117 matches
-
situații patrimoniale uneori încurcate, dar și interesul unor cete de moșneni sau a unor fruntași locali din Cerneți( Istrate Calotescu spre exemplu), pentru a păstra sau dobândi pământ în hotarul Govodarva. În ansamblu, aceste documente oferă informații despre o lume mehedințeană în schimbare în care trăiesc și se manifestă viitorii fruntași ai societății românești din Oltenia sec. al XIX-lea. 1. -1761, noiembrie 15 Copie scoasă după altă copie a hotărniciei hotarului Severinești. Și protocolită cu originalul Noi 8 opt boieri
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433933121.html [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
martor] Eu Pau Murdeală ot Gârnița Coțofeanului-martor Eu Jurca Grămadă ot Severinești- martor Și am scris eu Barbu logofătu ot Cacoți, cu zisa mai sus numiților ................................................................................. Arh. Naționale Mehedinți, Colecția de documente, IV /32, orig. Referință Bibliografică: VASILE ISTRĂȚESCU/DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1622, Anul V, 10 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433933121.html [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
până la Nicolae Glogoveanu (din generația trecută - sfârșitul sec.XIX) tatăl lui Ion Glogoveanu(C.V.O. p. 156). Al treilea document este un hrisov din 13 februarie 1621 prin care se întărește jupânesei Marica, a stolnicului Sârbu din Cerneți (tot boier mehedințean ce și-a vărsat sîngele în luptele lui Mihai Viteazul) dania făcută mănăstirii Tismana (veche necropolă de care se leagă familia Glogoveanu prin importante și permanente danii), anume 1/4 din moșia Erghevița, document în care Marica îl numește pe
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_marele_paha_varvara_magdalena_maneanu_1371449836.html [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
folosește, soarele, punctul, cercul concentric, spirală, brăduțul, bradul, șerpișorii, valul. Decorul este realizat cu pensula specială numite boielnic cu o vopsea de culoare maron preparată dintr-un lut închis la culoare amestecat cu apă. O expozitie dedicată olarilor din centrele mehedințene și a celor din Șișești, a prezentat înafara de exponate din colecție și exponate provenite din donații precum : GOMOIU, MARIA CĂȚEA, CĂTĂLIN AL. MUCIONIU(elev dar și exponate achiziționate de la familia de olari Gârbovan, Cățea. Mai pe larg despre Șișești
OMAGIU ADUS MEŞTEŞUGULUI PRELUCRĂRII LUTULUI ÎN MEHEDINŢI. CENTRUL ŞIŞEŞTI-NOAPTEŞA. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 by http://confluente.ro/Omagiu_adus_mestesugului_pre_varvara_magdalena_maneanu_1369043928.html [Corola-blog/BlogPost/354915_a_356244]
-
liric special i-am putea gasi corespondent - în literatura universală - cu cel al poetului Nazim Hikmet (eposul liric de factură mitică) sau cu al poetului uruguayan Vicente Huidobro (”seniorul” paravocabulelor), iar în literatura română contemporană, cu cel al eruditului poet mehedințean Titu Dinuț ( discursul argumentativ împletit cu transcendență aspirațiilor eului). - GHEORGHE A. STROIA PORTOFOLIU EDITORIAL ARMONII CULTURALE Până în acest moment, editura Armonii Culturale a inaugurat, cu noi titluri de carte, următoarele colecții (vor urma, cu siguranta, altele): A. ANTOLOGIS 1. Gheorghe
”COAMA CÂNTĂTOARE A ZORILOR” (POEME) DE EMANOIL TOMA (PLOIEŞTI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 827 din 06 aprilie 2013 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_gheorghe_stroia_1365248663.html [Corola-blog/BlogPost/346063_a_347392]
-
cărți din această perioadă(23), actualmente se află în fondul de carte veche al Bibliotecii I.G.Bibicescu, din Drobeta Tr Severin. Aceasta a ajuns în Tr Severin, în perioada interbelică cu ocazia înființării Bibliotecii I.G.Bibicescu - conjunctură favorabilă pentru comunitatea mehedințeană. Acest fond a fost format din rațiuni ale valorii bibliofile, documentare ale cărților. Ele provin din mai multe surse de la care s-a achiziționat carte veche de către Banca Națională a Românie, în vederea tezaurizării, precum cele din care s-a constituit
