371 matches
-
de canto muzică populară la Școala Populară de Arte și Meserii din Bacău, unde a reunit trei grupuri constituite din cei mai talentați elevi, „Boboceii”, „Floricica” și „Flăcăii”, participând cu ei la spectacole, emisiuni de televiziune și festivaluri internaționale, înflorind melosul născut din cultura sătească a înaintașilor, ales, cultivat și fructificat, cu sfântă dragoste, de către ei! Sunt foarte rare în ambitusul folclorului contemporan preocupările sădirii florilor spirituale, copiii noștri mirabili...! Ne situăm într-un punct de declin al muzicii populare și
MARIA ŞALARU CU „BOBOCEII” DE LA BACĂU ÎNFLORESC GRĂDINA PALATULUI ELISABETA LA 10 MAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1494913490.html [Corola-blog/BlogPost/347124_a_348453]
-
ajunge”, „Mărie, Mărie”, „Bună sara dragii mei”, „Ana mea, draga mea”, „Maică dac-ai fi știut” și altele au peregrinat iubirea în atâtea colțuri de țară și de lume...! Doinitoarea Ana Pacatiuș a transferat cu propriul suflet binele sufletesc al melosului bănățean în întreaga lume fără hotare, universalizându-l în iubire! Este una dintre artistele mirabile ale României al cărei nume nu e contopit în faima temporală, e uniformizat cu numele de efigie spirituală a patrimoniului cultural românesc! Aurel V. ZGHERAN (aurel
ANA PACATIUŞ. DOINA SEMĂNATĂ ÎN MITUL IUBIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1476863718.html [Corola-blog/BlogPost/364760_a_366089]
-
ca textier, solist vocal și producător, iar compozitorul, firește, semnând creația și orchestrația cântecelor originale, speciale, de atmosferă și petrecere, cu explozie de voioșie și învăluiri nostalgice - înseamnă, în primul rând, asumarera găsirii cuvintelor celor mai ziditoare de laudă. Atât melosul cât și versurile sensibile, cu duhul transmiterii de mesaj, percutează fără rană, adânc, viața sentimentală și lasă o incizie doar în memoria afectiv auditivă, unde cântecul nu încetează, odată ce e sorbit cu porii sufletului. Cine nu știe cum vorbește artista
CORINA CHIRIAC ÎNTR-O ZI, MAI CURÂND SAU MAI TÂRZIU, CORABIA MUZICII TOT VENEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1446464104.html [Corola-blog/BlogPost/342814_a_344143]
-
muncită cu intensitate, tulburată și epuizată în spumele de zgomote ale cântărilor de azi. O anumită industrie impură de muzică actuală, pe atât de tristă și degradată pe cât pare de exuberantă și înflorită, e mult deplasată de pe orbitele estetice ale melosului cald al romanței, nu o dată influențând calitatea spectacolului de intenții opulente cu un gen gros și variabil de zgomot și dezordine scenică! Față de searbăda speranță că spectacolul muzical de altădată mai poate avea viață în fața asalturilor profanatorii ale spectacolului validat
CONSTANTIN FLORESCU. ROMANŢA, SENSIBILITATE ÎN ABSOLUTUL EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1421691748.html [Corola-blog/BlogPost/377013_a_378342]
-
va avea după veacuri pentru că e poleită cu aurul muzicalității, iar glasul lui Constantin Florescu a poleit-o și cu un ceva cvasisincronic din murmurul sufletesc al romanței! În extensiune, romanța cântată de interpretul de romanțe Constantin Florescu adâncește atracția melosului, în toiul muzicii fără pasiune. Fără vreun țipăt repulsiv, insolubil în vibrațiile inimii, ci cu o mângâiere sonoră inegalabil de mătăsoasă! Romanța aceasta topește în ea mângâierea și iubirea. Astfel auzită, astfel simțită, astfel înțeleasă, ea este o odă spirituală
CONSTANTIN FLORESCU. ROMANŢA, SENSIBILITATE ÎN ABSOLUTUL EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1421691748.html [Corola-blog/BlogPost/377013_a_378342]
-
individul „atman” , a contemplat pe când „se plimba” cu înțelepciunea colectivă-seculară „ brahman” , prin Grădinile Elizee. În fond civilizațiile au fost precum Pasărea Phoenix, pierind cu fiecare cultură dispărută, pentru a renaște din propria cenușă; fondul atavic-sapiențial al indivizilor, înveșnicindu-se în melosul speciei. De altfel, zborul, a constituit o preocupare străveche a omenirii, și fiecare civilizație încercând să-i dea o reprezentare proprie, l-a corelat cu anumiți zei sau eroi din propriul spațiu sacro-mitic. Dacă în tradițiile multor popoare întâlnim oameni-păsări
UN MIT CARE A DEVENIT REALITATE, ESEU DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 by http://confluente.ro/Un_mit_care_a_devenit_realitat_al_florin_tene_1393824724.html [Corola-blog/BlogPost/353708_a_355037]
-
