78,308 matches
-
curat balet!), cinematografia extrem de flexibilă (camera iese cu personajele din cadru uneori, o abundență crasă de unghiuri subiective, dar care nu reflectă perspectiva vreunui personaj, ci pe aceea a spectatorului!) și nu în ultimul rând coloana sonoră care merită o mențiune specială: Nino Rota e responsabil de o inovație (foxtrot + marșuri + muzică ușoară cunoscută la acea vreme) care leagă trei filme - acesta de Giulieta degli spiriti și de Amarcord. Nu e de mirare că, pe acest fundal, criticii văd un scenariu
De cumpărat o dată și de vizionat de două by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12034_a_13359]
-
insomniacul de la bar, cel fotografiat, se uită spre privitor), dar și ca monolog. De aceea spuneam că mesajul se menține parțial fiind, practic, vorba de o resemantizare. După splendidul Hommage ŕ Edward Hopper, seria care a obținut în 2000 o mențiune specială a Premiului Arcimboldo, au urmat expozițiile Intimité, Les Bourgeoises d'Angoulęme, Les Couples mixtes, Les Contes de Fées și, cea mai nouă, Le Parcours de Dorothy, prezentată anul trecut. Cei care au drum prin Franța pot vedea această serie
Clark and Pougnaud vs. Edward Hopper by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12092_a_13417]
-
românească după modelul celei a lui Lucian Blaga, o filosofie a mitului și a metafizicului, ca puteri revelatoare, capabilă să depășească faza profesorală) și, foarte vag, pentru politologie (prin Coriolan Gheție, scriind despre "problematica mulțimii"). La ultimul număr, apărut cu mențiunea ianuarie-aprilie 1942, revista îi are ca directori pe Ovid Caledoniu și Vintilă Horia, iar ca prim-redactor pe Ion Șiugariu. Lista grupului elimină multe din numele notate în primul număr, dar și adaugă altele: prozatorul V. Beneș (o achiziție importantă
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
încă mai concentrată, a capacității de devotament". Altfel zis, o dăruire sublimată, însă avînd consecințe nu mai puțin palpabile, consistînd în rodul nespus de îmbelșugat al cenaclului ce l-a condus, implicînd o colaborare în substanță creatoare cu Celălalt. O mențiune specială merită, ca să ne exprimăm așa, racordul la prezent, al temei în chestiune, pe care-l stabilește... cu sau fără intenție, Lucian Raicu. Are încă circulație figura unui E. Lovinescu abstras, confiscat de "esteticul pur", făcînd tabula rasa din circumstanțele
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
la Teatrul Nottara) sunt bune dansatoare de dans contemporan, unele cu vechi state în această direcție, precum Irina Roncea, dar egal pregătite pentru a putea evolua și în coregrafii de stil neoclasico-modern, precum a unora dintre piesele acestui spectacol. O mențiune deosebită merită costumele pline de fantezie, care într-adevăr sugerează o stare de vis, semnate de... muzicologul Ana Maria Munteanu, care nu este la prima sa încercare în această direcție. Dar privit ca un întreg, spectacolul pare să ilustreze, în
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
insultat până și inteligența cititorilor cu liceul neterminat. De pildă, după scandalul autobuzelor electorale, Na}ional titra de o șchioapă pe prima pagină: "Autobuzele fraudei au aparținut Alianței!". Undeva în colțul de sus, cu litere mici mici se afla și mențiunea "PSD spune:". Evident că în articolul cu pricina - de o pagină întreagă - nu se afla nici o dovadă. Doar replicile disperate ale pesediștilor. Ceva de genul: "Cine zice, ăla e!". Atunci mi-am zis că la cât de proastă e, presa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12199_a_13524]
-
la receptarea în străinătate; dacă la fiecare sunt citate toate (sau aproape toate) titlurile cărților publicate în exil, la Norman Manea, printr-o excepție bizară, nu se întâmplă același lucru; la secțiunile de reviste, grupări sau concepte nu există nici o mențiune despre activitatea culturală din exil (chiar conceptul de exil lipsește). În sfârșit, să mai semnalez marea lacună a tuturor instrumentelor noastre de lucru: neglijarea Basarabiei literare. Dintre toți scriitorii basarabeni de astăzi numai Ion Druță este înregistrat. Mircea Anghelescu, în
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
complexe. Ministru, de exemplu, apare în DEX cu formă unică de masculin. În schimb, în dicționarul academic (DLR), sînt înregistrate formele ministreasă, ministresă și chiar ministroaică. Ministreasă (considerat "familiar, adesea ironic"), format cu sufixul -easă, apare la Macedonski; ministroaică (cu mențiunea "neobișnuit") e atestat la Iacob Negruzzi. Sensul atribuit - singurul posibil în epocă - este "soție de ministru". Varianta ministresă, considerată o adaptare după fr. ministresse, era folosită, cam în aceeași perioadă, de Vlahuță. Florica Dimitrescu, în Dicționarul de cuvinte recente (DCR
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
