177 matches
-
al Muncii din Rusia (PSDMR), unde l-a întâlnit pe Lenin, cu care a și colaborat o vreme. În 1903, la al doilea congres al PSDMR, Plehanov s-a despărțit de Lenin și de bolșevici și a trecut de partea menșevicilor. Pe durata primului război mondial, el a avut o poziție "naționalistă", opunându-se "internaționalismului proletar" al bolșevicilor, militând pentru luptă până la înfrîngerea Germaniei. El s-a întors în Rusia la puțină vreme după izbucnirea Revoluției din Octombrie, dar a părăsit
Gheorghi Valentinovici Plehanov () [Corola-website/Science/298441_a_299770]
-
cu muncitorii, iar la 15 martie 1917 l-au forțat pe tar să abdice în timpul Revoluției din Februarie. După abdicarea tarului a fost creat un guvern provizoriu condus de cneazul Lvov care a proclamat dreptul la libertate politică, susținut de menșevici, social-democrați moderați. În multe orașe, muncitorii și soldații s-au organizat în soviete pentru a cere schimbări sociale, declarându-se adversarii puterii guvernului provizoriu. În aprilie 1917, liderul comunist al revoluționarilor și al bolșevicilor, Vladimir Ilici Ulianov, cunoscut ca Lenin
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste () [Corola-website/Science/297336_a_298665]
-
bolșevicilor. Prima fază a reformelor revoluționare s-a sfârșit în martie 1918 cu mutarea guvernului sovietic în frunte cu Lenin de la Petrograd la Moscova, la Kremlin. Guvernul nu era însă în siguranță pe deplin. În 1918, alianța contrarevoluționara a monarhiștilor, menșevicilor și a puterilor non-socialiste au format Gardă Albă care se înfrunta cu Gardă Roșie într-un război civil sângeros ce a durat trei ani. Nicolae și familia sa au fost executați la 17 iulie 1918 de Sovietul din Ekaterinburg pentru
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste () [Corola-website/Science/297336_a_298665]
-
loc după 10 octombrie confruntări epistolare între Lenin și ceilalți membri marcanți ai conducerii partidului care nu erau de acord cu declanșarea unei acțiuni de capturare a puterii înaintea desfășurării Congresului Sovietelor (programat pentru 20 octombrie și amânat, apoi, de menșevici și eseriști (socialist-revoluționari) pentru 25 octombrie), fapt care face cu greu un "puci" neașteptat din ceea ce a fost, de fapt, reacția defensivă a bolșevicilor la măsurile antidemocratice și provocatoare ale guvernului Kerensky din 24 și 25 octombrie. Lovindu-se de
Revoluția din Octombrie () [Corola-website/Science/298393_a_299722]
-
unei revolte care să aibă loc înaintea Congresului Sovietelor (Întregii Rusii). Este relativ neclar motivul pentru care Lenin a insistat pe declanșarea unei insurecții armate înainte de deschiderea Congresului Sovietelor, în ciuda opoziției altor membri marcanți ai partidului. Deși atât socialist-revoluționarii și menșevicii, pe de-o parte, cât și bolșevicii înșiși, pe de altă parte, știau foarte bine că partidul lui Lenin va ieși triumfător la Congresul Sovietelor (popularitatea partidului bolșevic crescuse ca urmare a atitudinii consecvente în privința opririi războiului, din 31 august
Revoluția din Octombrie () [Corola-website/Science/298393_a_299722]
-
respecte rezultatul alegerilor și pe 5/18 ianuarie 1918 sub conducerea lui Lenin au dizolvat cu forța Adunarea Constituțională. Acest act a fost una din scânteile care au condus, ulterior, la lungul război civil dintre bolșevici și adversarii lor socialiști, menșevici și țariști (rușii albi). O încercare de cucerire a Moscovei, făcută o lună mai târziu, a întâmpinat o rezistență mai importantă, bolșevicii nereușind să aibă controlul total asupra orașului decât în martie 1918. O coaliție de grupări antibolșevice au încercat
Revoluția din Octombrie () [Corola-website/Science/298393_a_299722]
-