Caracaș; Premii de Excelență: Radu Anghel Vasilescu - directorul Palatului Național al Copiilor, Ioan Bojin - directorul Filarmonicii de Stat din Sibiu, Gheorghe Ungureanu - directorul Casei de Cultură Constanța, Dumitru Lupu - compozitor, Liviu Manolache - fondatorul Festivalului „Mamaia Copiilor”, Liliana Constantinescu - redactor revista „Melos”, Cristian Mihăilescu - regizor, Valentin Roșca - coregraf, Sorina Goia - redactor șef Radio România Cultural, Ivona Cristescu - realizator emisiuni culturale Televiziunea Română, Ana Toboșaru - director uniunea Criticilor Muzicali, Alexandra Mircea - relații cu publicul, Opera Comică pentru Copii, Constantin Georgescu - relații cu publicul, Opera
A XIV-A EDIŢIE A PREMIILOR FORUMULUI MUZICAL ROMÂN (24 IANUARIE 2014, OPERA COMICĂ PENTRU COPII, BUCUREŞTI) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 by http://confluente.ro/A_xiv_a_editie_a_premiilor_fo_aurel_v_zgheran_1392023603.html [Corola-blog/BlogPost/364125_a_365454]
-
nu pot fi izgonite nici de ani, nici de inimi! Casa părintească, părinții și frații trăiesc în minte chiar și atunci când nu mai sunt! Pentru această trăinicie s-a zidit din nemurire muzica folclorică. Orice zonă etnofolclorică are în oglinda melosului corespunzător elementele primordiale de identitate care pornesc de la locurile natale. De aceea, în orice parte de țară ar glăsui cânt Cătălin Maximiuc, bucovinește ar glăsui, oriunde ar merge, bucovinești semne ar lăsa în urma pasului său, zadarnic ar avea sus boltă
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1439969839.html [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
l-a cunoscut pe interpretul de muzică folclorică bucovineană și redactorul muzical de radio, Cătălin Maximiuc, dacă nu are pricină, să găsească, pentru a conversa cu el, indiferent dacă din perspectiva radioului sau a scenei, pentru că amândouă conduc tot la melosul folcloric. Și-atunci, cum ar putea să nu fie agreabilă o discuție cu artistul și omul de radio Cătălin Maximiuc, dacă el așează în peregrinarea gândului afectivitatea, în slujirea de la microfonul radioului, profesionalismul și ardoarea, iar în faptul cântecului, arta
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1439969839.html [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
cum ar putea să nu fie agreabilă o discuție cu artistul și omul de radio Cătălin Maximiuc, dacă el așează în peregrinarea gândului afectivitatea, în slujirea de la microfonul radioului, profesionalismul și ardoarea, iar în faptul cântecului, arta și iubirea?! Promovezi melosul folcloric românesc de la microfonul Radio România și îl glăsuiești pe scenă. Cântecul Câmpulungului Moldovenesc apare într-un raport de fraternitate cu tine în cele două slujiri. Ce vă sudează atât de inseparabil această legătură? Îndrăgostit de plaiurile natale din Bucovina
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1439969839.html [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
atunci. În Duminică hotărâtă, iată că vine poetul împreună cu 4 Domni români și șezând cu toții pe iarbă verde și cu cerașe înainte — îmi dete D. Andrei Mureșan poezia făcută «Deșteaptă-te Române», îi probăm puține rânduri și văzând în tot melosul este de minune potrivit, l-am cântat cu vocea mea tânără și puternică până la fine. Mai repetându-l odată, toți Domnii învățând melodia din auz, cântau împreună, mulțămind și urând multă viață și sănătate marelui poet. Din ziua aceia cântul
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1412148146.html [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
cu fiecare lectură, deci anamorfoza ei lirică poate transsubstanțializa orice suferință. Ne aflam aici în aceste incantații sublime pe teritoriul cristalic al vocației perene a autoarei care neîncetat încearca să și developeze stările ei anagogice fiindcă în acest teritoriu sacru melosul se întâlnește cu iubirea cristică si împreună consună cu ceea ce din totdeauna s a chemat poezie haaarică. Este și o continuă goană a ... Citește mai mult Poezia doamnei Dorina Stoica ecumenizează acea parte a inimii care este direct conectată cu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dorina_stoica/canal [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
cu fiecare lectură, deci anamorfoza ei lirică poate transsubstanțializa orice suferință.Ne aflam aici în aceste incantații sublime pe teritoriul cristalic al vocației perene a autoarei care neîncetat încearca să și developeze stările ei anagogice fiindcă în acest teritoriu sacru melosul se întâlnește cu iubirea cristică si împreună consună cu ceea ce din totdeauna s a chemat poezie haaarică. Este și o continuă goană a ... X. OCHIUL CURAT SAU DOBÂNDIREA CERTITUDINILOR NECESARE DE MIHAELA OANCEA, de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr.