nefiresc în poezia lui Vișniec: "pe la ora șapte seara scăpasem din mână/ ceașca de ceai/ iar la prânz nu atinsese încă pământul" (Doar peste câțiva ani). Dincolo de această reificare (care constituie o caracteristică incontestabil originală a poeziei lui Vișniec), o mențiune specială merită ultimul ciclu al antologiei, Opt poeme de dragoste (pentru Andra), ciclu pe care autorul ni-l rezervă pour la bonne bouche. Aceste poeme pot fi interpretate și ca un răspuns la întrebarea dacă mai e loc pentru poezia
Economie de cuvinte by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12696_a_14021]
-
minte ca acestea să se fi aflat în biblioteca expusă la vedere, oricum eu nu le-am văzut și e sigur că, dacă le-aș fi văzut, memoria mea nu le-ar fi ignorat; relatez toate acestea din auzite, din mențiuni scrise, întâlnite sporadic și mai ales din comentariile orale ale unuia sau altuia dintre membrii cenaclului; presupun că poate alții dintre cei ce vor mai fi fiind în viață știu mai exact cum stăteau în realitate lucrurile și mă va
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
Sesto Pals, nu văd de ce n-ar conta și Grigore Cugler. E ciudat că singurul său volum publicat în țară, Apunake și alte fenomene, în 1934, nu a avut nici un ecou. Mircea Popa nu a descoperit nici o cronică literară, nici o mențiune în presa vremii - după cum mărturisește în prefața restituirii (p.11). Exegetul presupune drept cauze ale carenței de receptivitate probabilitatea lipsei de interes a publicului față de literatura de avangardă și faptul că, la debut fiind, numele scriitorului era necunoscut. Nu-i
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
doua oară ca exilat a cărui operă a ieșit din circulație și a fost restituită târziu, când moștenirea avangardismului fusese aproape lichidată. Din nefericire, sumarul volumului este dezordonat, datorită absenței unui redactor de carte și a neglijențelor unei edituri improvizate. Mențiunea îngrijitorului ediției, Mircea Popa, nu apare pe pagina de titlu. Prozele nu sunt corect rânduite după un principiu cronologic, ci se succed haotic. Poemul Aniversare se repetă la paginile 116 și 237. În nota asupra ediției (p. 29) ni se
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
prozei (epistolare), care l-a înjurat birjărește în Timpul de la Iași. Alt exemplu: afli că România literară a respins un articol al dlui Neumann, în care autorul se lăuda singur cu o gură pînă la urechile proprii, îl publici numaidecît, cu mențiunea expressis verbis că a fost refuzat de colegii tăi. Și așa mai departe. Așteptăm cu mare interes momentul revelației: și anume acela în care "Observator cultural" își va exprima opiniile în chip direct, deschis și onest. Indiferent ce opinii.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
bine spus), parafrazând (parodiind?) titlurile laborioase și epice ale romanului baroc. Iată-l reprodus în întregime: Visul copilului care pășește pe zăpadă fără să lase urme sau Invizibilul, descriere amănunțită. Și în continuare, pe aceeași primă pagină a volumului, această mențiune: "Roman/ un fel de basm". După cum vedem, autorul îi pune cititorului (criticului) la dispoziție o cheie de lectură, prevenindu-l în legătură cu formula ambivalentă a scrierii sale, care, într-adevăr, este și roman și "un fel de basm". Prin ce este
Roman și basm by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12375_a_13700]
-
la soția fostului secretar general al PN}, Mihai Popovici. La conversația pe teme culturale, precizează "sursa", a participat și un nepot al gazdei, pe nume Petru. Prof. Ionel Necula a avut surpriza să descopere pe aceeași filă de dosar o mențiune a ofițerului ce primise informarea: "Nepotul lui Popovici Mihai, care a fost de față la discuțiile dintre ei, anume Petru, se numește Popovici Petru și este agentul nostru "Petrică"." Revelațiile de acest soi din dosarele Securității dau cu adevărat imaginea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12506_a_13831]
-
viața de zi cu zi aș înțelege obiecția, în universul creat de film, ea nu se aplică. De altfel, structura episodică a filmului (similară cu cea din Jules et Jim) se datorează etapelor unui joc" Scenariul merită cel puțin o mențiune; stilizarea grafică e acompaniată de una verbală (nu e de mirare că varianta de script după care s-a filmat era a douăzeci-și-șasea). Dialogurile sunt spumoase și incitante, e greu să anticipezi vreo replică de-a protagoniștilor. Mai mult, ele
Un pariu pe două vieți by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12515_a_13840]
-
incorectitudine: lipsă de informație nu are cum fi, lipsă de onestitate ar fi prea grav. Pentru mine rămâne un mister ignorarea acestei referințe obligatorii la ediția anterioară a unuia din cei mai importanți istorici literari, fie și printr-o simplă mențiune, dacă nu printr-un comentariu. Principala "defecțiune" a ediției Zaciu e intervenția cenzurii, care a suprimat câteva fraze, cuvinte și aproximativ trei-patru pagini compacte - omisiuni asupra cărora ne avertizează blestematele croșete. Camil Petrescu scrie jurnal cu mari intermitențe, cu pauze
