81 matches
-
luptător în rezistența anticomunistă după perioada ocupării României de către sovietici după anul 1944. S-a născut la 29 Noiembrie 1922 în satul Râușor fiind al unsprezecelea copil al lui Samoilă și a Rozaliei. Tatăl său a făcut parte dintre luptătorii "memorandiști" fiind ulterior judecat la Târgu Mureș. Preotul Victor Dâmboiu a urmat școala normală de patru ani în Făgăraș după care și-a continuat studiile la Sibiu între anii 1938-1942. S-a înscris la Facultatea de Teologie în anul 1942 dar
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
parohială sau într-o cameră închiriată de la un țăran din sat. În 1936 s-a construit școala din centrul satului. După 1950 școala a funcționat în castel. În anul 2004 școala s-a desființat din lipsă de elevi. Demetriu Coroianu, memorandist . A fost preot greco-catolic și a ocupat funcții în ierarhia înaltă bisericească. Informația este cuprinsă în cartea preotului greco-catolic Victor Bujor "Canonicii Diecezei gr.cat. de Gherla 1857-1937. Biografii cu un scurt istoric al înființării Episcopiei și Capitolului catedral din
Corneni, Cluj () [Corola-website/Science/300324_a_301653]
-
latină și slavonă pentru a-și putea îndeplini sarcinile, compozitorul și profesorul Petru Severin, Eugen Goga, fratele poetului, călătorul Maniu Lac. În sec. XVIII - XX, timp de 200 de ani s-au succedat 7 generații din familia Barcianu - preoți cărturari, memorandiști, academicieni, diplomați.
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (). În aceasta casă s-a discutat problema înființării Astrei și tot aici, în 1880, s-au stabilit principiile fundamentale ale organizării Partidului Național Român. Familia memorandistului Ioan Rațiu a locuit în această casă până în anul 1892, an în care, în urma unor acțiuni violente ale unor naționaliști maghiari care au agresat casa, a fost nevoită să se refugieze la Sibiu. În această casă a funcționat în anul
Casa memorială „Dr. Ioan Rațiu” din Turda () [Corola-website/Science/307018_a_308347]
-
unde activează până în anul 1901. În această perioadă publică manuale de latină, istorie și constituție pentru elevii din liceu, programe și abecedare pentru școlile primare. Din anul 1890 devine membru și apoi secretar al Casinei române din Brașov. În timpul procesului memorandiștilor, intentat conducătorilor Partidului Național Român de către autoritățile maghiare, la Cluj în anul 1892, este mobilizată din Brașov o delegație de 200 de români care participă la proces exprimându-și solidaritatea cu acuzații. În 1893, devine membru al Partidului Național Român
Vasile Goldiș () [Corola-website/Science/307229_a_308558]
-
fost un reputat dirijor român, care a activat între 1957 și 1998, la pupitrul Filarmonicii din Oradea. Fiu de țărani născut în localitatea Dobra, județul Hunedoara, se trage din Familia Rațiu din Turda, printre ai cărei iluștri membri se numără memorandistul Ioan Rațiu și fondatorul PNȚCD, Ion Rațiu. Studiile primare și liceale le-a făcut la Dobra, Orăștie și Deva. În 1949 este admis la Facultatea de pedagogie și dirijat coral a Conservatorului "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca. Generoasă să înzestrare artistică
Miron Rațiu () [Corola-website/Science/308564_a_309893]
-
frați". Ca lider al noii "Ligi culturale pentru unitatea tuturor românilor", a scris în presa internațională în jur de 500 de articole, studii, știri, informații cu privire la istoria românilor, publicate în 113 ziare în deosebi de limbă franceză, în sprijinul procesului memorandiștilor. Toate aceste acțiuni i-au atras antipatia reprezentanților austro-ungari care l-au catalogat un agent disident. În 1894, s-a implicat într-o dispută aprinsă cu generalul maghiar István Türr, care a publicat articole ce condamnau participanții la Memorandum și
