primar
Vasile Șirli () [Corola-website/Science/314762_a_316091]
-
și bucovinenii aflați sub austrieci, basarabenii sub guvernare rusească, timocenii, care au stat secole sub stăpânire turcească, apoi sârbească se Înțeleg fără dicționar, ei toți vorbind dialectul daco-român. Mai mult, orice daco-român poate pricepe după numai câteva săptămâni dialectele aromân, meglenoromân, istroromân sau romanș, desprinse din vremuri uitate de Dumnezeu din graiul nostru primordial. Un alt argument pentru vechimea limbii române, Înțeleasă ca mamă a limbilor europene, este că ea a migrat odată cu populațiile plecate din spațiul carpatic. Astfel cuvântul țeastă
Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
fiind albaneze. Aproape 200 de cuvinte românești sunt comune cu echivalente albaneze. Etimoanele „slave” din limba română provin preponderent din limbile slave meridionale, 1000 de la bulgari și 60 de la sârbocroați. Dintre graiurile limbii române, cele mai apropiate de limbile aromâniilor, meglenoromânilor și istroromânilor de la sud de Dunăre, sunt cele vorbite în Banat, în valea Timocului și în Oltenia. Aceste elemente din lexicul slav al limbii române, precum și împrumuturile ungurești și nemțești directe de termeni comerciali și organizatorici medievali, prezenți în română
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
limbii române, iar de alții limbi de sine-stătătoare, se explică prin izolarea diferitelor populații romanice, acestea fiind sedentare și nu migratoare : la nord de Dunăre, în valea Timocului și în Dobrogea, apare dialectul daco-român, iar la sud de Dunăre : aromâna, meglenoromâna și istroromâna. Procesul de diferențiere, care nu necesită premisa unor migrații neatestate și explică diferențele lingvistice și toponimia, este similar cu procesele din aceeași epocă în alte arii de răspândire a limbilor romanice, cum sunt spațiul iberic, spațiul galic și
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
Țara Făgărașului, și, în timp, au adoptat limba românilor. Concomitent, românii au preluat denumirile de localități, râuri și forme de relief de origine cumano-pecenegă. Un model etnic asemanător de conviețuire și asimilare reciprocă a existat tot în Evul Mediu, între meglenoromânii vlahi și cumano-pecenegii bizantini din zona Meglen (azi în nordul Greciei nu departe de hotarul cu Bulgaria). Rămâne de stabilit dacă originile cumanilor și pecenegilor făgărășeni au fost aceleași cu cele ale rudelor lor de sânge din Meglen, dat fiind
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
-l vândă Veneției, care l-a păstrat sub autoritatea sa până în 1430. Monumentele paleocreștine și bizantine din Salonic au fost înscrise în anul 1988 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. În localitățile din împrejurimile Salonicului locuiește o importantă comunitate de meglenoromâni. Aceștia numesc portul "Săruna", nume moștenit direct din latinescul "Salona". De la ei, și nu de la greci, au preluat denumirea bulgarii și macedonenii, care astăzi îi zic "Solun". Salonicul a fost fondat de Cassandru al Macedoniei, în 315 î.Hr., și denumită
Salonic () [Corola-website/Science/297360_a_298689]
-
i (numiți în România și macedoromâni, armâni, macedoneni latini, macedono-vlahi sau, mai popular, machedoni) sunt o ramură a latinității răsăritene, alături de dacoromâni, meglenoromâni și istroromâni. În Grecia, în mediul academic sunt considerați pe nedrept greci antici latinizați și deci parte a poporului elin. Numărul lor este greu de estimat, fiindcă există numeroase căsătorii mixte și fiindcă mulți aromâni nu mai vorbesc limba aromână
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
larg (fie ei greci, slavo-macedoneni sau alții), sau cetățenii Republicii Macedonia în sensul mai îngust al cuvântului. Originea aromânilor este disputată, dar un punct de acord între toți istoricii, etnologii, lingviștii și filologii este că ei descind, ca și dacoromânii, meglenoromânii și istroromânii, din protoromâni. Matilda Caragiu Marioțeanu a formulat următoarea definiție: "i sunt dintotdeauna sud-dunăreni. Ei sunt continuatorii populațiilor sud-est-europene romanizate (macedoneni, greci, traci, iliri) sau colonizate de romani", în timp ce T. J. Winnifrith nu șovăia să afirme că: "..."dacă vrem să
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
îi numesc pe aromâni "čoban" („ciobani”) din cauza ocupației principale tradiționale a acestora. Limba maternă a aromânilor este limba aromână. După unii lingviști, limba aromână este o limbă aparte din grupul limbilor romanice, subgrupul limbilor romanice de est, alături de limbile română, meglenoromână și istroromână. Alți lingviști o consideră ca fiind un dialect al limbii române, împreună cu dialectele dacoromân, meglenoromân și istroromân. Matilda Caragiu Marioțeanu, academician de origine aromână, crede că aromâna este un dialect al protoromânei, adică al moștenirii comune latine răsăritene