VARVARA MAGDALENA MANEANU, CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN EPOCA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ÎN COLECŢII DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1408358833.html [Corola-blog/BlogPost/349425_a_350754]
-
filtrul de gândire al omului de la țară, nepoluat de ideologii politice și de partid. Am avut mereu în centrul atenției interesele țării, ale Bisericii, ale neamului românesc, ale comunității locale. Am valorificat, pe cât ne-a stat în putință, comoara folclorului mehedințean, scoțând la lumină, pentru prima dată, culegeri pe care le-am făcut pe teren în urmă cu peste 40 de ani. Prin paginile memorialistice am conturat adevărate fresce de epocă, am readus în actualitate oameni, fapte, întâmplări de altădată, zugrăvind
OFERTĂ DE CARTE (25) FEBRUARIE 2017 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1487974047.html [Corola-blog/BlogPost/368603_a_369932]
-
Și văzând că nu-i poate învinge pe giganți i-a cerut ajutorul fiului său nelegitim Hercule, cel care a condus ostilitățile până la victoria finală” (pag. 189-190). Volumul poate fi un pretext pentru dezvăluirea unor mituri ancestrale din zonele nordice mehedințene, așa cum au fost ele receptate și interpretate de autor. Plutește peste tot mireasma baladei în care Iovan Iorgovan se luptă pe viață și pe moarte cu balaurul cel înfricoșător. Cartea însăși stă sub spectrul acestei încrâncenări. Locurile-s încrâncenate, cu
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Prof_titu_dinut_saga_despre_iovana_io_gheorghe_stroia_1355123022.html [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
Măneanu, Agricultura și comerțul românesc în secolele XVIII-XIX,Drobeta Tr Severin, 1997, p.219-234; Idem, Reforma agrară din 1864 în județul Mehedinți, în “Mehedinți - istorie și cultură”, II, Drobeta Tr-Severin, 1980, p.347-358; N. Chipurici, Un secol din viața satelor mehedințene (1800-1907). Catalog de documente, București, 1982, p.266- 290; Gheorghe Cristea, Probleme ale modernizării agriculturii României (1864-1877), în “Studii și materiale de istorie modernă”, vol .VII, Editura Academiei, București, 1983, p.153-158; ș.a. 41 cauza tuturor relelor din partea locului și
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
p.292; p.369, 387; Constantin C. Giurescu, op cit., p.257-276; p.290-323. 45 olteană. Între aceștia erau și cei grupați în jurul gazetei “Oltul” de la Craiova: Petru Opran, Petre Qintescu, Ion G. Cernătescu, Em. Chinezu, N. C. Zătreanu sau mehedințenii Costache Cârjeu, D. Viișoreanu, N. Gărdăreanu, Gr. Miculescu; vâlcenii: Nic. Iancovescu, Ion Otetelișanu, Ioan Pleșoianu, Barbu Caragic ș.a.; gorjenii Ch. Tell, Ghiță Urdăreanu, Gh. Magheru, Ghiță Săulescu; romanațenii: Petrache Măinescu, Grigore Jianu, Gh. Tell, Dimitrie Greceanu, Petrache Fărcășanu, Scarlat Murgășan
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
arhivă arată că după 1900 a fostintens valorificat potențialul turistic al acestui spațiu geografic deosebit de generos prin amplasare, clima blândă ,vegetație exotică mediteraneană, modul de viață al insularilor. Dar chiar dacă în 1927 un insular întreprinzător precum Ali Kadri cu ajutorul deputatului mehedințean Tilică Ioanid a înființat o fabrică de țigarete R.M.S și o Societate anonimă pe acțiuni “Musulmană “creând aproximativ 120 locuri de muncă, iar după 1944 noul regim a mai înființat o fabrică de țigări și una de confecții creându
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_a_varvara_magdalena_maneanu_1368775945.html [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
Ziua eliberării patriei 23 și 24 august - Ziua Republicii 30 decembrie b) Serbări și festivități tradiționale ... - Ziua recoltei luna octombrie - Festivalul de cântece și dansuri din Banat luna iunie - Vară ardeleana (serbare populară), Deta luna iunie - Cântec, dans și port mehedințean, Drobeta-Turnu Severin luna octombrie 2. Cetățenii fiecărei părți contractante pot trece frontieră de stat în abele sensuri cu prilejul oricărei sărbători, serbări tradiționale și festivități, indiferent dacă acestea au loc pe teritoriul iugoslav sau pe cel român, prin punctele deschise
