4,260 matches
-
imagine, scenografi, costumieri și monteuri îi vor introduce pe cei mici în culisele cinematografiei. Pe langă proiecțiile filmelor din secțiunile Competiție și Retrospectivă, entuziaștii vor avea ocazia să întâlnească profesioniști din lumea filmului, atât din România, cât și de pe alte meleaguri și să participe la ateliere și sesiuni de întrebări și răspunsuri cu echipele de filmare. Cei mici se vor întâlni cu maestrul Victor Rebengiuc, de la care vor afla despre emoțiile primului rol, despre prima experiență la cinema și despre viața
Maestrul Victor Rebengiuc se intâlnește cu copiii în cadrul festivalului de film KINOdiseea by http://www.zilesinopti.ro/articole/6136/maestrul-victor-rebengiuc-se-intalneste-cu-copiii-in-cadrul-festivalului-de-film-kinodiseea [Corola-blog/BlogPost/97865_a_99157]
-
amintesc aici câteva din susținerile sale, pentru că, iată, scriu în ziua de 3 martie 2012, după ce am oferit și eu un mărțișor real și un altul virtual pentru toate fetele și femeile prietene. Invitatul nostru a susținut că „mărțișorul acestor meleaguri provine dintr-o epocă în care poporul serba noul an între întâi și douăsprezece martie”. Pentru a susține această afirmație a făcut trimitere la folclor, la basmele și poveștile românești, amintindu-ne de Harap Alb și de Împăratul Roș, personajele
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
Grămadă își amintește cu plăcere despre o sarcină de serviciu, la nivel de județ, pe care a avut-o de îndeplinit în anul 1976. Este vorba de însoțirea și organizarea deplasărilor Cenaclului Flacăra, condus de regretatul poet Adrian Păunescu, pe meleagurile bucovinene. Frumoasele întâmplări și extraordinarele spectacole de muzică și de poezie au avut darul de a-l stimula să compună versuri și povestiri scurte, raportate la diferitele întâmplări petrecute pe traseu ori prin culisele cenaclului. Toate acestea, puse cap la
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
darul scrisului, după ce s-a pensionat (1995), a avut timpul necesar studiului și editării de lucrări multiple pe variate teme, în diferite ziare și reviste, dar nu s-a mulțumit doar cu atât. Pasionat de istorie, de trecutul și prezentul meleagurilor natale, a scris multe lucrări în proză despre Câmpulung și despre oamenii acestor locuri, publicând beletristică, etnografie, lingvistică. Astfel, în anul 2003, a scos de sub tipar și a oferit publicului „Întâmplări bucovinene” (proză scurtă), „Credințele Populare, superstiții sau norme morale
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
a publicat 24 de cărți, dintre care, un număr de 18 împreună cu soția sa, profesoara Otilia Florentina Sfarghiu (născută Angelescu), ai cărei bunici, un italian din nordul Italiei și o austriacă din Bad Ischl, Apolonia Preinerstorfer, au poposit cândva pe meleagurile Ardealului pentru a-și împlini viața. În fine, subliniez faptul că domnul Vasile Sfarghiu este membru al Asociației Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor, unde a fost premiat „pentru multitudinea lucrărilor și bogăția tematică abordată” cu Premiul „Vasile Deac” acordat
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
Era și ea o rătăcită pe tărâmuri dobrogene. La terminarea facultății, dintre toate ofertele de la repartiție, a dorit, ca și Mircea, să părăsească regiunea de baștină, încercând să uite o poveste tristă de dragoste, pentru a experimenta singurătatea pe alte meleaguri și, cum i-a plăcut din totdeauna marea, a preferat un loc de muncă aproape de mare. Altul mai aproape ca acesta nu a găsit, așa că a acceptat postul ce i s-a oferit. Nu regreta alegerea făcută, fiind o fire
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426233896.html [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
