57 matches
-
poetice și prin traduceri T.-A. se apropie de grupul iconarilor, lirica sa reprezentând „un ostrov din cele mai exotice în literatura iconariștilor” (Perpessicius). Însă nici versurile, nici proza din Făt-Frumos în frac (1944) nu sunt decât exerciții prin nimic menționabile. În schimb, traducerile, asupra cărora se oprește și Perpessicius, atrag atenția datorită rezolvărilor propuse și, mai ales, interesului pentru poezia chineză, din care T.-A. transpune folosind un intermediar german. Istoria literaturii române (1923), studiile de istorie literară, dedicate unor
TCACIUC-ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290103_a_291432]
-
îl va zdrobi. Ambiția autorului este de a reedita, în alt spațiu geografic și în alt mediu social, tipologia și modelul narativ din Ion, romanul lui Liviu Rebreanu. Dar efortul său se desfășoară în gol, deși în carte sunt episoade menționabile și figuri care se rețin. În 1940 scoate volumul de nuvele Ulița păcatelor, unde majoritatea personajelor „poartă pecetea blestemului singurătății și neînțelegerii” (Mihai Cimpoi). Au rămas în manuscris un volum de nuvele, două piese de teatru, un scenariu de film
TIMONU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290176_a_291505]
-
articole, pe care le va reuni apoi într-o monografie, și traduce în românește prefața romanului Viața lui Adrian Zograffi (27/1935), sunt publicate fragmente și scrieri inedite (55/1936). La C.r. secțiunea dedicată literaturii beneficiază, uneori, de colaborări menționabile. Semnează versuri Aurel Chirescu, C. Barcaroiu, Cristian Sârbu, Virgil Carianopol, D. Corbea, D. Batova, G. Danubia - sub pseudonimul George Dan; proză scrie Ion Aurel Manolescu, iar cronici literare, Mircea Mateescu. Sunt recenzate cărți de Gib I. Mihăescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Panait
CRUCIADA ROMANISMULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286540_a_287869]
-
Ardeal, Bucovina), sașii și șvabii, încercînd să le surprindă specificitatea, așa cum se relevă românilor conlocuitori, deși, menționează, că nu-și propune "decît schițarea aspectelor mai relevante ale cadrului trasat". Pentru o prima tentativă a fenomenului, acest capitol din carte e menționabil, desi autorul ține mereu să sublinieze că "nu avem de-a face cu o bibliografie exhaustiva". Inutilă precizare. Faptul e prea evident la lectură. Cum studiul propriu-zis e neașteptat de succint, dl D-tru Hîncu a socotit util să adauge un
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
popular pentru a intra în clasamentele altor țări. Astfel, primele apariții notabile au fost înregistrate în Oceania, teritoriu în care a obținut poziționări de top 40 atât în Australia, cât și în Noua Zeelandă. La nivel european cântecul a înregistrat activări menționabile în țări precum Irlanda, Olanda sau Regatul Unit, în cea din urmă regiune fiind difuzat imediat după scăderea popularității câștigate de „Halo”. Pe lângă performanțele obținute în teritoriile amintite, „Diva” activase izolat în Brazilia sau Turcia, regiuni unde s-a bucurat
Diva (cântec de Beyoncé) () [Corola-website/Science/314798_a_316127]
-
a regalității carliste în prima proză, de exaltare a noilor „realizări" (Canalul Dunăre-Marea Neagră etc.), dar și a „vigilenței", denunțului și calomniei (un text precum "Cetățeanca Melinte Aneta" e caracteristic) în culegerea de schițe. "Jurnalul cu file violete" (1955) e menționabil numai pentru introducerea notei umoristice, fiindcă în rest conformismul se păstrează, acordat cu noile indicații, prin care se recunoaște că pe lângă „realizări" mai sunt și neajunsuri. De altfel, întreaga proză umoristico-satirică a lui Silvestru are această notă de acomodare și
Valentin Silvestru () [Corola-website/Science/322959_a_324288]
-
Finlandei în acel timp, și pe germană și latină. Mai târziu, forma scrisă a fost revizuită de mai multe persoane. Finlandeza este vorbită de aproximativ șase milioane de oameni, cei mai mulți dintre ei rezidând în Finlanda. Există de asemenea minorități finlandeze menționabile în Suedia, Norvegia, Rusia, Estonia, Brazilia, Canada și Statele Unite ale Americii. Un procent de 91,51% din populația Finlandei are limba maternă finlandeza, un rest de 5.5% având Suedeza, iar restul Sami sau alte limbi ca limbă maternă. Sunetele
Limba finlandeză () [Corola-website/Science/296643_a_297972]