82 matches
-
numeroasă delegație s-a dus la Viena pentru a prezenta Împăratului plângerile românilor. O ofensă pentru unguri: românii ar fi trebuit să meargă la Budapesta, nu la Viena (chiar dacă Împăratul Austriei și regele Ungariei erau una și aceeași persoană!). Procesul memorandiștilor, desfășurat la Cluj În 1894, s-a soldat cu mai multe condamnări la Închisoare. Se Înțelege că relațiile dintre România și Austro Ungaria nu puteau fi idilice, adăugându-se și faptul că opinia publică din Regat Îi susținea deschis pe
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Libellus, înaintat împărătesei Maria-Tereza, se refereau la întregul popor român, la masele populare de la orașe și sate, la iobăgime”. Cele mai importante momente din istoria modernă a românilor din Transilvania au aparținut inițiativelor luate de către greco-catolici: revoluția de la 1848, activitatea memorandiștilor, colaborarea rodnică dintre vârfurile celor două biserici românești pentru apărarea ființei naționale și a intereselor românilor. Patriotismul, cultul străbunilor, care au luptat pentru fiecare palmă de pământ, cinstea, conștiinciozitatea, verticalitatea morală și credința neclintită, sunt ideile și scopurile educaționale ce
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
va ilustra eminent, timp de un sfert de veac, la diferite publicații periodice. În 1893 înființează, la Timișoara, gazeta „Dreptatea”, pe care o conduce, la început, împreună cu Corneliu Diaconovici, apoi singur. Articolele sale contribuie substanțial la pregătirea Memorandumului, procesul intentat memorandiștilor, în 1894, incluzându-l în tripla ipostază de redactor al „Dreptății”, de apărător al lui Gavril Trifon și de acuzat, pentru 72 de articole considerate subversive de autoritățile austro-ungare. Este condamant la doi ani de închisoare și execută cincisprezece luni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285862_a_287191]
-
în Nirvana pe care a cântat`o....". Aproape aceleași cuvinte scrie în Cronica sa, pe care o ține la Hotoan, preotul Vasile Patcașiu (1844-1932) participant alături de V. Lucaciu în grupul românilor care duc "Memorandumul" la Viena (1892) și la procesul "memorandiștilor" de la Cluj (1894). Ca și V. Lucaciu, V. Patcașiu este greco-catolic, hirotonit preot în Catedrala Blajului (1872) și colaborator al ziarului blăjan în care Grama și-a publicat studiul despre M. Eminescu! Iată textul din Cronica lui de la Hotoan Satu Mare
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
se feri de el "ca nu cumva să le strice mințile și să le învenineze inimile". Putem recunoaște aici idei ale clericilor sătmăreni, dar I. Slavici nu semnlează nici un nume. Cert este că I. Slavici rămâne mai departe alături de acțiunile memorandistului din Șișești după cum arată desele referințe ale preotului: "...din cauza nelucrării Comitetului: cu toții, cu un suflet, cu o inimă stăruiau, și mă rugau, mă sfătuiau, împreună cu Slavici, Brote, Popovici și Albini, să nu ne dezbinăm, să ne strângem, rândurile..." (Tribuna, an
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
este locul marilor sale realizări: înființează o școală; este membru al "Astrei" din 1875; membru al "Reuniunii învățătorilor sălăjeni" (în 3 iunie 1890 adunare se ține la Hotoan); participant în grupul românilor care duc "Memorandumul" la Viena (1892), la procesul "memorandiștilor" de la Cluj (1894), prezent la 1 dec. 1918 la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, însoțit de câțiva săteni din Hotoan. Era abonat la toate gazetele și periodicele românești fiind un focar de cultură pentru zona sătmăreană. A publicat cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Păun-Pincio, Panaite Zosîn, Virgiliu N. Cișman, T. Duțescu-Duțu. V. apare într-o epocă de încordare politică și socială dominată, după răscoalele din 1888 și 1894, de problema țărănească și, în contextul frământărilor din Ardeal, al procesului intentat de stăpânirea austro-ungară memorandiștilor, de problema națională. De aceea, revista, preocupată de eficiența socială a literaturii, își centrează programul în jurul ideilor de tradiție și de naționalitate, simpatia pentru țăran răspunzând, de asemenea, tendințelor momentului. Vorba de acasă, articolul-program scris de Slavici, dar semnat și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
din iulie 1889, T. este condusă de Septimiu Albini, care nu modifică, în linii generale, orientarea gazetei. Deosebiri esențiale vor apărea din 1896, când proprietatea ziarului și a institutului tipografic trece de la Eugen Brote, obligat să se autoexileze în preajma procesului memorandiștilor, la Ioan Rațiu. T. devine astfel un oficios al grupării politice din care făcea parte Rațiu, dar îi pierde treptat pe acei cititori, cei mai mulți de altfel, care îi sprijineau pe vechii tribuniști (Bechnitz, Slavici, Brote ș.a.). Din această cauză scade
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