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dorina_stoica/canal [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
Bărbulescu are azi adunată o comoară de piese, dintre care pe multe le-a luminat cu propriul glas. Ele au zburat că vulturul din munte în munte, din văzduh în văzduh pe deasupra câmpiilor românești, s-au răsădit în flori ale melosului și au sporit frumusețile cântecelor noastre. Au rămas în memoria afectiva a iubitorilor de muzică folclorica românească și vor dura absorbite în eternitatea muzicii zidite pe temelii și rădăcini culturale și artistice solide. Printre ele: „Sus la munte la Muscel
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434962317.html [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
timpul, zice-se fără să știe nimeni și a fost găsită fără suflare de către copilul ei care crezând că a adormit pe jos și i-o fi frig, a adus o pătură și a învelit-o, alintând-o, cântăreața de melos rupt din suflet, Mina Pâslaru a lăsat doina bucovineană în frig, neînvelită de pătura glasului ei cald, de catifea dantelată, ce-a ars odată cu viața artistei și s-a mistuit luând cu ea și umbra! „Ce-i mami, ai adormit
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438434122.html [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
RAIULUI FOLCLORIC Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1716 din 12 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Pentru voi dragi români, oriuunde v-ați găsi, vă ofer o melodie de suflet 3 GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC Din apa cristalină a melosului dulce ca un „fagure de miere” au băut să-și astâmpere setea de frumos rapsozi și instrumentiști minunați, care prin măiestria lor, dăruire sufletească și dragoste nețărmurită pentru obiceiurile și tradițiile strămoșești, ne-au lăsat o zestre inestimabilă. E bine
PARTEA A II-A ]N GR[DINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1442043223.html [Corola-blog/BlogPost/378225_a_379554]
-
știe să asculte singurătatea împletita cu gemetele de orgă vetusta. Componentele instrumentului scrâjnesc că oasele îmbătrînite, încet și sigur. Artrita veacurilor a lăsat sedimente pe clape, pe tuburi. Instrumentul geme de amintiri în liniștea densă. Numai Mărțina aude adevăra muuzică, melosul stivuit între acoperișul acoperit cu plăcute de cupru coclit și padimentul din gresii,- un loc numit atrium, și unde se adunau la fiecare miez din noapte, călugăritele din Ordinul Sfintei Maria să se roage. Întrebările preotului și răspunsurile diaconului, apoi
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
Aurelian Octav Popa, Irina Mureșanu, Diana Moș, Dan Dediu. În 2003 a editat un CD la “Albany”, U.S.A., cu muzică românească pentru clarinet și pian (alături de Ray Jackendoff). A publicat studii, articole, recenzii etc. în București (Muzica, Actualitatea Muzicală, Melos, Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, Caiete critice, Dilema, România Literară etc.), Cluj-Napoca (Echinox), Belgrad (New Sound), Tirana (Art Music in the Balkans), Katowice, Ottawa, Berlin ș.a. A susținut emisiuni de radio și televiziune, comunicări științifice, conferințe, referate în
Enescu 135: Concerte, master classes și conferințe muzicale, la Ierusalim și Tel Aviv by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105939_a_107231]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Portret > VASILE ȘEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1567 din 16 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului A fost cândva, „Flacăra”...! Era cuvânt și melos către țară! Era văpaie în toate marile orașe, era fundament pentru legendă. Flacără și văpaie, spectacolele cenaclului „Flacăra” au clădit turn de cleștar și mit în cultura românească. Osârdia, ardoarea și geniul, chitara și vocea au șlefuit și ascuțit spiritul
VASILE ŞEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1429163099.html [Corola-blog/BlogPost/357770_a_359099]
-