geanta voluminoasă, Mircea și-a luat la revedere de la tușa Saveta, i-a achitat chiria până la reluarea școlii și a ieșit la stația de autobuz. În stație, s-a întâlnit cu profesorul de geografie, care și el se reîntorcea pe meleagurile moldave. Era de prin zona Tecuci-ului și revenise la școală din vacanță, cu ocazia ținerii examenelor de diferență. Și el, ca toți ceilalți profesori din comisia de examinare, participase la banchetul dat de C.A.P. În câteva minute și-
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426233896.html [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
pe fereastra vagonului cum rămâne peronul în urmă, Mircea se întreba dacă va mai reveni mai mult de o singură dată, cu ocazia luării întregului bagaj de la tușa Saveta sau dacă viața îi va călăuzi din nou pașii pe aceste meleaguri nu ca turist venit la mare, ci ca profesor de franceză sau engleză. Încercase cu ajutorul directorului școlii să obțină și ore de predare a limbii engleze de la Secția de Învățământ a regiunii Constanța. Va afla dacă se aprobă ca la
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426233896.html [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
ouălor încondeiate, de salba de mănăstiri din Bucovina sau de muzeul satului al lui Ioan Grămadă și popasul la păstrăvăria poetului Tucu Moroșanu, fiecare este prezentat în detaliu, reușind să stârnească interesul cititorului de a-și croi drum pe aceste meleaguri. Este un ghid, este un album, o invitație sau pur și simplu o descriere a unei călătorii prin Bucovina, această carte scrisă de Marian Malciu? Este câte ceva din fiecare, atâta cât să ne cuprindă un dor fără de sațiu, dor care
LA CURŢILE DORULUI... BUCOVINEAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 563 din 16 iulie 2012 by http://confluente.ro/La_curtile_dorului_bucovinean_marian_malciu_1342438433.html [Corola-blog/BlogPost/366764_a_368093]
-
cuprindă un dor fără de sațiu, dor care să ne însoțească mereu. Dar cel mai important lucru din această carte este faptul că autorul prezintă mereu oameni, oameni cu fețe luminoase, oameni de omenie. Oamenii sunt bucuria cea mare a acestor meleaguri și de aceea cartea de față este intitulată ” Dor de Bucovina”, căci ți se face dor de oamenii pe care i-ai întâlnit sau pe care i-a întâlnit în acest periplu bucovinean autorul. Este în toate și întru totul
LA CURŢILE DORULUI... BUCOVINEAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 563 din 16 iulie 2012 by http://confluente.ro/La_curtile_dorului_bucovinean_marian_malciu_1342438433.html [Corola-blog/BlogPost/366764_a_368093]
-
călătorie? Un arsenal întreg de informații dintr-o bibliografie vastă, bibliografie pe care a studiat-o cu maximă și exigentă atenție, o bibliografie care are darul de a incita spre lectură pe cititor dar și pe eventualul călător pe aceste meleaguri legendare. De la cronicarii moldoveni la Ioan Nistor, de la Cărțile călugărilor de la mănăstirile din Bucovina și până la lapidarele însemne de la fața locului sau ghidurile turistice constituie materiale demne de studiat pentru a putea pătrunde cu adevărat în spiritul locului de acolo
LA CURŢILE DORULUI... BUCOVINEAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 563 din 16 iulie 2012 by http://confluente.ro/La_curtile_dorului_bucovinean_marian_malciu_1342438433.html [Corola-blog/BlogPost/366764_a_368093]
-
mi-au făcut curte, le-am oferit o șansă fără deosebire de rang sau situație materială. Poate te plăceam din prima clipă și nu mai colindam continentul de una singură, pentru ca apoi să te găsesc într-o noapte chiar pe meleagurile mele! - îi zise ea cu ironie. - Ți-am dat libertatea să alegi! Dacă te îndrăgosteai de cineva, mă retrăgeam din calea ta. - Oho, chiar mă abandonai așa ușor? De regulă, bărbații luptă ca să cucerească o femeie! - Și tatăl meu a
XX. PRINŢUL MISTERELOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1426143717.html [Corola-blog/BlogPost/365653_a_366982]
-
