116 matches
-
cultul frumosului și exercițiul formelor fixe țin de idealul parnasian. D. a cultivat sonetul, a încercat rondelul, pantumul, sonetul dublu, sextina. El este și autorul unui volum de Opere dramatice (1905), cuprinzând un basm versificat, Dafin Făt-Frumos și frumoasa Ileana, melopeea Renegatul (1893) și poemul dramatic Visul lui Ali (1913), compuneri hibride, monotone și de un nivel artistic scăzut (deși Visul lui Ali, transpus în franceză, a fost trimis, spre a fi reprezentat, Teatrului Odéon din Paris). A tradus, cu talent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
lirism, prefigurare a poeziei noastre interbelice. Torsul pisicii se racordează secret la cel al fusului, al vântului și al astrelor, într-o armonie ce depășește casnicul și terestrul. Plânsul ploii, țârâitul monoton al burlanelor, cântecul vântului în horn împletesc o melopee dialogând cu bacovianul plâns al materiei. Întrezărită o clipă, steaua căzătoare este o strună plesnită a Lirei cosmice, sfârșitul unui cântec în armonia celestă. Poeta preferă grădinii natura sălbatică, buruienile, florile de câmp, aromele amare, amețitoare, otrăvitoare. Izvoarele și gârlele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
zonă până târziu, În epoca interbelică : „L-am văzut [pe evreul din Maramureș] - scria publicistul F. Brunea-Fox În 1928 - În ipostaza omului de la șes, trăgând la plug, cu pulpana caftanului prinsă În brâu, cântând nițel fonf un psalm sau o melopee de ghetto” <endnote id=" (791, p. 69)"/>. Se pare că astfel de activități agricole nu fuseseră complet străine evreilor nici Înainte de epoca josefiniană. Conform unui document de pe la 1820, unii evrei vorbeau despre „strămoșii lor” care au lucrat moșia Herța Încă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
petecul de cer ce se zărește prin acoperișul iurtei, vasul plin cu airak, strîns în căușul palmelor. Și, melodios, gutural, ritmat, rostește ceva, înșiră îndelung cuvinte necunoscute nouă, pe care ceilalți le ascultă cu privirea fixă și cu mîinile împreunate. Melopeea lui Ganjur ne învăluie ca o vrajă și, cînd se sfîrșește, ne trezim ca dintr-un vis adînc. Ne ridicăm în tăcere și abia în fața iurtei ne strîngem mîinile sau ne salutăm cu ele împreunate în dreptul inimii, în gălăgia stîrnită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
anului 1937 înregistrează și Cartea sonetelor, placheta lui V. Alegerea poeziei cu formă fixă și a unui pseudonim, Aurel V. Sânger, denotă timiditatea autorului, care, ținând seama de reacțiile critice condescendente, lasă să treacă ceva timp până la apariția cărții următoare, Melopei (1943), însă voința de originalitate care îl animă nu duce la un salt valoric. Invocând „nufărul încărcat de stele și vis-Eminescu” (poet pentru care nutrește o necondiționată venerație), „condurii albi ai primăverii”, „zalele de azur”, „vasta veșnicie” și alte asemenea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290457_a_291786]
-
Goga și revista „Luceafărul”), Ioan Slavici (Câteva scrisori inedite de la I. Slavici). SCRIERI: Cartea sonetelor, Cernăuți, 1937; Eminescu, un mare neînțeles, Cernăuți, 1940; Bucovina în viața și opera lui Mihai Eminescu, Cernăuți, 1943. Eminescu și Bucovina (în colaborare), Cernăuți, 1943; Melopei, Cernăuți, 1943; Românii în două geografii de Amfilohie Hotiniul și Nicolae Nicolau, Cernăuți, 1943; Două studii literare, Cernăuți, 1944; Dragoste și moarte, Cernăuți, 1944; Intelectualismul lui Eminescu, Cernăuți, 1944. Ediții: Vasile Alecsandri, Pasteluri, București, 1933. Repere bibliografice: G. Călinescu, „Cartea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290457_a_291786]
-
