93 matches
-
tencuială pe care atunci parcă o descoperise și constata că mai poartă urme de vopsele de demult, un rest de pictură, poate, chiar din biserica jefuită, pângărită, spre care încă priveam peste umărul lui. Mă compătimea sincer, bărbătește: „Are o meliță coana de nu mai dai p-acasă“. O lăsam pe Ester să-și desfășoare recitalul. Eu doar priveam, parcă atunci vedeam pentru prima dată așa ceva, cum zăpada adunată pe acoperișul înalt, pe turlele feciorelnice, făcea biserica să râdă, să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
însemne asta? ― Nu mare lucru. Doar că acușica, când vor porni ploile, au să înceapă și aplicațiile: de zi și cele de noapte, cele mai plăcute... Atunci să te văd, Todiriță băiete! ― Ție ce îți pasă? Îți umblă gura ca melița: „încărcați, distanță... înălțător”... și câte alte comenzi... iar dacă ceva nu-i bine, urmează „la loc comanda!” Te-ai întrebat tu ce are de tras unul ca mine? Un amărât de servant? Știi tu câte zeci de kilograme ridic eu
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
găsind de cuviință, Că lumea asta nu mai are spor. Din visele ce-ai tors de-acum o viață, Firave scame mai tresar în vânt. Le-ai prinde toate în fuior semeață, Dar fusul vieții, toarce necuvânt. Destinul tău, prin meliță trecut, Ferfenițit și strâns în ghemotoace, Se lasă dus în coșuri, abătut, Pentru folos, în dosuri de cojoace. Speranțele rămase ne-ntinate, Ascunse în a inimii cămări, Le rânduiești pe polițe, pe toate, Cu resemnare, printre lumânări. Pe tâmplele-ți cernite
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
să sfidezi „deșertul deșerturilor“. „Mă simt în stare să te birui, murmură înainte de a adormi profund. Mă simt în stare să te birui și să termin o dată pentru totdeauna cu legenda ta...“ Dar abia adormise, că o voce ca o meliță îi repetă în minte: „Ferește-te de Tikdabra“, până când dintre umbre apăru chipul Lailei, care îl mângâie pe frunte, îi dădu să bea apă proaspătă din puțul cel mai adânc și îi cântă la ureche așa cum îi cântase în noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Vom fi mereu cu ea. Nu va păți nimic că n-o vom lăsa dă capul ei. — Mi-e drag să merg cu ei. Hai, lăsați-o, ce dracu’! — Ho! Ho!că ne-ați amețit, cu gura voastră ca o meliță. Să meargă! încuviințează Ismail, dar dacă se întâmplă ceva vă ia mama dracului. — Megi cu noi, mergi cu noi, Prințăso!sar copiii și strigă de bucurie. — S-aveți grijă de Prințăsă! — Avem, avem, pleacă toți bucuroși. Începea o altă experiență
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Doagă uscată In cui acățată. Bâtă măzărată In pod aruncată. (Porumb) Strigă cel cu un picior Nu mă lăsa cel cu două picioare Că mă mâncă cel cu patru picioare. Am o haită Și toată ziua latră, vara la soare. (Melița) 381 {EminescuOpVI 382} {EminescuOpVI 383} {EminescuOpVI 384} {EminescuOpVI 385} A (2306) Câteva irmoase ce se cântă după masă. Cântece de lume din jumătatea întîia a secolului. (Estrase dintr-un manuscript cu cîntece). 1 Dintr-a patriei dulci sânuri Vrajmașul mă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
praf și pulbere te-ar fi făcut. O auzea lumea din satul vecin când avea ceva pe suflet și nu se mai putea răbda a-i spune cuiva. De harnică, era harnică, nevoie mare, dar gura îi bătea ca o meliță cât era ziulica de mare și asta o strica foarte. Era cam ocolită de femeile din sat, căci, cum sa vă spun, știau ele cu cine aveau de-a face și de o supărau dădeau de dracu` numaidecât. Mărioara, că
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
lumea spiritului... Până în fundul bulboanelor tăcerii. Și, aceasta Iorgu o simți în toată ființa lui. Un mare fior îl străbătu, din creier până la măduvă, până în vârful tuturor mădularelor. Tremura prins ca de un ger năpraznic. Dinții îi clănțăneau ca o meliță. Îl întoarse, oare, frigurile copilăriei?!... Apoi, zgâlțâielile încetară. Se potoliră... Îi era bine. Simțea că trecea printr-o adâncă prefacere. Acum, înțelegea deplin că viața nu este nici ziua de azi, nici ziua cea de mâine... nici anul întreg. Vieții
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
mai lesne să treci la fapte. Da. Așa ar fi fost bine să fi făcut. Să te fi pregătit, mai din timp! Al dracului o mănâncă, bă, fetelor, vedeți și voi, ori nu vedeți? Da. Vedem, dar, mai priponește-ți, melița aia, odată! Uite. Îl cuprinde. Nu-l lasă, măcar, pe el, s-o cuprindă. Mâncărime a dracului, ce, mai?! Gata. Au tăcut cu toatele. Ea, Aura, scoate din sân, banii pentru carte, și Îi Întinde, politicos, cu tandrețe și drag. El