Uniunii Sovietice (PC(b)US). În cele din urmă, în 1952, el a devenit sau, mai simplu, PCUS. Acest articol urmărește istoria partidului din 1918 până la disoluția sa din 1991. Pentru informații despre partidul dinainte de 1918, vezi articolele Bolșevic și Menșevic. Odată ce s-a format "Internaționala a treia" sau Cominternul în 1919, structura marxist-leninistă centralist democratică a PCUS a fost copiată de alți membri ai Cominternului, ceea ce a dus la formarea de partide comuniste în întreaga lume. Pentru cea mai mare
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/298411_a_299740]
-
la Partidul Bolșevic iar din 1919 a activat în serviciile de securitate ale Republicii Democrate Azerbaidjene. Prin 1920 sau 1921 Beria a devenit agent al poliției secrete bolșevice CEKA. În acei ani, în Republica Democrată Georgiană - aflată sub control politic menșevic - a avut loc o rebeliune bolșevică. Armata Roșie a intervenit, invadând Georgia, care a devenit republică sovietică. Din 1922, Beria a fost numit adjunct al șefului OGPU-ului (succesoarea CEKA) din Georgia. În 1924, Beria a condus represiunea împotriva unei
Lavrenti Pavlovici Beria () [Corola-website/Science/298199_a_299528]
-
Special. În noiembrie 1917 a fost creat primul govern al Trancaucaziei independente cu capital la Tbilisi - Seimul Transcaucazian, înlocuit după cucerirea puterii la Sankt Petersburg de către bolșevici de Comitetul Transcaucazian. Acest nou organ al puterii civile a fost condus de menșevicul georgian Nikoloz Chkheidze. Pe 5 decembrie 1917 a fost semnat armistițiul de la Erzincan dintre ruși și turci, care a pus capăt conflictului armat dintre Rusia bolșevică și Imperiul Otoman. Pe 3 martie 1918 a fost semnat Tratatul de la Brest-Litovsk, care
Tratatul de la Poti () [Corola-website/Science/326564_a_327893]
-
iar orășenii sufereau de foame. Au izbucnit răscoale, iar armata a trecut de partea răsculaților. Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei a abdicat, iar bolșevicii conduși de Vladimir Ilici Lenin, au preluat puterea. După războiul civil dintre bolșevici și menșevici și după execuția familiei țariste, Rusia și-a schimbat numele în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste - URSS. Totodată, sosirea trupelor americane în Europa de partea Antantei a înclinat balanța în favoarea acestora. După lupte crâncene la frontiera germană, pe 11 noiembrie 1918
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
este de obicei tradus, atunci când face referire la presă, ca „știri” sau „comunicate”. Ziarul a apărut ca organ de presă al "Sovietului Deputaților Muncitorilor de la Petrograd" («Извѣстія Петроградскаго совѣта рабочихъ депутатовъ») pe la Petrograd. Inițial, el exprima punctul de vedere al menșevicilor și al Partidului Socialist-Revoluționar. În august 1917 a luat titlul de "Știrile Comitetului Central Executiv al Sovietului de deputați ai muncitorilor și soldaților din Petrograd" («Извѣстія Центральнаго Исполнительнаго Комитета и Петроградскаго совѣта рабочихъ и солдатскихъ депутатовъ»). Prin octombrie 1917 a
Izvestia () [Corola-website/Science/337009_a_338338]
-
într-un bombardament de artilerie, iar comanda a fost luată de Denikin, care s-a retras spre Don. Aici, sovietele reușiseră să câștige antipatia populației locale, iar Armata Voluntară a găsit astfel noi recruți. De-abia în primăvara anului 1918 menșevicii și socialist-revoluționarii s-au alăturat luptelor armate. La început, ei s-au opus răsturnării prin puterea armelor a bolșevicilor, dar semnarea tratatului de pace și stabilirea unor măsuri dure, dictatoriale, le-au schimbat opțiunile. Ei erau un pericol potențial, deoarece
Războiul Civil Rus () [Corola-website/Science/298461_a_299790]
-