știam cine e, căci eram cumva rude prin alianță: fiica lui se căsătorise cu vărul primar al mătușii mele, Elenuța, dar nu-l salutam, căci dânsul habar nu avea de existența mea. A vorbit la înmormântarea bunicului meu, în calitate de „ultim memorandist“ (fuseseră deci împreună la Viena, „la împăratul“, în 1892). L-am revăzut acum întâmplător, poate la mătușă-mea, și, auzind că scriu poezii, m-a invitat la dânsul, să i le arăt. De fapt, bătrânul cleric n-avea nimic comun
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cărturari și scriitori ca Maiorescu, Eminescu, Creangă, P.P. Carp, V. Pogor). Ca spațiu de exprimare a ideilor a fost revista "Convorbiri literare". Această generație cuprinde două etape: una culturală, la Iași, una politică, la București. În Ardeal a existat generația memorandiștilor, inițiatoarea rezistenței împotriva politicii ungurești; generația socială (care apare în jurul anului 1907, an al răscoalelor țărănești. Ea a cuprins curente divergente: "semănătorismul" legat de numele lui N. Iorga și A.C. Cuza, "poporanismul" legat de Constantin Stere. Revistele acestei generații au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și fervorii cu care elita politică românească a găsit de cuviință să o instrumentalizeze În scopuri electorale, problema transilvană s-a infiltrat, fără Îndoială, mult mai difuz În conștiința opiniei publice active și informate din România. Cu toate acestea, episodul memorandist de la jumătatea anilor ’90 nu a transformat structural politica externă a României și nici nu a condiționat alianța cu Imperiile Centrale. Strategia de securitatea a continuat să se bazeze - și pentru că reprezenta produsul unui grup de decizie restrâns - neclintit și
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
lași, nici ardelenii, și cu atît mai puțin muntenii, așa-zișii „mitici”. Numai că noi, ardelenii, În istorie am ales „calea fățișă” de a lupta cu grofii calviniști unguri, protestând prin cărți, la Blaj, sau prin procese cprecum cele ale memorandiștilor, acceptând pușcăria politică maghiară, nici ea foarte „confortabilă”, iar „sudicii”, muntenii „au ales” - sau, mai știi, structurile cu care trebuiau să lupte, fanarioții și turcii impuneau alte reflexe! - forme mai puțin „frontale”, pentru mulți „rușinoase”, dar... iată că „până la urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de la ruși! Și, o dată trecută bariera brutală a stalinismului, am reușit nu numai să „supraviețuim”, dar am început chiar - ce miracol! - să sperăm și să luptăm pentru valoare, pentru adevăratele valori, pentru Tradiție, la urma-urmei!, fideli în esență ardelenilor visători, memorandiștilor, pașoptiștilor lui Eminescu de la Putna și tuturor celor care au crezut într-un stat național și într-o cultură majoră, de sunet internațional! Să mi se ierte încă o dată grandilocvența, dar adevărul e că au existat în ultimele decenii comuniste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ei Ilie o ironizează din pricina asta. De pe vremea lui Creangă, aproape un secol, nimic nu pare să se fi schimbat. În Ardeal, doamna Bologa îl crește pe micul Apostol în credință și acesta are chiar o viziune mistică. Tatăl său, memorandist, nu e de acord cu o educație excesiv religioasă care slăbește și efeminează caracterul. În lumea rurală preotul apare mai curând ca un personaj negativ, inclusiv în snoavele în care Păcală se confruntă cu preoți hapsâni, răutăcioși ori de-a
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
originea În gândirea și opera Înaintașilor Cronicarii, Nicolae Bălcescu, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, B. P. Hasdeu, C-tin. Stere, C. Rădulescu Motru, Nae Ionescu, Lucian Blaga, Mircea Eliade, Petre Țuțea ... Naționalismul generos a inspirat mișcările din 1848, demersul memorandiștilor, opera Partidului Național din Transilvania și Bucovina, a Sfatului Țării din Basarabia, culminând cu Marea Unire din 1918 de la Alba Iulia. În anii grei ai totalitarismului au existat minți lucide animate de sentimentul național care au Înlăturat dictatura alogenă deschizând
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
psihologice în literatura română. R. își lărgește aria observației și investighează mai nuanțat câmpul vieții sufletești, tratând un caz de conștiință, nu numai individual, ci și colectiv ori ca proiecție a general umanului. Protagonistul cărții e Apostol Bologa, fiu de memorandist, intelectual cu studii filosofice și înclinații mistice din cauza educației religioase primite în copilărie. La izbucnirea războiului, ca singur fecior al familiei, rămâne acasă. Se angajează voluntar dintr-o reacție de orgoliu masculin, vrând să-și demonstreze curajul în ochii logodnicei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
să mă înfățoșez înaintea publicului român cu o lucrare scrisă în limba lui strămoșească". Jarnik a rămas foarte legat de Sibiu, pe care l-a vizitat în mai multe rânduri. Acolo îi cunoscuse printre alții, pe compozitorul Iacob Mureșeanu, pe memorandistul Vasile Lucaciu, pe ,îndrăznețul aeronaut Vlaicu", pe Caragiale și Coșbuc. La București se bucurase de ,o primire caldă și ospitalieră" din partea lui Titu Maiorescu. Poate și de aceea intenționa ca versiunea românească a povestirii Bunica să o dedice Liviei Maiorescu