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
limba aromână. După unii lingviști, limba aromână este o limbă aparte din grupul limbilor romanice, subgrupul limbilor romanice de est, alături de limbile română, meglenoromână și istroromână. Alți lingviști o consideră ca fiind un dialect al limbii române, împreună cu dialectele dacoromân, meglenoromân și istroromân. Matilda Caragiu Marioțeanu, academician de origine aromână, crede că aromâna este un dialect al protoromânei, adică al moștenirii comune latine răsăritene și nu al limbii dacoromâne și de asemenea ca cele doua limbi romanice din nord și din
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
asemenea ca cele doua limbi romanice din nord și din sud, sunt limbi funcționale și trebuie tratate ca atare. În prezent sunt recunoscuți oficial ca minoritate, în Macedonia. Ziua de 23 mai este sărbătorită ca ziua națională a aromânilor și meglenoromânilor cetățeni ai Macedoniei; ceilalți se întâlnesc în fiecare an în ziua de 15 august la Samarina (Grecia), dar există și alte festivaluri, întâlniri și comemorări. Simbolul în care o parte din Comunitatea Aromână din România se recunoaște este « Soarele de la
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
de greci, care fuseseră deja alungați de militarii turci mai înainte de semnarea tratatului. Aproximativ 500.000 de musulmani au fost expulzați din Grecia, în special turci, dar și alți musulmani: Albanezi geamizi, Dănmei (evrei trecuți la islam, ziși și Avdeți), Meglenoromâni, Pomaci (bulgari musulmani) și Țigani musulmani. Turcii și alți musulmani din Tracia Apuseană au fost execeptați de la acest transfer, precum și grecii din Istanbul și insulele Mării Egee Imbros (Gökçeada) și Tenedos (Bozcaada). Datorită măsurilor discriminatorii luate în Turcia împotriva grecilor, așa cum
Schimburile de populație dintre Grecia și Turcia () [Corola-website/Science/320737_a_322066]
-
actual al României (cu puține excepții, create de modificarea hotarelor de-a lungul istoriei). Etniile creatoare de folclor studiate în articol sunt, în cea mai mare parte, vorbitorii de dialecte românești (nord-dunărean, dar și - în limita cercetărilor efectuate - aromân și meglenoromân). Folclorul muzical din România poate fi tratat din perspectiva a două științe apropiate: folcloristica și etnomuzicologia. În zilele noastre, folcloristica numără doar câteva școli naționale; între ele, o poziție semnificativă e ocupată de cea românească. Multe alte școli au adoptat
Folclorul muzical românesc () [Corola-website/Science/309111_a_310440]
-
NV sunt predominante. Perioada de calm atmosferic se înregistrează vara și toamna, în rest vânturile sunt frecvente pe crestele munților. Temperatura medie anuală este de 11 °C. Populația este etnic-mixtă, în comună fiind înregistrate nu mai putin de 13 naționalități (meglenoromâni, turci, rromi, ruși-lipoveni, etc.) și 9 culte religioase care conviețuiesc în deplină armonie și toleranță. Comunitatea numără cca. 2.200 locuitori, în majoritate români (meglenoromâni), sosiți aici în 1940. Până în 1940 trăia în sat și o importantă comunitate bulgărească care
Cerna, Tulcea () [Corola-website/Science/301833_a_303162]
-
11 °C. Populația este etnic-mixtă, în comună fiind înregistrate nu mai putin de 13 naționalități (meglenoromâni, turci, rromi, ruși-lipoveni, etc.) și 9 culte religioase care conviețuiesc în deplină armonie și toleranță. Comunitatea numără cca. 2.200 locuitori, în majoritate români (meglenoromâni), sosiți aici în 1940. Până în 1940 trăia în sat și o importantă comunitate bulgărească care a fost strămutată în Dobrogea de Sud în urma prevederilor din tratatul româno-bulgar de la Craiova din 1940. Potențialul economic al zonei este valorificat în domeniile: agricol
Cerna, Tulcea () [Corola-website/Science/301833_a_303162]
-
Aromâna, vorbită de aromâni, face parte din grupul limbilor romanice, subgrupul limbilor romanice răsăritene, alături de română, meglenoromână și istroromână. Există discuții între lingviști asupra statutului de limbă (dintre cele patru ale diasistemului romanic de est) sau de dialect (în cazul că diasistemul romanic de est este socotit o singură limbă, denumită „română”, în care caz limba română
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
Antiquities", utilizat până atunci. La 22 august 1846, el scria în revista Athenaeum: ul românesc reprezintă totalitatea creațiilor culturii spirituale românești. Sintagma se referă la producțiile etniilor vorbitoare de limba română în toate dialectele ei (majoritar dacoromân, dar și aromân, meglenoromân și istroromân), semnalate în interiorul granițelor românești. Urmărind firul istoriei, folclorul Românilor include și creațiile atribuite etniilor premergătoare populației românești (traco-daci și presupușii proto-români, în situația în care nu există izvoare istorice care să ateste o populație la nord de Dunăre