a vestului Siberiei și zone întinse ale regiunilor râului Volga și a munților Ural. Până în august, ei au reușit să-și extindă controlul și mai mult, izolând Siberia de restul Rusiei și împiedicând aprovizionarea Moscovei cu prețiosul grâu din zonă. Menșevicii și socialist-revoluționarii au sprijinit acțiunile țăranilor împotriva controlului sovietic asupra rezervelor de hrană. În mai 1918, cu sprijinul cehoslovacilor, ei au cucerit Samara și Saratov, punând bazele Comitetului Membrilor Adunării Constituante (Комуч, Komuch). Până în iulie, autoritatea Komuch se extindea asupra
Războiul Civil Rus () [Corola-website/Science/298461_a_299790]
-
probabile datorită luptelor de pe Frontul de Vest. S-au efectuat arestări în masă ale socialist-revoluționarilor și, după încă două acte teroriste din 30 august, asasinarea președintelui CEKA din Petrograd, Moisei Urițki, și rănirea lui Lenin, a fost dezlănțuită "Teroarea Roșie". Menșevicii și socialist-revoluționarii au fost excluși din soviete și orice persoană suspectă de activități contrarevoluționare a fost întemnițată sau executată fără judecată. După insuccesele în lupta cu trupele germane, Armata Roșie a fost reorganizată sub comanda noului Consiliu Militar Revoluționar condus
Războiul Civil Rus () [Corola-website/Science/298461_a_299790]
-
revoluționare și-au revenit după loviturile primite cu zece ani în urmă. Partidul Social Democrat al Muncii din Rusia de orientare marxistă a fost fondat în 1898, pentru ca numai după cinci ani să se rupă în două facțiuni importante: a menșevicilor și a bolșevicilor. Vladimir Ulianov (Lenin) a publicat în 1902 lucrarea " Ce este de făcut?". Partidul Socialist Revoluționar (eserii) a fost fondat în Harkov în 1900, iar aripa sa militară, "Organizația combatantă" ("Boevaia Organizațiia"), s-a făcut vinovată de asasinarea
Revoluția rusă din 1905 () [Corola-website/Science/301455_a_302784]
-
se alăture muncitorilor greviști. Greva generală a feroviarilor din 8 octombrie () s-a transformat rapid în grevă generală în Moscova și Sankt Peterburg. Acestă grevă a dus la apariția Sovietului deputaților muncitorilor din Sankt Peterburg, o grupare aflată sub controlul menșevicilor, soviet care a organizat greva în peste 200 de fabrici. Până pe 13 octombrie (), erau în grevă peste 2.000.000 de muncitori, iar activitatea pe căile ferate încetatse aproape total. Guvernul a reacționat destul de repede. Țarul a sperat să nu
Revoluția rusă din 1905 () [Corola-website/Science/301455_a_302784]
-
de o ideologie, fie ea social-democrată sau comunistă, ci singurul țel a fost pâinea și pacea. Or însușindu-și bolșevicii lozinca aceasta era firesc ca ei să pună stăpânire pe putere." Dar când "am ajuns la Chișinău, puterea era la menșevicii (minimaliștii) lui Kerenski. M-am dus la poliția lor ca să-mi ridic o autorizație. Le-am spus numele, dar ei mi l-au scris ŤDavid Toperť în loc de Ovidiu }opa. Nu le-am cerut rectificarea și aceasta mi-a fost de
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
au devenit chiar mai critici decât Kautsky. Începând din acest moment, se poate vorbi în "Internaționala Socialistă" despre o aripă de dreapta (reformistă), un centru și o aripă de stânga (revoluționară). Este interesant de observat că atât bolșevicii, cât și menșevicii, (facțiuni ale Partidului Social Democratic din Rusia), erau considerați ca fiind în tabăra revoluționarilor (aripa de stânga). Certurile dintre diferitele grupuri nu au ajuns însă niciodată la urechile marelui public. Primul Război Mondial avea să se dovedească a fi evenimentul
Comintern () [Corola-website/Science/298582_a_299911]
-
Trans-Caspică, cale ferată care leagă Kazahstanul și Uzbekistanul de Marea Caspică, orașul Așgabat s-a extins, în mod continuu, începând din 1885. Puterea sovietică a fost înființată în Așgabat, în decembrie 1917. Totuși, în iulie 1918 o coaliție formată de menșevici, social-revoluționari și ofițeri din fosta Armata Imperială Rusă s-a răsculat împotriva statului bolșevic cu centrul regional la Tașkent și a stabilit la "Așhabad" / "Așgabat" sediul Comitetului Executiv. După ce această coaliție a primit un oarecare sprijin (dar mult mai multe