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
la Editura Universal Dalsi, cei doi foști colegi de facultate ai celui plecat, cu puțin timp în urmă, în lumea de dincolo, îi aduc un afectuos omagiu postum. în prefața sa, Eugen Simion îl definește pe Ioan Șerb drept "un memorandist întârziat", dispărând odată cu el "ultimul memorandist din București". într-adevăr, născut ca fiu de moți din }ara Zarandului, Ioan Șerb s-a străduit să perpetuieze în capitala României pilda, cugetul și simțirea marilor săi înaintași transilvăneni, a celor care s-
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
foști colegi de facultate ai celui plecat, cu puțin timp în urmă, în lumea de dincolo, îi aduc un afectuos omagiu postum. în prefața sa, Eugen Simion îl definește pe Ioan Șerb drept "un memorandist întârziat", dispărând odată cu el "ultimul memorandist din București". într-adevăr, născut ca fiu de moți din }ara Zarandului, Ioan Șerb s-a străduit să perpetuieze în capitala României pilda, cugetul și simțirea marilor săi înaintași transilvăneni, a celor care s-au dăruit înfăptuirii idealurilor naționale și
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
Arhivele bibliotecilor sau cele păstrate de particulari inimoși scot mereu la lumină documente revelatoare, care modifică sau numai întregesc evenimente politico-culturale ori dimensiunea unor personalități care merită atenția posterității. Așa s-a întîmplat, de curînd, cu un jurnal tîrziu al memorandistului ardelean Nicolae Cristea (din anii 1895-1903), care aduce prețioase informații despre lupta mișcării politice ardelene în vremea, grea în toate, a dualismului. Manuscrisul jurnalului, după atîta amar de vreme, nu s-a păstrat în forma sa olografă ci în două
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
publice. Partidul Național Român se solidarizează cu memorandul și cu memorandiștii, într-o memorabilă Conferință din 1893, cînd Ion Rațiu, ca și N. Cristea propun ca, la proces, să nu se vorbească decît românește. În mai 1894 are loc procesul memorandiștilor, considerat cu dreptate de către contemporani drept procesul națiunii române, provocînd mari acțiuni de solidarizare. La proces, urmărit cu mare emoție, Nicolae Cristea a pledat cu energie și neînfricare, ca bun, consecvent activist ce era și rămăsese. Jurații maghiari doreau să
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
Cristea, a fost condamnat la opt luni de temniță. Le-a executat la închisoarea din Vaț, împreună cu alți unsprezece colegi de luptă. Alții și-au executat pedeapsa la închisoarea din Seghedin. Au suportat și grele cheltuieli de judecată. Dar relațiile memorandiștilor cu gruparea mocionistă (care a fost și a rămas potrivnică Memorandului) se păstrează încordate și de neconciliat. Aici, în pușcăria de la Vaț, Nicolae Cristea, om bătrîn, (avea 61 de ani, în 1902 va închide ochii definitiv) scrie broșura La țintă
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
bunătatea mea". E dezamăgit, în noiembrie 1897, și o notează în jurnal, de gafa lui D.A. Sturdza, premierul României, de a-l fi decorat (în urma unui tabel alcătuit de Ministerul de Externe al Austro-Ungariei) pe Jeszenski Sandor (procuror în procesul memorandiștilor) cu Coroana României în timpul vizitei regelui Carol la Viena. La 23 noiembrie se împărtășește tot amărît jurnalului, după ce a citit un articol într-o gazetă maghiară din Cluj: "Articolul susține că în România politica națională este numai o mască pentru
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
de îndeplinit și o misiune cultural-literară". Publicația sibiana a avut numeroase "procese de presă", iar unii dintre redactorii ei, printre care și Septimiu Albini, sunt semnatari ai Memorandum-ului (din 1892-1894). Refuzând să se supună unei sentințe judecătorești, în urma procesului memorandist, de condamnare la închisoare, părăsește Transilvania și se stabilește la București, unde timp de aproape un sfert de secol activează că ziarist și profesor pentru împlinirea idealului unității naționale. Are bucuria, ca și alți ardeleni să supraviețuiască acestui act istoric
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
comise de un soț, în timp ce visa și invocate în versurile unor poeți ai vremii. Rezultă un întreg evantai istoric și tipologic al formelor detenției - centrate, în cazul scriitorilor, pe detenția politică: de la brutalele represiuni medievale la detenția de lux a memorandiștilor români din Imperiul habsburgic și a antidinasticilor din Regat (precum N. T. Orășanu), pînă la teribilul pohod na Sibir rezervat anarhiștilor din Imperiul Țarist, pentru a ajunge, trecînd prin detențiile soft ale militanților socialiști, la procesul ziariștilor colaboraționiști din 1919
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]