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
constituiau și pentru femeile din comuna Oncești o adevărată industrie casnică. Aproape fiecare dintre gospodine era înzestrată cu război de țesut, însoțit de o serie întreagă de ustensile: urzitorul 1, vârtelnița cu fofeze, fusul de letcă 2, depănătoarea de borangic, melița 3, rășchitorul 4, raglița, cheptinii țigănești, fusălăii pentru pieptănat lâna ș.a. Asemenea dotări apăreau în gospodăriile familiilor Dascălu, Maftei, Savin, Aglaia Grigoreanu, Elena Ghelase, Maria Mihăilă și Lisaveta Moldoveanu. La fel ca și femeile din alte sate moldovenești, cele din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Mașină de urzit pânza.2Letcă -(Reg.) Unealtă manuală care servește la depănatul firelor pe mosoare.3Meliță - Unealtă de lemn, folosită pentru zdrobirea și curățarea cânepii și inului de părțile lemnoase, pentru a alege fuiorul sau pentru a obține câlții de meliță.4Rășchitor - Unealtă pe cere se deapănă tortul, lâna de pe fuse sau de pe gheme pentru a le face scul sau jurubiță. De toamna târziu și până în primăvară, se auzea neîntrerupt, ca într-un ritual, zgomotul vătalelor 1 care băteau pânza subțire
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
etnografie și arheologie industrială. Sălile ce expun piese istorico-arheologie sunt axate pe istorie locală, din zona orașului Buhuși. În celelalte săli sunt reprezentate aspecte privind istoria țesutului și postăvăritului, fiind expuse: darac de scărmănat lână, mici subansamble, război de țesut, meliță, roți de tors, cataloage cu mostre de stofe, costume naționale, ștergare, o reconstituire a unui război de țesut neolitic etc. Această expoziție valorifică tradiția industriei țesutului și postăvăritului din Buhuși, unde există unul din cele mai vechi centre industriale din
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
La șes se folosea îndeosebi inul și cânepa iar la munte lâna oilor și părul de capră. Cu timpul au început să folosească borangicul și bumbacul pentru anumite categorii de țesături. Am expus câteva unelte folosite pentru prelucrarea firelor textile (melița, raghila, furca cu fuior, piepteniă și câteva piese folosite pentru lână (fușalăi, piepteni, furci, depănătoare, vârtelniță. În expoziție este prezent un război de țesut orizontal. Pe pereți sunt expuse covoare (covor în roate, covor bătrânesc cu chenar și figuri antropomorfe
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
candele sau vr-un bec pricăjit: ulcioare, ulcele, oale, oloaie, străchini și străchinoaie, zeități, lame de silex și felurite unelte și obiecte din ceramică, multe reconstituite din cioburi și ipsos. Alături de ele se înșirau uitate scule și lucruri gospodărești, ragile, piepteni, melițe, chiuie, căușe, coveți, covățele, talgere, tigve , linguri, polonice, scafe, sfeșnice, cățui , fluiere , prima mea pereche nouă de pantofi, apoi dulciuri pentru frații mei: zahăr kandel, turtă dulce, covrigi cu mac, batoane cu susan... Deși la Iași ni se asigurase cazare
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
deplină armonie cu fenomenele naturii după cules, cânepa se duce la baltă (așa numitele "toptile de cânepă" din Bucovina), iar după ce apa domolește "îndărătnicia" cânepii, este supusă "focului" purificator al soarelui, pentru a fi dată pe mâna "melițoiului" și a "meliței", scăpând-o de "puzderie" și pregătind-o pentru "radila" ce va scoate firul cel bun pentru tors.191 Firul de pe "ghemul vieții" conturează un adevărat labirint al destinului, dezvăluind coincidentia oppositorum viață / moarte. În unele părți din Banat, în așteptarea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
uită Dumnezeu la pămînt cu mînie și el se cutremură de frică. Cînd se cutremură pămîntul, se uită Dumnezeu pe pămînt și vede păcatele oamenilor. Cutremurul de pămînt provine din cauza femeilor neglijente care, între Filipi și Andrei, lasă limbile la melițe și melițoaie, de se bat strigele cu ele pînă se cutremură pămîntul. Cine poate pune urechea la pămînt cînd se cutremură pămîntul aude oamenii de pe ceea lume vorbind, vitele răgind, clopotele trăgînd etc. Pămîntul plutește pe o apă ce se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iar femeile pregăteau inul și cânepa pentru tors. Cel puțin zece care de lemne trebuiau aduse În gospodărie și puse la adăpost fiindcă iernile erau lungi și aspre. Toate acestea era necesar să fie făcute până nu se zburlea vremea. Melițele se auzeau În tot satul. Inul și cânepa treceau fuior cu fuior prin tăișul de lemn al meliței și apoi prin dinții de fier ai pieptenilor și ai ragelei pentru ca fuiorul rezultat să poată fi tors. După aceea n-avea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și puse la adăpost fiindcă iernile erau lungi și aspre. Toate acestea era necesar să fie făcute până nu se zburlea vremea. Melițele se auzeau În tot satul. Inul și cânepa treceau fuior cu fuior prin tăișul de lemn al meliței și apoi prin dinții de fier ai pieptenilor și ai ragelei pentru ca fuiorul rezultat să poată fi tors. După aceea n-avea decât să vină iarna. Și toate aceste fuioare trebuiau să treacă prin mâna femeilor. Începând de la treisprezece-paisprezece ani