Așgabat () [Corola-website/Science/305834_a_307163]
-
exercite o influență majoră asupra mișcării muncitorești la scurt timp după moartea sa. Această influență a crescut impetuos odată cu victoria Revoluției din Octombrie din Rusia, revoluție datorată bolșevicilor, care erau marxiști, ca și restul partidelor rusești cu orientare de stânga - menșevicii (social-democrații) și socialist-revoluționarii. Marx s-a născut într-o familie cu vechi și ramificate tradiții rabinice: ambii lui părinți se trag din familii cunoscute de rabini, unica excepție fiind o soră a mamei lui care era căsătorită cu un evreu
Karl Marx () [Corola-website/Science/297774_a_299103]
-
Dr. rer. oec. (Izrail Lazarevici Gelfand, rus. Израиль Лазаревич Гельфанд) (n. 27 august 1867 in Berezina-d. 12 decembrie 1924 in Berlin ); a fost un revoluționar menșevic în Rusia și socialist în Germania. A coordonat, în cooperare cu autoritățile Germaniei, călătoria din 1917 a lui Lenin, într-un vagon de cale ferată plumbuit, din Germania în Rusia. Ideologul socialist Parvus, care a organizat mai târziu politica economică
Alexander Parvus () [Corola-website/Science/307441_a_308770]
-
luna septembrie. A apărut astfel, prin urmare, riscul de a dezamăgi în mod periculos populația. Nu se putea guverna fără sprijinul nesigur al sovietelor, care aveau sprijinul și încrederea marii mase a muncitorilor. Sovietele erau atunci dominate de partidele socialist, menșevic și socialist-revoluționar (SR). Bolșevicii, în ciuda numelui lor, erau în minoritate. Imediat, aceste soviete, inclusiv cel din Petrograd, afișau o linie moderată de sprijin pentru guvernul provizoriu, și nu înaintau pretenții dintre cele mai radicale — ceea ce obligă la nuanțarea obișnuitei noțiuni
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
acordat majoritatea bolșevicilor, și l-a ales pe Troțki președinte pe 30 septembrie. Toate alegerile stau mărturie pentru această creștere: de asemenea, la alegerile locale din Moscova, între iunie și septembrie, Partidul Socialist Revoluționar a scăzut de la de voturi la , menșevicii de la la , democrații constituționaliști (KD) de la la , în timp ce bolșevicii au crescut de la la de voturi. Sloganul „toată puterea sovietelor” a ieșit din sfera bolșevicilor și a fost preluat și de către muncitorii din SR sau de menșevici. La 31 august, sovietul
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
de la de voturi la , menșevicii de la la , democrații constituționaliști (KD) de la la , în timp ce bolșevicii au crescut de la la de voturi. Sloganul „toată puterea sovietelor” a ieșit din sfera bolșevicilor și a fost preluat și de către muncitorii din SR sau de menșevici. La 31 august, sovietul de la Petrograd și 126 de soviete din provincie au adoptat o rezoluție în favoarea transferului puterii către soviete. Revoluția continua și se accelera, mai ales în zonele rurale. În această vară a anului 1917, țăranii au trecut
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
562 de delegați au fost prezenți, dintre care 382 de bolșevici și 70 din partea Dar o parte a delegaților credeau că Lenin și bolșevicii au preluat puterea în mod ilegal, și cincizeci au părăsit sala. Demisionarii, socialiști-revoluționari de dreapta și menșevici, aveau a doua zi să înființeze un „Comitet pentru Salvarea Patriei și a Revoluției”. Aceste defecțiuni au fost însoțite de următoarea rezoluție improvizată de Lev Troțki: „Al II-lea Congres trebuie să constate că plecarea menșevicilor și SR-iștilor este
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]