obrajii trandafirii, fruntea de lună și ochii de soare, picioarele din filon dăltuit, mijlocul pentru cingătoare de flori , umerii pentru salbă de doruri, gură de cântec lin ca vioara! Julia Jianu, frumoasă și veselă fată moldoveancă pietreană, fermecătoare glăsuitoare de melos de auzit cu visul a îndrăgostit muntele de ea, pe când ea nu-i asemenea de statornic înamorată de el, încât numai sub umbra lui să-și alunece corpul și doar în spiritul lui să-și zboare inima! Julia Jianu e
JULIA JIANU. FRUMOASĂ ARTISTĂ MOLDOVEANCĂ PIETREANĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1422509739.html [Corola-blog/BlogPost/369428_a_370757]
-
cei mai de seamă artiști ai neamului românesc... Maestrul mi-a cerut să nu îl remarc frecvent în paginile cărții, cunoscută fiindu-i modestia, dar a fost cu neputință să îi acopăr prezența mai mult decât mă lasă adevărul istoriei melosului nostru folcloric, la fundația căruia se află ca o coloană la bolta unei catedrale. Cât privește fondul de fotografie, el se datorează în primul rând artiștilor imaginii fotografice, cineastul George Dăscălescu, Daniel Angelescu, fotograful Casei Majestății Sale Regelui Mihai I
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1453291840.html [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
numai ale sale ci pentru ale tuturor. Multe din versurile și melodiile lui au fost sorbite de însetați, ca apa izvorului, drept sursă de inspirație, ori ca piese de repertoriu al altor cântăreți ce-au intuit și simțit adânc seva melosului, tradiției, istoriei, culturii, folclorului românesc cel mai curat trezorierizate în testamentul de cântece ale lui Nicolae Sulac, uimitor de agreate de către ziditorii ce iubesc, incitante pentru dezbinatorii ce urăsc. Nicolae Sulac, n-a fost frate cu românii, cum să fie
NICOLAE SULAC. FLOAREA DE LILIAC A PĂTIMITOAREI BASARABII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1449374508.html [Corola-blog/BlogPost/369206_a_370535]
-
65 de ani, pe care-i va împlini anul acesta). Ca orice iubitor de folclor și contemporan cu acești "nemuritori" pe care i-am ascultat, i-am admirat, (unii mi-au fost modele minunate în sădirea dragostei mele neostoite pentru melosul cu armonii celeste), fiindcă m-am bucurat nespus... că destinul mi-a întins o mână spre a reuși să gust din fructul dulce al muzicii și să ofer cu dragă inimă din comoara vieții mele, din agoniseala unor ani buni
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_i_a_in_cetatea_can_marin_voican_ghioroiu_1375253312.html [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
de cele mai multe ori cântă odată cu artiștii, iar unii, mai entuziaști, joacă de mama focului hore și sârbe. - Bună ziua! - Poftiți! Cu cine am onoarea?... - Să zicem, pentru început, cu un iubitor al muzicii populare, dar în același timp... admirator al interpretei melosului oltenesc, distinsa doamnă STELIANA SIMA. - Îmi face o deosebită plăcere să primesc (râde) admiratori... - E bine să rețineți, pe lângă admirație, ca bun cunoscător al zonei mirifice a Olteniei (cu tradiții, port, cântece și dansuri) apreciez în mod deosebit, la îndrăgita
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_i_a_in_cetatea_can_marin_voican_ghioroiu_1375253312.html [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
Bacăului și Vrancei, la canatul ferestrei în care bate briza Milcovului. Pe o motivistică de răscruce, așadar, în cântecul artistei Geta Postolache răzbat proeminent, în favoarea afirmației de mai sus, particularitățile stilistice și genul moldovenesc al folclorului. De-ar fi doar melosul popular moldovean tot n-ar reprezenta puțin pentru a nu greși în priceperea locului în care se fixează expresia melodică, tonul, modul, culoarea, ritmul cântecelor interpretei Geta Postolache. Dar mai există un indiciu care întregește creionarea unui portret afectiv al
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1402342148.html [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]