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
care a permis unor tineri români să facă studii superioare și finanțarea construcției primei Școli confesionale românești din Turda Veche. La propunerea fondatorului Eforiei, Prepozitul capitular, canonicul Vasile Rațiu, primul președinte al Eforiei a fost ales Dr. Ioan Rațiu, viitorul memorandist. Eforia a funcționat până în anul 1948 potrivit prevederilor "Legământului și Statutelor". Pe parcursul timpului, datorită unor donații făcute de Dionisie Sterca Șulutiu, Ana Câmpean, Agapia Micușan și avocatul George Popescu, s-a ajuns ca parohia acestei biserici să fie cea mai
Biserica Rățeștilor din Turda () [Corola-website/Science/306965_a_308294]
-
1948, anul preluării bisericii de către cultul ortodox, trei tablouri de valoare ale unor membri de frunte ai familiei Rațiu au fost depozitate necorespunzător într-o magazie a bisericii (tablourile îi înfățișează pe prepozitul capitular greco-catolic Basiliu Rațiu, ctitorul bisericii, pe memorandistul Dr. Ioan Rațiu, primul președinte al Eforiei și pe protopopul greco-catolic Nicolae Rațiu). Abia de curând, tablourile au fost mutate în biblioteca bisericii. În data de 28 iulie 2011, cu aprobarea mitropolitului Andrei Andreicuț, a fost sfințită Pisania Bisericii Rățeștilor
Biserica Rățeștilor din Turda () [Corola-website/Science/306965_a_308294]
-
Europa Liberă și multe alte publicații anticomuniste, activând de asemenea și ca editor la reviste literare pentru comunitățile de români din diaspora. Este fiul lui Ioan Negoițescu, ofițer de carieră, și al Lucreției Negoițescu (născută Cotuțiu, fiica unui preot ortodox, memorandist). Precocitatea sexuală și homosexualitatea i-au răvășit copilăria, făcându-l să descopere că nu este un om-standard. A urmat cursurile liceelor "George Barițiu" și "Constantin Angelescu" din orașul natal, precum și ale liceului de la Aiud, pe care le-a încheiat în
Ion Negoițescu () [Corola-website/Science/302271_a_303600]
-
a fost ridicat în anul 1994, la intersecția Pieței Unirii cu Bulevardul Eroilor, cu ocazia comemorării centenarului procesului intentat în mai 1894 memorandiștilor, care au avut puterea de a se ridica contra măsurilor de deznaționalizare a românilor, luate de guvernul austro-ungar. Între 1973-1994 pe acest amplasament s-a aflat statuia Lupa Capitolina, care a fost mutată în alt loc. Monumentul Memorandiștilor, inaugurat la
Monumentul Memorandiștilor din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/302614_a_303943]
-
de gând să redacteze un „Memorandum”, care trebuia să atragă atenția opiniei publice internaționale asupra situației politice din Transilvania. Intelectualitatea maghiară din Transilvania a răspuns prin înființarea asociației „Emke”, care avea drept scop grăbirea maghiarizării românilor transilvani. În ajutorul „tribuniștilor memorandiști” au sărit studenții de la București și Iași, care au publicat în 1890 un memoriu adresat universităților din Europa și cercurilor politice și intelectuale ale Occidentului. Acest memoriu a avut un ecou mulțumitor în presa din Apus, care s-a ocupat
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
au plecat spre țară, cu o scurtă oprire la Viena unde își vor îndeplini prima lor sarcină oficială, aceea de a-l vizita pe împăratul Franz Josef. Având în vedere situația politică delicată a momentului (era în plină desfășurare procesul memorandiștilor) vizita avea să fie scurtă urmată de o traversare a Transilvaniei pe timp de noapte și cu luminile trenului stinse. Cuplul princiar va avea parte de o primire călduroasă încă de la trecerea frontierei, la Predeal, urmată de o serie întreagă