palizi. Iar adevărata mea față este cea pe care o vezi. Ți-am spus doar că pe jumătate sunt om! Am evitat să stau o perioadă lungă în același loc, fiindcă nu îmbătrânesc! Odată cu nașterea altei generații puteam reapărea pe meleagurile unde am mai trăit. Îi zâmbi șăgalnic și zise mai mult ca pentru sine: - Iată că m-am îndrăgostit de un vampir! Îmi vei suge sângele și voi ajunge vampirică? - Niciodată! - Dar tu vei rămâne veșnic tânăr, iar eu voi
XX. PRINŢUL MISTERELOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1426143717.html [Corola-blog/BlogPost/365653_a_366982]
-
cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce urmărea stabilizarea lor pe acele meleaguri. Pescarul, care aducea pește părinților mei, era și cel care trăgea clopotul bisericii în timpul săptămânii, la vreo sărbătoare sau vreun deces; de aceea i se spunea Nae Ceaușu, numele lui fiind, dacă îmi mai amintesc bine, Nicolae Ungureanu. Venea seara
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
Recenzii > ,,CU INIMA ÎN PALME,, / COMENTARIU Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 811 din 21 martie 2013 Toate Articolele Autorului Dedic această carte locului unde am văzut lumina zilei, amintirilor amare tuturor celor care au suferit pe acest meleag îndurerat Bucovina cea de dincolo de sârma-nghimpată. ,, Sofia Vicoveanca Viața noastră este un dar Divin. Iubirea și harul cu care ne naștem, este la fel. Ne naștem din iubire, trăim în iubire, iarîși sfârșitul nostrum cu iubire se termină. Unii se
COMENTARIU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/_cu_inima_in_palme_comen_constanta_abalasei_donosa_1363866184.html [Corola-blog/BlogPost/349097_a_350426]
-
cea postdecembristă. Din următoarele două motive: 1) Este adevărat că politica promovată de partidul bolșevic țintea nelibertatea și sterilizarea intelectuală, dar tot așa de adevărat este că țara nu era înglodată în datorii externe, că șomajul era cunoscut pe aceste meleaguri doar din citite și auzite și că tot românul putea sta liniștit în ceea ce privește locul de muncă, respectiv pensia de boală sau de bătrânețe. Prin urmare, cu toate erorile de fond ale industrializării haotice și ale urbanizării turbate, se poate afirma
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_saracia_starea_de_fapt_a_romanilor_george_petrovai_1327655770.html [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
materia cenușie reprezintă cele două locomotive de mare forță care trag națiunile moderne înspre prosperitate, iată că România își permite să le folosească doar din când în când și numai pentru manevre. De unde se vede limpede că lucrurile pe aceste meleaguri nu vor intra degrabă pe un făgaș normal, adică destins și productiv, atâta timp cât agricultura va rămâne în continuare cenușăreasa economiei noastre muribunde și atâta timp cât Traian Băsescu și ciracii lui vor susține că Nemulțumiții n-au decât să plece din țară
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_saracia_starea_de_fapt_a_romanilor_george_petrovai_1327655770.html [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
din holde, de-o coajă de pâine// Coaptă pe vatră, în spuza fierbinte/ Pe-o frunză de varză sfârâind pe tăciuni./ Mi-e dor de bătrânii-nțelepți, dinainte,/ De țăranii onești, de românii mai buni,// Mi-e dor de-un meleag mângâiat de visare,/ De Iancu Avram și de Ștefan, Mihai,/ De munții Carpați, Bărăgan și de mare.../ De toate mi-e dor, de-adevăr și dreptate,// De frați prigoniți peste tot de destin,/ De-oleacă de bine, de frunți luminate
ANOTIMPURILE RĂTĂCITE ALE GEORGETEI RESTEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_anotimpurile_rataci_octavian_curpas_1345604868.html [Corola-blog/BlogPost/355236_a_356565]
-
Viorel, atunci nu-l cunoșteam pe Mircea. Poate a fost o greșeală discuția de atunci. Te rog să uiți de ea cât nu este prea târziu și pui în mare pericol atât căsnicia ta, cât și existența mea pe aceste meleaguri. Vreau să primesc mâine referințe bune de la conducerea cooperativei și a organizației de partid, când mă voi duce la facultate pentru examenul de stat. Vrei dintr-o prostie să ratez iar ocazia de a-mi lua diploma? Părinții mei au