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129693_a_131022]
-
Ziua eliberării patriei 23 și 24 august - Ziua Republicii 30 decembrie b) Serbări și festivități tradiționale ... - Ziua recoltei luna octombrie - Festivalul de cântece și dansuri din Banat luna iunie - Vară ardeleana (serbare populară), Deta luna iunie - Cântec, dans și port mehedințean, Drobeta-Turnu Severin luna octombrie 2. Cetățenii fiecărei părți contractante pot trece frontieră de stat în ambele sensuri cu prilejul oricărei sărbători, serbări tradiționale și festivități, indiferent dacă acestea au loc pe teritoriul iugoslav sau pe cel român prin punctele deschise
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129693_a_131022]
-
Biserica „Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron” din Obârșia-Cloșani este una dintre cele mai frumoase biserici de zid mehedințene. Temeliile au fost puse în 1936 și până toamna s-a și acoperit. La realizarea ei a participat tot poporul obârșean, care s-a organizat în echipe („caprării”), cărând nisipul și piatra, lucrând zi și noapte cu brațele, spatele, cu
Biserica Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron din Obârșia-Cloșani () [Corola-website/Science/320514_a_321843]
-
(scris și "Vînju Mare") este un oraș în județul Mehedinți, Oltenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Bucura, Nicolae Bălcescu, Orevița Mare și Traian. Veche așezare mehedințeană, orașul Vînju Mare este situat în sud-estul județului Mehedinți în zona Văii Blahniței, la o distanță de 33 km de municipiul Drobeta Turnu-Severin pe drumul național Turnu Severin - Calafat. Vînju Mare este în general o regiune de câmpie îngemănată cu
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
revistă de cultură din județul Mehedinți, de după Revoluția din Decembrie 1989. Sub conducerea lui , în 15 ani de apariție neîntreruptă s-au tipărit 60 de numere. Deasemenea este Doctor al Universității București cu teza „Rituri de întemeiere în ceremonialul nupțial mehedințean”(2009, coordonator Ion Ghinoiu, referenți Petru Ursache, Iordan Datcu și Ion Pogorilovschi). Prezent în “Dicționarul etnologilor din România”, publicat de Iordan Datcu, Isidor Chicet este considerat principalul etnolog contemporan al Mehedințiului,fiind autorul mai multor studii și comunicări științifice tipărite
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
schit" - roman, Ed. Prier, Turnu Severin, 2004; -"Tagma mincinoșilor - "povestiri pescărești, Ed. Prier, Turnu Severin, 2006. Etnologie: -"Interpreți din Mehedinți," C.J.C.P. Mehedinți, Drobeta Turnu Severin, 2000; -"Spune, spune, moș bătrân -folclor literar din Mehedinți", Ed. MJM, Craiova, 2003; -"Repere etnologice mehedințene," Ed. MJM, Craiova, 2006; -"Tezaur folcloric „Izvorașul”. Balade și cântece din Mehedinți -"folclor literar, Editura Prier, Drobeta Turnu Severin, 2008; -"Nunta în Mehedinți," Ed. Fundației „Scrisul Românesc”, Craiova, 2010; -"Liliac de la Ponoare," în colaborare cu Pavel Ciobanu și Ilie Mărțuică
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
-și perfecționeze stilul interpretativ. Serioasă și tenace, a reușită să primească ajutor și sprijin semnificativ de la Viorel Gârbaciu, directorul acestei instituții. Un pas important în dezvoltarea carierei l-a constituit întâlnirea din anul 2005 cu marea doamnă a cântecului popular mehedințean, Maria Răchiteanu - Voicescu, ale cărei sfaturi, încurajări și texte de cântece au ajutat-o semnificativ în debutul și formarea ca interpretă de muzică populară. Ulterior în 2006 a absolvit Școala Populară de Artă Tg.Jiu , secția canto muzică populară, între
Olguța Berbec () [Corola-website/Science/316008_a_317337]
-