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]
-
unui fond pentru acordarea de burse și stipendii tinerilor români pentru a studia în diferite școli din Transilvania și din Imperiu, care după întoarcerea acasă au contribuit la luminarea poporului român. Autorul statutelor și primul președinte al Eforiei a fost memorandistul Dr. Ioan Rațiu, nepot de frate al lui Basiliu. Basiliu Rațiu, după modelul demn de urmat al vlădicilor ardeleni de pie memorie, care după unirea cu Roma au ajuns la o poziție socială și o situație materială mai bună, a
Basiliu Rațiu () [Corola-website/Science/304523_a_305852]
-
diapozitive; 12.000 reviste de specialitate. Se află pe str. Memorandumului nr. 21, în clădirea "Reduta"; este o construcție de la finele secolului al XVIII-lea. Clădirea "Reduta" a adăpostit în perioada 1848-1865 Dietă Transilvaniei. Tot aici a avut loc procesul memorandiștilor în 1894-1895, eveniment cu largi ecouri internaționale la acea vreme și în 1923 s-a organizat aici Congresul general al sindicatelor din România. Parcul Etnografic Romulus Vuia, este o secție în aer liber a Muzeului de Etnografie (un muzeu al
Muzeul Etnografic al Transilvaniei () [Corola-website/Science/303683_a_305012]
-
concerte și baluri celebre, aici concertând mari muzicieni ca Johannes Brahms, Franz Liszt, Béla Bartók și George Enescu. În 1923 s-a organizat în clădire Congresul general al Sindicatelor din România. Clădirea a rămas celebră mai ales pentru adăpostirea procesului memorandiștilor din 1894, unul dintre marile procese politice ale secolului, cu ecouri ample în întreaga presă europeană. În 1892 mai mulți intelectuali români din Transilvania au prezentat împăratului Franz Josef al Austriei, un Memorandum prin care protestau împotriva politicii de deznaționalizare
Palatul Reduta din Cluj () [Corola-website/Science/303684_a_305013]
-
români care au poposit în timp în capitala habsburgică în căutare de dreptate și libertate pentru „nația română”, umilințele și privațiunile la care au fost supuși de imperiali, tergiversările, politica duplicitară și multe altele, de la Horia și Școala Ardeleană la Memorandiști... Viena a însemnat însă și un etalon de cultură occidentală pentru peregrinii din Carpați, doritori de perfecționare. Pe aici au trecut toți marii corifei ai neamului românesc. Urmele pașilor de pe caldarâm și vocea șoptită din eter îl personifică pe cel
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
în filologie. Teza de doctorat este întitulată " Viața și opera lui Eminescu". În timpul studenției, a colaborat ca jurnalist la ziarele "Tribuna", "Dreptatea" și "Gazeta Transilvaniei" și a fost ales secretar al Societății studențești "Petru Maior". În 1894, pe parcursul desfășurării "procesului memorandiștilor", împreună cu alți 12 colegi, a redactat un manifest prin care țăranii din Ardeal erau chemați să participe în număr cât mai mare la proces. În luna septembrie a aceluiași an, a luat parte în cadrul unei delegații numeroase de studenți ardeleni
Miron Cristea () [Corola-website/Science/310821_a_312150]
-
fost un politician și diplomat român. A fost ambasadorul României la Londra în perioada 1938 - 1940. După instaurarea regimului antonescian a refuzat să se întoarcă în țară și a solicitat azil politic în Anglia. A fost nepotul de fiică al memorandistului dr. Ioan Rațiu. Descendent al familiei Rațiu de Nagylak (Noșlac) din Turda, atestată în Transilvania la începutul sec. al XIV-lea și reînnobilată în anul 1625 de către principele Gabriel Bethlen. A fost fiul lui Onoriu și Emilia Tilea, nepot de
