63 matches
-
ciaun ceruială a cerui *** coroi * cioară, (unuia de bat *** pentru țigani) ciur ciurariu (sitarii * cari îmblă cu ciururi mari din *** în *** ca să ciuruiască grâul proprietarilor mari) cimilitură sau cimulitură cinel, cinel (ciumel, ciumel) cepariu (negustor cu ceapa) cep meliță - a melița melițoi cânepă puzderii câlți câlțos a se gudura gudurătură alivenci azimă (pînea dospită) a aiuri aiurea pască cozonac boabă *** acru a se acri acrișor a bolborosi bolboros clei a încleia beseclea chesea *** tablă gunoi glicor * (la ochi) 110 {EminescuOpXV 111
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
coji dă portocală pă post dă magiun. Am zis la unu și la toți pă biteș că aveam mosafir la quinta un mahăr cu gabarit depășit și că-n curând o să-mi plouă mălaiu cheș ca grindina. Da ce-am melițat nu le-a vâjâit glandile, de-am ajuns să crez că nu ținuse mișcarea cu azilatu. Maneglia, brutaru, a făcut-o lată și mi-a trântit că chiar Îl oboseam cu iordanele și că să nu aștept dă la dărnicia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
fel de cele de dinaintea mea, așa că nu prea merita să piardă multă vreme cu mine. — E greu, fără doar și poate. Vor fi și zile de muncă lungi de paisprezece ore, să știi - nu foarte des, dar destul de des, a melițat ea monoton, tot fără să mă privească. Și este important să Înțelegi că nu vei avea nimic de-a face cu redactarea În sine a revistei. În calitate de asistentă secundară a Mirandei va trebui să Îi anticipezi toate problemele și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
hârjoana lui Braiu și a lui Străilaș s-a stropșit la ei: Că: să nu mai facă gălăgie în front, fiindcă îl doare capul la lipsa de ordine și disciplină Aici și Cornel Braiu, gureș cum e el, îndată a melițat cu gurița lui, spunând că: așa-i rânduiala românului, când altceva nu poate, atunci face haz de necaz, deoarece șăguind, sus are inima (că așa zice părintele la biserică: sus să avem inimile!) A mai grăit, zicând că: oricum, decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
carte - aievea. Iasă cineva pe uliță sau la câmp și va vedea îndată ce e. Colo unul vinde, altul cumpără, unul croiește, altul coase, un al treilea bate fier[ul] pînă-i cald, la câmp se ară, se samănă, se seceră, colo meliță cînipa, țes, tund oi și numai în zi de sărbătoare stau mînile și lucrează crierul. Atunci se folosește omul de prisosul liber al unei vieți de muncă, merge la biserică, după aceea la horă, în sfârșit săptămâna toată e a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acolo nu-i salahoria pe care-o îndură și, în plus, salarizarea-i aproape dublă și-ar sta mai mult la cafele și taclale. Acum, dacă mai află și întâmplarea asta, cu raglanul, capătă un nou pretext să-și pornească melița asupra mea... Și lumea, și colegii, și, poate, și tu, Ienceanule mă crezi în culmea fericirii că am casă în Iași și soacră la pensie, care ne-așteaptă zilnic cu mâncarea gata, pe masă... însă... -3 ... Dar, mai cu una
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
lucra toată ziua, făcând uneori și nopți albe la țesutul pânzei - prin instalarea stativelor în casă, la datul prin ițe și spată, la înlocuirea vergelelor, a fușcheilor, la repararea suchalei și ungerea ei cu untdelemn sau la lustruitul vatalelor. De melițat mă feream ca să nu-mi spună vecinii Georgie melițoi. Mai mergeam cu unii din familie la Oloierniță cu sâmburi de bostan prăjiți și sămânță de cânepă unde făceam oloi foarte plăcut în special la salata de varză. De obicei, în
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
unui rang inferior al boierimii rămași fără funcții domnești. Meliță - unealtă de lemn ce are la mijloc o despicătură în care cade limba cu care se zdrobesc tulpinile de in sau cânepă,după topire, pentru a se alege fuiorul. Melițoi - meliță mai mare cu dăltuitura și limba mai groasă, cu care se zdrobește partea lemnoasă a cânepii, când începe melițatul. Metrică - registru de stare civilă. Moloșag vreme călduță. Nevolnic neputincios,incapabil, nevoiaș, neajutorat. Nojiță - fiecare din găurile opincii prin care se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și le-am încărcat în căruță, pornind spre casă. Lelea Pachița ne-a însoțit și ne-a ajutat la descărcat și întins inul și cânepa, în livadă, la uscat. Tot ea, ne-a dat o mână de ajutor, apoi, la melițat, la răgilat și la făcut fuioare. Pentru tors, mama a organizat o clacă. Casă nouă Fiind cel mai mic din familie, tata a moștenit de la bunicul casa părintească, cu acareturile de lângă ea, grădina și livada cu pomi. Casa respecta întocmai
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
scoarță". Fata moșului muncește de "nu-și mai strânge picioarele". E "piatra de moară în casă", iar soră-sa "busuioc de pus la icoane". Fata babei iese gătită dumineca "de parc-a lins-o vițeii". Gura babei "umbla cum umblă melița". În casa lui "a apucat a cânta găina", fiindcă dacă îndrăznește "să se întreacă cu dedeochiul", baba și fata ei "îl umple de bogdaprosti". În încheiere, fata moșului se mărită cu "un bun om și harnic", nescăpând dar nici acum
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se repartizează după densitatea lor în compartimente succesive. 2) Mașinile de egrenat bumbac, care asigură separarea fibrelor filabile de semințe; separatoarele de linters, care să permită să se detașeze "linters"-ul (fibrele foarte scurte rămase) de pe semințe. 3) Mașinile de melițat și mașinile similare pentru separarea fibrelor (din în, cânepă etc.) de resturile vegetale rămase după topire. 4) Lupii-destramatori, lupii-batatori, destrămătoarele de tipul Garnett și aparatele asemănătoare care asigură desfacerea și destrămarea cârpelor, a frânghiilor vechi etc. în vederea aducerii lor la
ANEXĂ nr. 84 din 5 ianuarie 2000 REACTOARE NUCLEARE, CAZANE, MASINI, APARATE ŞI DISPOZITIVE MECANICE; PARTI ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166812_a_168141]
-
parte, prunele albe, brodoline și bistrițe, se băgau la cadă pentru făcutul țuicii. Femeile culegeau cânepa și o băgau la topit, după vreo trei săptămâni o scoteau, o puneau la uscat ca mai apoi, în zilele bune, se apucau de melițat și o transformau în fuioare pentru tors. Lâna o spălaseră și o pregătiseră pentru tors în primăvară. În octombrie se culegea porumbul, fasolea, varza, bostanii pentru hrana porcilor. Știuleții de porumb se adunau în grămezi de obicei în șură, unde
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
de cânepă erau puși pentru topitul firelor în lacuri mici, formate în zonele cu izvoare (în ,topile”), se țineau timp de trei săptămâni sub apă, fiind acoperiți cu pietre pentru a rămâne umezi continu. În continuare tulpinele se uscau, se melițau (în melițe individuale), se pieptănau fuioarele (săptămâna cânepii), se puneau la umbră la uscare, se băteau cu maiu, se vânturau, se drâglau, etc. rezultând firele de cânepă pentru țesut. Procesul de prelucrare al lânii utiliza după tuns ciubere și troace
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]