Cartea sonetelor”, ALA, 1937, 850; Octav Rusu, „Cartea sonetelor”, „Gazeta bucovinenilor”, 1937, 52-53; G. Călinescu, Anul literar 1937, ALA, 1938, 891; D. Missir, „Cartea sonetelor”, „Revista Societății «Tinerimea Română»”, 1940, 6; Traian Chelariu, Note românești, UVR, 1943, 24; Traian Chelariu, „Melopei”, UVR, 1943, 29; Traian Chelariu, Anul literar bucovinean, „Almanahul ziarelor «Basarabia» și «Bucovina»”, București, 1944; Scrisori de la Mircea Avram. 1984, 1988, ADLTR, A-99, A-144; Satco-Pânzar, Dicționar, 239. N. Bc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290457_a_291786]
-
sufixul apare la formații vechi: cărăruie, cetățuie, ferestruie). Imprumuturile culte sunt foarte rare. O situație specială are statuie, care înlocuiește mai vechiul statuă - statue 23. Integrate parțial acestui tipar sunt și câteva neologisme franțuzești: alee - alei, diaree - diarei, epopee - epopei, melopee - melopei, idee - idei etc. Chiar și formațiile normate în DOOM2 ca invariabile cunosc în uz forme variabile (vezi internet: cornee - cornei; "în cazul unei cornei intacte", www.farmaline.ro, internet, 2008). Grafia maschează pronunția, căci hiatul din finala cuvintelor este
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
apare la formații vechi: cărăruie, cetățuie, ferestruie). Imprumuturile culte sunt foarte rare. O situație specială are statuie, care înlocuiește mai vechiul statuă - statue 23. Integrate parțial acestui tipar sunt și câteva neologisme franțuzești: alee - alei, diaree - diarei, epopee - epopei, melopee - melopei, idee - idei etc. Chiar și formațiile normate în DOOM2 ca invariabile cunosc în uz forme variabile (vezi internet: cornee - cornei; "în cazul unei cornei intacte", www.farmaline.ro, internet, 2008). Grafia maschează pronunția, căci hiatul din finala cuvintelor este evitat
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
puseuri, șemineu - șemineuri, turneu - turnee, varieteu - varieteuri. (ii) Altele, deși au rămas în clasa femininelor, au preferat alte tipare flexionare: fie tiparul (e)e - (e)ǐ din forme ca: alee - alei, idee - idei, epopee - epopei, diaree - (DOOM2 recomandă pluralul diarei), melopee - melopei, trahee - trahei 24, fie o formă invariabilă precum: acnee, apnee, cefalee, cornee, logoree, maree, tranșee 25 etc. - Niciuna dintre creațiile diminutivale recent înregistrate (și nu sunt puține!) nu se mai obține cu ajutorul sufixului diminutival -ĕa, care, în istoria mai
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
șemineu - șemineuri, turneu - turnee, varieteu - varieteuri. (ii) Altele, deși au rămas în clasa femininelor, au preferat alte tipare flexionare: fie tiparul (e)e - (e)ǐ din forme ca: alee - alei, idee - idei, epopee - epopei, diaree - (DOOM2 recomandă pluralul diarei), melopee - melopei, trahee - trahei 24, fie o formă invariabilă precum: acnee, apnee, cefalee, cornee, logoree, maree, tranșee 25 etc. - Niciuna dintre creațiile diminutivale recent înregistrate (și nu sunt puține!) nu se mai obține cu ajutorul sufixului diminutival -ĕa, care, în istoria mai veche
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
seducției (1986), unde P. pare să revină la dicțiunea oraculară din cartea de debut. Tehnica e, totuși, alta: crisparea metaforică se detensionează aici prin dialogism, teritoriul referințelor suportă o schimbare benefică, iar înscenarea textului torsionează versurile într-o sintaxă de melopee. O nouă etapă anunță volumul Cavalerul din drezină (1992), care atestă reorientarea poeziei către dimensiunea etică. Autoreferențialitatea revine, dar cu o funcție diametral opusă față de poemele „italiene”, de vreme ce nu mai indică reflexivitatea subiectului liric, ci vidul de substanță al obiectului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
