2,962 matches
-
puțin însă decît o iubită, sau poate fi intertextuală și parodică („cotoiul lao zi/ își dezminte numele/ e tînăr și relativ cultivat“). Nu cred că Romulus Bucur s-a supărat, asemenea lui Ion Barbu cînd a văzut ilustrația la După melci, că textul lui e însoțit de grafica naivă și cam buclucașă a lui Tudor Jebeleanu. Dar, ca la Barbu, un text de descîntec al lui Romulus Bucur și-l-ar putea alunga definitiv pe nu spun cum îl cheamă. Îl
Jurnalul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13279_a_14604]
-
timid: Salut Mallarmé... o, barbuta lui neagră, fină, este proaspăt vopsita, se cunoaște, ...salut Verlaine strig în timp ce amicul lui Rimbaud, gelos pe Gide, se îndreaptă spre subsol unde o scărita verde capitonata cu o masă de biliard în formă de melc te duce direct la toaletă localului unde o negresa psalmodiază Purvotservis, msieuI, cinci cenți, ce vremuri ieftine, eu voi da aproape un Euro... Mircea Iorgulescu mi-a adus în dar Elogiul bătrâneții al lui Hermann Hesse. Delicatețea criticului mă încântă
La doi magoți (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13346_a_14671]
-
într-o ambianță „idilică”, tradițională, însă nu chiar... arhaică, retrogradată doar pînă la condiția modestă a confortului modern, precum și într-o îmbătrînire cochet-prematură. La bufetul sătesc nu sînt excluse, în acompaniament de țuică fiartă, discuțiile amalgamate, bunăoară despre crescătoria de melci și... Roland Barthes. E ca și cum un individ ar purta un frac peste cioareci. Poeticeasca evaziune are o constantă picanterie stilistică, o extravaganță moale ca un soi de revanșă asupra cedărilor: „Ninge peste această localitate idilică despre care/ se spune că
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
de mult/ amintirea se spulberă și apa îngheață// în soba mea țărănească focul e-o limbă de aur/ ce șuieră fraze de basm/ Paulina se piaptănă bem țuică fiartă și discutăm/ despre Roland Barthes și despre viitoarea noastră/ crescătorie de melci” (Jurnal șIVȚ). Dar retragerea cea mai profundă se produce spre extremitatea originară a vieții. Autorul Casetei cu șerpi e magnetic atras de copilăria cea doldora de „miracole” simple care constituie în fond o paradigmă a ființei sale permanente: „Un copil
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
Constantin Țoiu ...Mă închid din ce în ce mai mult. Trag obloanele. Melc! Și ce... (șters apăsat)... Toți generalii au avut Alpii lor, Piramidele lor. Dar noi?... O ramură subțire ce se agită la cel mai mic vânt. Idei în care intri pe brânci... Viitorul ?... Noi care ne bazăm mai de grabă pe
1952, 53, nedatate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12852_a_14177]
-
narativă ce nu se poate plia pe profilul psihologic al personajelor. E o discrepanță vădită între finețea stilului de care se face uz și insignifianța înmărmuritoare a personajelor despre care se vorbește. E ca și cum ai încerca să descrii mersul unui melc făcînd uz de termeni ce amintesc de cavalcada unei cavalerii. Sau e ca atunci cînd ai vrea să descrii spargerea unui geam cu ajutorul unei linii melodice. În fine, lipsa unei virtuți de construcție romanescă face ca Obolul visului să poată
Scrisul Margueritei Yourcenar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11443_a_12768]
-
personal, substanțial și imediat. Nu e un secret că Traian Băsescu e iritat de supraviețuirea acestei alianțe, de care ar putea scăpa doar prin alegerile anticipate. Din păcate, președintele e singurul realmente interesat de tăierea răului de la rădăcină. Viteza de melc a înaintării spre Europa, nivelul de trai sub orice critică, dezinteresul față de binele public nu par să miște înțepenitele structuri ale puterii din România. Au trecut șase luni de la preluarea puterii de către Alianța D.A. și mult trâmbițatele rezultate continuă să
Fantomele nu au crampoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11576_a_12901]
-
poet-teoretician se construiește admirabil pe această idee, aflată permanent într-o aparentă contradictorialitate. Poetul știe multe despre rotirea necontenită a sorilor, a vieții și a gesturilor, despre repetabil și imuabil (“De sub morene, de sub cochilii/ s-au evaporat ghețarii, au plecat melcii,/ umbra abia de-și mai aduce aminte/ de creanga sub care a stat” - “Profesorul îmi mai spune”), dar ochiul teoreticianului veghează: “... iată, de mă opresc o clipă/ să mă uit spre începutul poemului,/ bag de seamă că numai imperfectul/dă
Elegiile materiei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13061_a_14386]
-
la infinit... Pe urmă iarăși ne-am iubit și-am tot umblat pe la flori mov Tîrîndu-mi trupul ostenit și sufletul și mintea zob și coapselor m-am umilit Rugîndu-mă la amîndouă Să-mi dea măcar un strop de rouă și melcilor ajuns-am rob și gîtul mi-am tăiat c-un ciob Casa ți-am ars-o c-un chibrit Pe urmă nu ne-am mai iubit...