Viorel Tilea () [Corola-website/Science/313584_a_314913]
-
fost președintele Organizației Tineretului Național Țărănesc, „Chemarea”. a fost una din personalitățile care a fost aproape eliminat din istoria națională după anul 1940, prin ocultarea adevărului asupra activității sale politice, publicistice și diplomatice. Istoria a fost nedreaptă cu nepotul ilustrului memorandist. Ca o ironie amară, bunicul lui a fost alungat de extremiștii șovini unguri din Turda, iar el a fost eliminat de două ori din rândul cetățenilor români de către extremiști politici. A fost martor și participant activ la toate marile evenimente
Viorel Tilea () [Corola-website/Science/313584_a_314913]
-
se află în Satu Mare, Ardud, Medieșu Aurit, Tămășeni, Carei, etc., biserici romanice (Acâș, secolul al XIII-lea), biserici gotice (Ardud, Enu-Sâncrai, Beltiug). Personalități: episcopul Grigore Maior, fondator de școli, Ferenc Kölcsey, luptător pentru libertate și justiție socială, preotul Vasile Lucaciu, memorandist, poetul Ady Endre, pictorul Aurel Popp. Secolul al XX-lea a marcat profund județul Satu Mare prin cele două războaie mondiale și prin Unirea Transilvaniei cu România la 1 decembrie 1918. Creat de sculptorul Vida Geza în 1964, monumentul de la Carei
Județul Satu Mare () [Corola-website/Science/296666_a_297995]
-
atelierul de pictură din Satu Mare. 1935 Realizează "Monumentul eroilor de la Lipova", dezvelit în anul următor. 1936 Împreună cu Ioan Thorma, organizează Congresul artiștilor plastici din Transilvania și Banat. Participă cu două machete și mai multe proiecte la un concurs pentru monumentul memorandistului Vasile Lucaciu. 1938 Proiectează "Mausoleul Dr. Lükö Béla" 1940 În perioada ocupației hortyiste a Ardealului de Nord a fost expus atacurilor presei fasciste, din cauza atitudinii sale moderate, împotriva războiului. 1946 Lucrează la un ciclu de compoziții inspirate din viața muncitorilor
Aurel Popp () [Corola-website/Science/319571_a_320900]
-
a îngrijit tot timpul de mătușa lui Gafia, iar pe nepoți i-a întreținut la școală. La un an după moartea mentorului său, în 1865, lua în căsătorie pe Clara Coroianu, fiica vicarului episcopesc Demetriu Coroianu. Prin cumnatul Iuliu Coroianu (memorandist), căsătorit cu Dorina, fiica președintelui PNR Ioan Rațiu, se înrudea cu acesta din urmă. Din căsătorie au rezultat următorii copii: Scipio (+8ani); Cassiu (27 iulie 1867-1943), fost avocat, publicist și profesor universitar de drept la Cluj; Elena, măritată cu Ioan
Ioan Maniu () [Corola-website/Science/324017_a_325346]
-
publicist și profesor universitar de drept la Cluj; Elena, măritată cu Ioan Pop, vicar foraneu la Năsăud; Iuliu; Sabina (+ 22ani); Ioan (+ 7luni); Cornelia, călugărită sub numele de sora Cecilia; Iulia (+ 9 luni) și Emilia (+ 8l uni). Prin fratele Iuliu Coroianu (memorandist), căsătorit cu Dorina Rațiu, fiica președintelui PNR Ioan Rațiu, se înrudea cu acesta din urmă. Pe data de 29 iulie 1929, la orele 10, Clara Maniu moare la 87 ani, dintre care 34 de ani de văduvie. Prohodul a început
Clara Maniu () [Corola-website/Science/324016_a_325345]
-
A.S.T.R.A. pentru a-și ține propriile adunări, luând astfel parte la dezbaterea problemelor generale la ordinea zilei, la expozițiile de artă populară, la spectacolele de teatru și serbările câmpenești, precum și la alte activități organizate cu aceste prilejuri. În timpul procesului memorandiștilor (1894) s-a format la Brașov un comitet politic secret al femeilor pentru “a spijini și apăra pe bărbații lor prin apeluri și propagandă în țară și în străinătate” . Din inițiativa acestui comitet a fost trimis un protest, semnat de
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]