este cea inspirată de fapte eroice din istorie, expuse într-un stil retoric, cu multe hiperbole și repetiții. Ea este cântată de obicei de lăutari cu acompaniament de instrumente muzicale (cimpoi, fluier, vioară, cobză sau țambal). Pasajele cântate pe o melopee liberă, silabică, deschisă improvizației, alternează cu versuri recitate și cu interludii instrumentale. Sub această formă, specia este încă vie în Oltenia și Muntenia, iar în secolul al XIX-lea a fost atestată și în sudul Moldovei. B. nuvelistică, de o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
unor texte chiar și de mari dimensiuni. Astfel, odată cu numărul 1/1904, începe publicarea basmului dramatic, cu un prolog și 10 „icoane”, Dafin Făt-Frumos și frumoasa Ileana, în versuri și proză, semnat de Mircea Demetriade, tot lui aparținându-i și „melopeea în trei acte” Renegatul. Numărul triplu 6-8/1904 reproduce „drama în cinci acte și în versuri” Grigore Vodă, domnul Moldovei de Alexandru Depărățeanu, precedată de un studiu de C. S. Dissescu dedicat vieții și operei autorului piesei, întregul număr fiind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285336_a_286665]
-
să fie înlăturate toate urmele materialității impure. Lumina este cea care dă contur formelor și tot ea creează umbrele, impregnînd decorul de atmosfera irealului sideral. în călătoria sa astrală, magul călător prin stele întîlnește un călugăr rătăcitor ce intonează o melopee tristă pe coardele ruginite ale unei harfe de aramă. Orfeu inutil, bîntuind prin temple pustii din care zeii au dispărut, călugărul strînge în coarde toată durerea universului, dar raze luminoase îi mîngîie fruntea și îl alină în vis, un vis
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
ființei. Poezia ieșeană îmi pare a fi o indelebilă obsesie unde ordinea biologică este răvășită cumplit de focuri lăuntrice. E puțin? Într-o mare și elocventă întâlnire a poeților ieșeni, magistrul se adresează discipolilor spunându-le că veșnicia cântului, a melopeei celeste nu poate fi pusă la îndoială. Unul susține că maestrul e un poet de natură pluricordă, iar altul că e cel mai aproape de Eminescu. O rază a soarelui a străpuns frunzișul bogat al copacului din curtea Casei Pogor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
mentor al realismului socialist dovedindu-se acum un liric intimist și decorativ. Treptat începe să se afirme și grupul de poeți formați la școala S. E vorba de Camil Petrescu, care își începe colaborarea în numărul 8/1919, cu poemele Melopee, Alchimie, Stanțe, de Ion Barbu, despre care E. Lovinescu va scrie, în numărul 34/1919, articolul Un poet nou: „În ziua înmormântării lui Vlahuță [...] s-a prezentat în biroul meu un tânăr, sub numele Ion Popescu. Un tânăr bizar ce-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
întrebat dacă putea acompania acest instrument: "Pot", spuse el, iar nota, abia atinsă, era reprodusă atât de prompt de vioara țigănească încât părea că e vorba de una și aceeași execuție! Lăutarii sunt adevărați rapsozi; nu numai că au păstrat melopeele antice, ci și comoara poeziilor naționale. Sunt mândri de numele lor, care nu exprimă în niciun fel ideea de muzician, enunțată în limba română prin cuvântul muzicant. Exclusiviștii lăutei resping orice analogie cu muzicianul; ei practică un fel de cult
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ce îngrozi toată adunarea. De trei ori se înălță acest răcnet răgușit și sinistru". Fluierul cântă și ni se pare că-l auzim: "O lungă chemare se auzi din fluierul galeș, apoi un țipăt, încă o chemare, o gamă și melopeea se desfășură, fremătândă, fluidă, întreruptă de suspine, nebunească, agitată de salturi și hohote, moartă de dorință, însuflețită de teamă, pură și aprinsă, strălucitoare și liberă sau înlănțuită de durerile presărate cu sânge. Și toate acestea umila trestie cu șapte găuri