CAP. VIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426666746.html [Corola-blog/BlogPost/374256_a_375585]
-
o poezie a mea: „Aș vrea să mă-ntorc acasă,/ Să găsesc ce am pierdut.../ Dulcea mea copilărie,/ Și... s-o iau de la-nceput./” Te-ai gândit vreodată să te repatriezi, să te reîntorci, hai să-i zicem... definitiv, pe meleagurile natale? Mircea BĂDULESCU: M-am gândit nu odată, George... nu odata! Viața în exil nu e ușoară. Doar ai trăit-o și o trăiești și tu pe propria-ți piele... Daca scrii asemenea versuri, înseamnă că nu ți-a fost
INTERVIU CU DOMNUL MIRCEA BĂDULESCU, UN ANTRENOR DE ELITĂ AL GIMNASTICII ARTISTICE ROMÂNEŞTI ŞI AMERICANE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_roca_1452072833.html [Corola-blog/BlogPost/340069_a_341398]
-
ar depinde de el!), fie - după caz și împrejurări - să și-l vândă pe beri, mititei și alte cele. Din presa noastră profund neliberă (dar există undeva în lumea asta presă mare și liberă?) am aflat că nu numai pe meleagurile sighetene campania electorală este în toi de aproape două luni, mai precis de la desemnarea catindaților (repet, totul se face la limita driblării legii prin corturi cu poze cât roata carului, în care se trudește din greu la sondarea până la prostire
STATORNICIA POLITICII ROMÂNEŞTI ÎNTRE MITITEI ŞI MITITICA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1460634303.html [Corola-blog/BlogPost/369214_a_370543]
-
de la dispensar Și urla cât putea Că îl doare o măsea. Și de-atunci și de-atunci, Vulpea-i cu papuci. Ursul cu nădragi Umblă după fragi. Foarte interesantă este și prezența motivelor baladești cum ar fi acesta, cules de pe meleaguri tulcene: Sus în vărful muntelui E castelul Domnului. Domnul are o fetiță, O fetiță-garofiță. De frumoasă ce era Ilenuța o chema. Într-o zi de sărbătoare Veniră turcii călare: -Bună ziua jupâneasă! Unde-i fata cea frumoasă? E-ngropată după casă
FOLCLORUL COPIILOR de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 by http://confluente.ro/Folclorul_copiilor.html [Corola-blog/BlogPost/366718_a_368047]
-
de versuri, Într-o elegie cu obloanele trase, însoțit de un inventar cronologic cu opinii critice și de un altul, al lucrărilor publicate, iar, pe coperta a IV-a, de un amplu comentariu, semnat de Marin Mincu. Scriitorul, plecat de pe meleagurile Carașului, format la Cluj și stabilit, în cele din urmă, la București, aparține, prin solidaritate de generație, prin formație și, deopotrivă, printr-un fel de afinitate stilistică, tuturor celor trei spații. După cum pasiunea sa pentru scenă, pentru viața teatrului, a
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/olimpia_berca/canal [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
de versuri, Într-o elegie cu obloanele trase, însoțit de un inventar cronologic cu opinii critice și de un altul, al lucrărilor publicate, iar, pe coperta a IV-a, de un amplu comentariu, semnat de Marin Mincu. Scriitorul, plecat de pe meleagurile Carașului, format la Cluj și stabilit, în cele din urmă, la București, aparține, prin solidaritate de generație, prin formație și, deopotrivă, printr-un fel de afinitate stilistică, tuturor celor trei spații. După cum pasiunea sa pentru scenă, pentru viața teatrului, a
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/olimpia_berca/canal [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
Păscoaia, Brezoiul face hotar cu localitatea Mălaia prin satul Săliște. În zona Brezoiului circulă foarte multe legende, unele dintre ele având legătură cu istoria. În această comunitate trăiesc alături de lotrenii moșneni din tată-n fiu și cetățeni veniți de pe alte meleaguri ale țării: olteni, ardeleni, moldoveni, rromi (rudari), dar și de alte origini rămași din vremuri vechi ca: unguri, italieni, austrieci, nemți. Cu tot acest amalgam de nații indigenii încă își mai păstrează tradițiile și obiceiurile din moși strămoși. Aici la
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]