Folclor () [Corola-website/Science/299737_a_301066]
-
este vechea denumire a populațiilor romanizate din Europa Centrală și Răsăriteană, de o parte și de alta a Carpaților, Dunării și Prutului, anume românii, aromânii, meglenoromânii și istroromânii. Această denumire provine din denumirea "βλάχοι" în limba greacă, care a dat și denumirile de "воло́хи" în rusă și "oláh" în maghiară. Mai recent a apărut neologismul „Valahi”, un calc lingvistic recent, datorat înmulțirii traducerilor din
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
datorat înmulțirii traducerilor din lucrări în limbi străine ("Walachen" în germană, "Valacchi" în italiană, "Vlachs" sau "Wallachians" în engleză, "Valaques" în franceză, "Valacos" în spaniolă), de către traducători care nu cunoșteau forma românească „”. Vlahi a devenit și un "endonim" (autodefiniție) la Meglenoromâni sub forma Vlași. După crearea statului modern român, Vlahi devine denumirea preponderentă a aromânilor, meglenoromânilor și istroromânilor, pentru a-i deosebi de Români. Totodată, în domeniul istoriei, denumirea de Vlahi este adesea folosită pentru a-i desemna pe Români înainte
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
sau "Wallachians" în engleză, "Valaques" în franceză, "Valacos" în spaniolă), de către traducători care nu cunoșteau forma românească „”. Vlahi a devenit și un "endonim" (autodefiniție) la Meglenoromâni sub forma Vlași. După crearea statului modern român, Vlahi devine denumirea preponderentă a aromânilor, meglenoromânilor și istroromânilor, pentru a-i deosebi de Români. Totodată, în domeniul istoriei, denumirea de Vlahi este adesea folosită pentru a-i desemna pe Români înainte, dar și după apariția statului modern român. „Vatra străromână” a Vlahilor este controversată, fiindcă sursele
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
Capidan). « Vlahii » din Moravia, precum și cei din Croația (unde « Vlahi » mai înseamnă și "sârbi ortodocși") sunt slavizați de veacuri (excepție fac în Croația ultimii istroromâni). Regimul comunist din Serbia și din Bulgaria a folosit cuvântul « Vlahi » nu numai pentru aromâni, meglenoromâni sau istroromâni, ci și pentru a deosebi dacoromânii de acolo (în Banatul sârbesc și de-a lungul Dunării) de cei din România. Această strategie este denumită « Vlahism ». Sub denumirea de « Moldovenism », aceeași strategie este folosită și în Republica Moldova (Basarabia și
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
Majoritatea vorbitorilor de bosniacă din Macedonia trăiesc în Skopje și în . Aromâna ("limba armănească") sau vlaha este o limbă romanică de est vorbită în Europa de Sud-Est. Vorbitorii ei sunt numiți aromâni sau (exonim care denumește comunitățile balcanice de aromâni, meglenoromâni și români). Ea are multe trăsături în comun cu româna modernă, având morfologie și sintaxă similare, precum și un important vocabular comun moștenit de la limba latină. Principala diferență între română și aromână este stratul: în timp ce româna a fost influențată mai mult
Limbile din Republica Macedonia () [Corola-website/Science/335907_a_337236]
-
lexic slav, la care se adaugă ulterior și lexicul maghiar ("gând, oraș, hotar, marfă, vamă, viclean..."). Rezultatul celor două sinteze diferite a dus la formarea poporului român la nord și sud de Dunăre și în Dobrogea, precum și a poporului aromân/meglenoromân la sudul munților Balcani. Acest proces se presupune (în baza unor indicatori lingvistici, între care rotacismul unora dintre cuvintele romanice) s-a încheiat în linii mari în secolele al VIII-lea și al IX-lea. Nicolae Iorga, în baza izvoarelor
Istoria românilor () [Corola-website/Science/296801_a_298130]
-
prin poveștile cu strigoi. Tudor Pamfile ("Mitologie românească") îi definește astfel: "Strigoiul", "strâgoiul" (fem. "strigoaica"), "moroiul" (denumire folosită mai ales în Ardeal și în părțile apusene ale Munteniei, precum și în Oltenia), "vidmă" (Bucovina), "vârcolacul" sau "Cel-rău", mai este numit de către meglenoromâni și "vampir." Strigoiul se naște ca orice copil, dar are, în schimb, un semn distinct: o "chitie", "perdea" pe cap , o "cămașă" pe corp sau o "căciuliță" pe piele. Un astfel de copil este născut de o femeie care, fiind
Strigoi () [Corola-website/Science/296924_a_298253]
-
sudică a Dobrogei (Cadrilaterul în română), și și-a dat acordul în realizarea unor schimburi de populație. Acest teritoriu fusese anterior cedat de către Bulgaria României, în urma Păcii de la București din anul 1913. 80.000 de români (mocani mărgineni, aromâni și meglenoromâni), majoritatea așezați de la sfârșitul celui de-al doilea război balcanic din 1913, în urma căruia teritoriul a fost anexat de România, au fost obligați să își abandoneze locuințele din sudul Dobrogei și să se așeze în nord, în timp ce 65.000 de
Tratatul de la Craiova () [Corola-website/Science/303631_a_304960]