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
calofile, totuși impunătoare prin seriozitate, poemele din Cântarea cântărilor „nu sunt nici o traducere, nici o adaptare, nici o versiune, ci texte pe un pretext biblic”, pretext de la care s-a străduit să preia „îmbinarea de eglogă și de psalm, de incantație și melopee, o ambianță, o lungime de undă!” Prin producția poetică publicată după război, B. a oferit un edificator exemplu de autocenzură estetică benevolă, de deturnare a propriei vocații lirice din considerente social-politice, prin deliberată subordonare față de slujirea propagandistică a unor comandamente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
va fi supusă la bestiale persecuții, umilită și molestată pînă la schilodire. Originală este formula narativă de spectacol în film: în fața unei extrem de emotive audiențe contemporane, un cîntăreț Pansori relatează întreaga istorie ce prinde viață cu adevărat, într-o sacadată melopee cu happy-end. Mai tînărul părinte al filmului Adio, concubina mea (Palme d'Or 1993), chinezul Chen Kaige a revenit pe croazetă în 1999 cu o somptuoasă montare moralizatoare: Împărat și asasin. Eroinei care, într-un frămîntat ev chinez de secol
ASIA la "Europa" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16071_a_17396]
-
elementul de variație în secțiunea de față, iar efectul îl reprezintă o textură cu încărcătură dramatică puternică, redusă treptat prin diminuarea intensității cu care aceasta este afirmată, atingând în final sonorități abia perceptibile. Saxofonul tenor se alătură corului cu o melopee alcătuită preponderent din sunete lungi, ornamentate cu alte sunete scurte comparabile cu apogiaturile simple și duble. Sunetele pilon ale melodiei sunt sol, la, re, fiecare impunându-se într-una dintre secțiunile f, mf, mp<footnote Analogiile dintre nuanțe și sunetele
Citatul ?n crea?ia pentru saxofon a lui ?tefan Niculescu (II) by Irina Ni?u () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
al lui Alexandru Macedonski, participând la ședințele cenaclului acestuia. A debutat cu versuri și o nuvelă în 1880. A exersat aproape toate formele fixe ale poeziei, a realizat traduceri din lirica franceză, a scris articole critice, un basm versificat, o melopee și un poem dramatic fantastic, colaborând la numeroase reviste literare. A făcut parte din prima serie a simbolismului românesc, constituită în jurul revistei „Literatorul“. DUMINICĂ, 12 SEPTEMBRIE CONVENȚIE DE ARMISTIȚIU În urmă cu 60 de ani, la Moscova a fost semnată
Agenda2004-37-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282876_a_284205]
-
mîna mea cu mintea mea poemul acesta am scris cu inima mea acest cuvînt pe care să-l pui acolo în sfeșnicul cubic de sticlă să te ardă la degete să-ți încălzească mîinile tale înfrigurate 13. cîntul tău de melopee dulcea, dulcea-mi azalee galbenă și smaragdee trei bărbați morți pregătiți de călătoria în munți 1. am dezghiocat, am dat la o parte pătura de pămînt a mormîntului într-o duminică de toamnă-n octombrie cu flori, cu crizanteme cu
Poezii by Dorin Ploscaru () [Corola-journal/Imaginative/16409_a_17734]
-
este dovada că ele nu l-au uitat, și că el dăinuie în ele. Ca și în poezii similare din lirica populară românească, evocarea morții se transformă într-un tablou de paradis terestru. Prin contrast, cât de plin se aude melopeea de fond a spaimei de extincție : „ține-mă, pământ cu iarbă, / că vrea umbra să mă soarbă, / călător lunecător, / azi fecior, mâine ulcior. // Of, Margine, Margine, / cu buzele agere! La movila cu sulfine / a murit calul sub mine, / amândoi sub
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]