Se adăpostește într-o depresiune mică, fiind înconjurată de dealurile Dochiciu, Dealul-Mare și Cornet, orașul comunicând prin șoselele naționale cu Târgu Jiu, Motru, Strehaia, Drobeta Turnu Severin, precum și cu stațiunile Băile Herculane și Bala. Râul Brebina străbate acest vechi târgușor mehedințean, în zonă existând o mulțime de ruine dacice, semn că regiunea a fost intens locuită de daci. Baia de Aramă este traversată de paralela 45˚. Tot de Baia de Aramă aparțin și localitățile învecinate: Brebina, Titerlești, Bratilovu, Mărășești, Stănești. Potrivit tradiției locale, vechiul așezământ
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
o comună din județul Mehedinți. Comună Gârla Mare este o comună formată dintr-un singur sat, localitatea Gârla Mare. Localitatea Gârla Mare, cunoscută și sub simplă denumire de Gârla, este situată în șesul Dunării, mai precis în vestul teritoriului comunei mehedințene. Varietatea și bogăția formelor de relief din județul Mehedinți, din care face parte și localitatea Gârla Mare, fac din regiunea în care se află un punct de atracție deosebit din perspectiva turistică. Zona favorizează în primul rând turismul sportiv, dat
Comuna Gârla Mare, Mehedinți () [Corola-website/Science/301605_a_302934]
-
este un oraș în județul Mehedinți, Oltenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Bratilovu, Brebina, Dealu Mare, Mărășești, Negoești, Pistrița, Stănești și Titerlești. Are o populație de locuitori. Râul Brebina străbate acest vechi târgușor mehedințean, în zonă existând o mulțime de ruine dacice, semn că regiunea a fost intens locuită de daci. Astăzi însă, natura și-a reintrat în drepturi. Altădată, aici erau mine de cupru, dar acum localitatea prezintă mai mult interes agroturistic, fiind
Baia de Aramă () [Corola-website/Science/297209_a_298538]
-
Infanterie și Regimentul 17 Mehedinți ajunge la Olt unde, după o luptă eroică, în cea mai mare parte va fi decimat la 30 noiembrie . La 24 noiembrie 1916, trupele române fiind obligate să abandoneze orașul, începe ocupația germană a Severinului. Mehedințenii încep lupta de partizani, condusă de sublocotenentul în rezervă Victor Popescu. În ziua de 7 iulie 1917, fiind trădați și capturați zece dintre ei, între care Nicolae Popescu și socrul lui, moșierul Cernăianu Mihalache din Horăști, au fost executați prin
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
care trebuie că voi le îndrăgiți și care sunt poate cunoscute prin amintiri de-ale tale, de-ale lui Emanuel, de-ale prințesei Bibescu. Cât de mult îmi sunteți în inimă în clipele acestea!". Virgiliu Tătaru, publicist și istoric literar mehedințean consemnează în „Tragica aventură a spiritului”: "Prințul Anton Bibescu era mai mult decât convins că numai în aceste locuri din fermecătorea vale a Motrului își putea redobândi acel mereu căutat echilibru al trupului și al sufletului, pentru a porni din
Podgoria Corcova () [Corola-website/Science/319496_a_320825]
-
FC Craiova erau adevărate spectacole ovaționate minute în șir pentru frumusețea și culoarea jocului din dreptunghiul verde, asigurate de jucătorii de lot național al ambelor echipe, se arată în presa vremii de atunci. Sezonul 1942-1943 a rămas în istoria fotbalului mehedințean prin câștigarea Cupei României și a Cupei OSR, un fel de “Supercupă” din zilele noastre. În perioada aceea mai mulți componenți ai lotului național au venit la îndrumarea lui Nicu Severineanu să joace sub culorile CFR-ului: portarul Dumitru Pavlovici
FC Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/310956_a_312285]
-
de o echipă care dorea să demonstreze că era cea mai bună la vremea aceea. În anul 1945 CFR Tr. Severin ratează din nou divizia A pierzând în ambele meciuri de baraj în fața rivalei FC Craiova. Până în anii ‘80 fotbalul mehedințean a suferit o cădere. În 1955 Locomotiva învinge pe CFR București cu 3-2 dar în 1956 retrogradează în C revenind în B în anul 1962 și retrogradând după un an. Echipa AS Drobeta a fost cea mai frumoasă și cea
FC Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/310956_a_312285]