Romanță by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9075_a_10400]
-
cu suflet. De-aceea să-ți scriu limpede mă-ncumet, Femeie grea de sîni, turlă perlată În roua dimineții, clipă lentă Ce mă atinge-n trecăt, ca pe-un stîlp, Cu șoldurile, drogul meu de mentă și cimbrișor. În jur melcii tac mîlc. E vremea fluturilor fără haine, Doar în amiezi de raze îmbrăcați. Vin să-ți strecor, prin somn, crudele taine Ce nu se spun decît între bărbați. Ci tu, isteață foc, o să-nțelegi Din creștet pînă-n cracii tăi
De-abia acum mi-e șoapta-mbelșugată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9250_a_10575]
-
să nu-l deștepte. Ca-n nări de bou răcoarea pufoasă i-ar fi șters Tîmplele tari. Și-n urmă, cînd s-au oprit din mers, Cărările, spre seară, tăcute-au fost și drepte. Creșteau între patlagini grămezile de rouă. Melci uriași și galeși alunecau domol. Înăbușit de plante și fluturi, trupul gol Trecea uimit și fraged într-o Lumină Nouă...
Moartea adolescentului by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9677_a_11002]
-
fii străin și nefericit sau zglobiu și răcoros ca bufonul unei prostituate japoneze cu chip de făină dulce limitele obiectelor pluteau cojite și franjurate la gură adevărul era speriat de scopurile în care fusese utilizat și se străduia să devină melc în mâna ei strânsă tare de emoția muzicii de pe mal menită ca un bărbat făcut din note s-o ademenească la suprafață într-o clepsidră de nuc și diamant marea se scurgea prin gaura cheii nimic nu era normal deși
Ospățul alchimic by Ruxandra Cesereanu and Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/9745_a_11070]
-
să deschid o scoică fără să mă rănesc abia acum am sentimentul că pot să ies de aici că merit să urc pe muchia plină de nisip a craniului meu ca pe o scară de lemn putrezit sidefată de mare Melcul Eu când îmbătrânesc mă strâng în jurul meu ca o pilitura subțire pe un pat de magnet moale și total lipsită de amenințare. Iubesc tot mai des oamenii sau cel puțin așa le declar de la vchiul meu radio pe lămpi în timp ce
Poezii by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/9834_a_11159]
-
pe lămpi în timp ce lumina dă spectacol explodând în filamenele din păr cu pocnituri mici de electricitate. Nu mă sperii, vara când plouă mă târăsc pe asfalt cu burta lipită de corpul bărbaților din viața mea, lăsând bale în permanență. Același melc inocent și anonim pe care Dumnezeu l-a argintat dintr-o greșeală Lângî bîrbat Stau îngropată în ninsoare Sub cuvintele Așteptând să ajungi până începe o nouă zi Cu niște lopeți, cu palmele, cu picioarele Să sapi până simți că
Poezii by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/9834_a_11159]
-
las În voia somnului, trișat de zefirul de miazăzi. Numai așa voi Înțelege alfabetul secret al muririi În doi și amânarul de iasca ai iubirii pierdute... Azi, mai mult decât ieri, mă recunosc Într-o frunză de dud, În cochilia melcului tandru, În tine sfiire cu ochi de peruzea... În rest, etrusce sfiiri și abanosul Împreunării sub lacrimi... SCRISOARE CĂTRE APOLLINAIRE „Et tu observes au lieu d'écrire ton conte en prose La cétoine qui dort dans le coeur de la rose
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
ageră”, care „se așază pe ochiul lui Fric, Își Înfige trompa În albul lui”, sau perspectiva din care tânăra Orjen „s-a apropiat și l-a privit și a știut că e mort, pe degetele lui de la picioare se prinseseră melci multicolori, iar mațele pe care le spăla apa erau ciugulite de peștișori-sabie”. Dimensiunea organico-scabroasă În care sunt reliefate toate stările și trăirile personajelor nu poate duce nicidecum lectorul mai departe de zona trivialului sau a respingătorului. Punctul slab al romanului
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
Filmul ,,Despre oameni și melci”, în regia lui Tudor Giurgiu, va fi prezentat în competiția internațională a Festivalului de Film de la Edinburgh, care se desfășoară până pe 30 iunie. Comedia va fi proiectată astăzi și mâine, în prezența regizorului Tudor Giurgiu, în competiția internațională a Festivalului
„Despre oameni și melci” la Edinburgh [Corola-blog/BlogPost/93935_a_95227]
-