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
nu sunt ajutate de elucidări adevărate: de pildă, la p. 85 în ediția Zaciu se semnalează un nume indescifrabil, pe care Florica Ichim la p. 53 în ediția sa îl transcrie "Mirto", fără nici o explicație în note sau fără măcar mențiunea că e o lecțiune incertă. Dar, altă dată, Florica Ichim are dreptate, după cum rezultă și din context, să citească numele lui Vl. Streinu (p. 79 în ediția 2003), pus în relație cu Șerban Cioculescu, și nu Streinul, lecțiune care trimite
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
naționalismul evreiesc și cel german, care se anihilează reciproc. în ediția Zaciu e semnalată prin croșete omisiunea însemnării din data de 8 iunie 1936 (p. 119), un text ireverențios despre N. Titulescu (p. 85-86 în ediția nouă). Mai lipseau o mențiune despre transformarea evreicelor cu vârsta (p. 95 în ediția de la Gramar) și două fraze despre ruși și Basarabia în 1939 (p. 113, în ediția nouă). Omise sunt și numele lui Mussolini și Hitler ca "genii catalizatoare" (desigur, negative), Franței lipsindu
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
anii '30 a fost Nae Ionescu. La numai câteva luni după ce, în urma asasinării lui I. G. Duca, fusese arestat, eliberat și din nou arestat, la 13 iunie 1934 contele von Schulenburg, ministrul german la București, comunica la Auswärtiges Arnt, cu mențiunea ,Urgent"1): ,Cunoscutul om politic român, profesorul Nae Ionescu, sosește la Berlin în jurul datei de 17 iunie, într-o vizită de 14 zile, spre a lua contact cu conducerea Germaniei de astăzi. Este un apropiat al grupărilor radicale de dreapta
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
asigură unitatea de monolit a PNL-ului, atât de mult și de pătimaș psalmodiată de-a lungul anilor și mai ales în ultima vreme, cu mare și nezdruncinată credință, de doamna Mona Muscă pe toate canalele de televiziune. 1) O mențiune specială aș face pentru un instrumentist bihorean ,Stângaciu" care, la vioară cu goarnă, interpretează cu atâta virtuozitate melodiile din zona Bihorului, încât cunoscutul Gheorghe Rada are un urmaș pe măsură. Felicitări! NOI APARIȚII EDITORIALE Traian Băsescu: Isterii și bâzâieli românești
De la isterie la bâzâială by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11469_a_12794]
-
izbitoare actualitate, fiecare frază încîntă prin erudiție și inteligență și îl determină pe cititor să își pună întrebări în legătură cu substanța credinței, starea culturii de azi și, în fond, climatul în care se derulează viața noastră cea de toate zilele. O mențiune cu totul specială merită aici ampla analiză pe care autorul o face, din perspectivă teologică, controversatei cărți a lui Horia-Roman Patapievici, Omul recent . Debutul editorial al lui Mihail Neamțu este unul în măsură să ne facă optimiști. El ne dă
Aggiornamento în ortodoxie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11473_a_12798]
-
cf. Tit. 3, 5), dar nu există dezvoltarea ideii pauliene sau ignațiene de încorporare în Hristos 56. Într-adevăr, deși Logosul este descris ca o „mână” a lui Dumnezeu și „Logosul (Cuvântul) imanent al lui Dumnezeu” (ἐνδιάϑετος), nu se face mențiune la Hristos ca Logosul întrupat 57. Botezul este pur și simplu o renaștere, care permite subiectului să primească slava divină, care, la rândul său, îi permite să se supună lui Dumnezeu. Răsplata pentru o astfel de supunere este nemurirea, de
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
cf. Tit. 3, 5), dar nu există dezvoltarea ideii pauliene sau ignațiene de încorporare în Hristos 56. Într-adevăr, deși Logosul este descris ca o „mână” a lui Dumnezeu și „Logosul (Cuvântul) imanent al lui Dumnezeu” (ἐνδιάϑετος), nu se face mențiune la Hristos ca Logosul întrupat 57. Botezul este pur și simplu o renaștere, care permite subiectului să primească slava divină, care, la rândul său, îi permite să se supună lui Dumnezeu. Răsplata pentru o astfel de supunere este nemurirea, de
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
obicei, mai puțin lungă decît chițibușară. Calupuri de întîmplări pasabile, fără vreun chichirez anume, cad pe de lături mult mai adesea decît cine știe ce cornișă ieșită, dintre amintiri, în relief. Un jurnal de prozator poate purta, adică, precum "ochiul" de pictură, mențiunea detaliu. Constantin Țoiu publică, la Cartea Românească, împărțit, în 2003 și-n 2004, un asemenea jurnal pe sărite: Memorii din cînd în cînd. Volumul al doilea își ia, în parte declarat, rolul de cap compas. Închide, altfel spus, niște arcuri
Amintiri cu de-amănuntul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11741_a_13066]