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ușă la trei patru, minute o dată, să nu-mi șparlească veiculu. Don Capitano a sosit așa târziu că, de vrea să prinză trenu, Îl perdea. Nu-i singuru bișnițar aplaudat și temut dă harnicu Rosario, da-n schimb ie o meliță dă aur care nu stă și nu te lasă să scoți o parolă. Într-un târziu, am ajuns pă la cântatu cocoșilor. O cafea cu lapte zemoasă l-a Întărit pă mosafir și pă loc s-a pus dân nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Vasile Stati nu se pot actualiza În textul citat, Întrucît dicționarul dă numai sensuri particulare, familiare, Învechite (schimba este explicat prin izmeni, prezent În dicționarele românești cu mențiunea familiar sau Învechit; limbă e prezent cu sensurile popor, națiune; componentă a meliței; cîrlig la cange; rătez la ladă; deschide, cu Începe; lume, cu lumină; piatră scumpă de inel; formă, cu tavă rotundă cu margine reliefată pentru pîine), făcîndu-le inutilizabile Într-un text științific. Aceeași caracteristică o prezintă, În linii mari, și textul
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
care este cunoscută răscoala țărănească din Franța din 1358, Jaqueria, ”Jaques Bonhomme” desemnându-l pe ”Ioan cel Prostănac”, adică pe țăran. Macquart este nume de familie utilizat mai ales în nordul Franței și în Belgia, provenind de la substantivul comun ”maque” - ”meliță” este o unealtă primitivă de lemn, folosită în industria casnică pentru melițare; zdrobitor sau în sens figurat, ”gură, a vorbi mult”. Jean fusese tâmplar și ajunsese la Borderie, adus de patronul său, pentru a face niște reparații la fermă. Plăcându
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
atunci când cei 2 pești - pe care stă pământul - dau din cozi. * Pământul plutește pe o apă mare, care se clatină sub greutatea acestuia, tulburându-i “măruntaiele”. * Cutremurul de pământ este provocat și de neglijența unor femei, care lasă limbile de la melițe și melițoaie să se bată între ele, între sărbătorile Sf. Filip și Sf. Andrei. * Cine pune urechea pe pământ, când se cutremură, aude vocile oamenilor de pe cealaltă lume. * Ca să nu-i tremure cuiva capul cât va trăi, să verse imediat
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
Vasile Stati nu se pot actualiza în textul citat, întrucît dicționarul dă numai sensuri particulare, familiare, învechite (schimba este explicat prin izmeni, prezent în dicționarele românești cu mențiunea familiar sau învechit; limbă e prezent cu sensurile „popor, națiune; componentă a meliței; cîrlig la cange; rătez la ladă“; deschide, cu „începe“; lume, cu „lumină; piatră scumpă de inel“; formă, cu „tavă rotundă cu margine reliefată pentru pîine“), făcîndu-le inutilizabile într-un text științific. Aceeași caracteristică o prezintă, în linii mari, și textul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
aproape de podețul Sirețelului ne opream și le ziceam: Ei, gata, fetelor! Întoarceți-vă acasă. Că vă așteaptă moșul! Și nu cumva ca el să vă dea lipsă la apel. Vai, zise fiica lui. Știu că i-a umblat gura ca melița, dar iertați-l și voi... Rămâneți sănătoase! Și să ne revedem cu bine!... Ne-am luat rămas bun, ne-am îmbrățișat și sărutat, o dată și-ncă o dată și când ele ajungeau până la pod, ne întoarcem și le conducem iarăși spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de vulpi și mistreți. Era un vacarm de neînchipuit. Securiștii risipeau muniția, în direcții la întâmplare, în vreme ce, partizanii erau cu totul în altă parte și, la fiecare rafală a lor, cădeau zeci de urmăritori. Puștile automate și mitralierele tocau ca melițele, împroșcând mii de gloanțe fără nici o țintă. Puhoiul de milițieni și securiști năvalea ca o apă călcând peste proprii morți, lăsându-i în urmă. Situația se complica mult.. Căpitanul trebuia să ia o hotărâre urgentă.. Toți îl urmăreau cu coada
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]