industria de film internațională. În 2010, cinematografia românească a ocupat un loc important în programul EIFF, fiind prezentate producțiile ,,Eu când vreau să fluier, fluier’’ (r.Florinșerban), ,,Polițist, adjectiv’’ (r. Corneliu Porumboiu) sau ,,Colivia’’ (r. Adrian Sitaru). ,,Despre oameni și melci’’ este unul dintre filmele românești de succes ale ultimilor zece ani. La Edinburgh se află în competiție alături de alte nouă producții: ,,Before Snowfall’’ (Norvegia, r. Hisham Zaman), ,,Celestial Wives of the Meadow Mari’’ (Rusia, r. Alexey Fedorchenko), ,,Fâț Shaker’’ (Iran
„Despre oameni și melci” la Edinburgh [Corola-blog/BlogPost/93935_a_95227]
-
se desfășoară la Luxemburg cea de-a șasea ediție a Festivalului CinEast - Festival du Film d’Europe centrale et orientale au Luxembourg. România este prezentă în acest an cu patru filme de lungmetraj: Domestic, regia Adrian Sitaru, Despre oameni și melci, regia Tudor Giurgiu, O lună în Thailanda, regia Paul Negoescu și cel mai mare succes al cinematografiei românești din ultimii ani, distins cu Ursul de Aur la Festivalul de la Berlin, Poziția copilului de Călin Peter Netzer, la a cărui proiecție
Filme românești la Festivalul CinEast de la Luxemburg, ediția 2013 [Corola-blog/BlogPost/93943_a_95235]
-
Emil Brumaru De degetul tău lung subțire Ca să nu cadă căci se strică Prins de-a paianjenilor fire Și-i lins-prelins de melcii umezi Și-i umilit printre furnice Mă amăgeam c-o să te-ncumeți Unghia crinii să-i despice Să-i taie-n aer ca pe-o sticlă Lăsînd parfume să respire M-apropiam cu-atîta frică De degetul tău lung subțire
M-apropiam cu-atîta frică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12130_a_13455]
-
de cîmp roua din vînt Să ți-o sărut în miezul umed Pe-acest rotund și trist pămînt Ce pentru îngeri este strîmt Dar larg și-adînc pentru un suflet Bătrîn și ticălos cum sînt Rogu-mă-n fluturele frînt În melcul călător și sfînt În rîma ce-i tîrîtă blînd Printre oscioare de mormînt Chiar și-n cuțitul ce-l împlînt În inimă cînd curu-ți cînt În elegia-mi fără sunet Bătrîn și ticălos cum sînt
Cîntecel de babalîc bubos by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12105_a_13430]
-
în straturi blînd-grijulii, asimetrice, gospodărești, pe sub crengile duios aplecate, boltite de tandrețe. la sol, cum s-ar zice, temeinice și ,energizate" de pămîntul întremător, furnicile înaintau în șir indienesc-furnicesc, din mușuroi în mușuroi, silențioase, robace, amestecate de-a valma cu melcii bătrîni, cu rîmele portocalii, cu șerpii, cu cîrtițele neprihănite și cu duhurile necurate. se deplasau spre țeluri dulci, definite de ouăle albe, cărate, datorită instinctelor țepene, spre protectori joviali. Iarba albăstruie unduia semeață, amețitoare, ușor amenințătoare, fiecare fir avea la
A fost deocamdată ca niciodată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12231_a_13556]
-
le-ar fi transmis. Amiralul, la răndul său, n-ar fi bănuit că imaginea din strofa a 3-a și chiar o rimă de acolo fusese folosite anterior de D. Anghel și Șt. O. Iosif, în Scrisoarea deschisă a unui melc: Și deodată iarăși fulgi mari pornesc a cerne De-ai zice că în ceruri se bat sfinții cu perne. De la Caleidoscopul lui A. Mirea la poezia lui Topîrceanu nu era decît un pas, cel din urmă declarîndu-se el însuși, în
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
Se cuvine Se cuvine să iei ceva în care să te recunoști se cuvine să pui ceva în care să nu te recunoști niciodată invers. Piatra Lunecînd de la o țară la alta de la un mileniu la altul piatra cum un melc. Neîndemînatec Neîndemînatec simțămîntul ca un ochi ce caută Lumea la Răspîntii în loc de-a căuta doar Răspîntiile. Și iar începi Și iar începi să te-ndoiești și iar să crezi și iar să te vaieți ca și cum ai suprapune două frunze
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/12131_a_13456]
-
deodată opt ani ușa bucătăriei scîrțîie vica prăjește cartofi pe plita de fontă botul negru ce-i asta? în cîte-o noapte doarme unul în patul meu "lasă-mă'n pace" îmi striga tiberiu cînd avea cinci ani și eu ca melcul îmi înghițeam pe loc cornițele ce noapte groasă ce noapte grea pentru o mamă uitată în stație printre mucuri și bilete perforate la prima vedere spuneam așa-i cînd vine pisica la a doua pamblica se întîlnea cu foarfeca și
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12207_a_13532]