59 matches
-
din piatră) drept „Audiberti“. În America, unde am emigrat pe data de 28 mai 1940, „Mademoiselle O“ a fost tradusă de răposata Hilda Ward În engleză, revăzută de mine și publicată de Edward Weeks În numărul din ianuarie 1943 al Mensualului Atlantic (care a fost și prima revistă care mi-a publicat povestirile scrise În America). Colaborarea mea cu The New Yorker a Început (prin Edmond Wilson) cu o scurtă poezie În aprilie 1942, urmată de alte piese ocazionale. Dar prima
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
publicați la Minuit, au primit eticheta de “minimaliști”. Ori altceva se Întîmplase În cultura anglo-saxonă. John Barth, « La littérature du renouvellement », in Poétique nr. 48/1981. Titlul original este The Literature of Replenishment, publicat În numărul din ianuarie 1980 În mensualul american The Atlantic. Este vorba despre o replică pe care Barth și-o dă lui Însuși din urmă cu 13 ani, cînd publicase un articol ce provocase controverse - « The Literature of Exhaustion », tot În The Atlantic. Idem, p. 402. art.
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
apărut nr. 1 al celui de-al șaselea an de publicare a revistei Bukarester katholisches sonnatagsblatt 451. În articolul-program, publicat în primul număr după reapariție, s-a menționat existența unei alte reviste de limbă germană: Jugenfreund, ca fiind o publicație "mensuală de limbă germană ce suplinise parțial golul lăsat de revista Bukarester katholisches sonnatagsblatt"452. Omilia pentru evanghelia duminicală era redactată de părintele Iosif Schubert, parohul Catedralei "Sf. Iosif". Structura revistei a rămas neschimbată, iar redactor a continuat să fie monseniorul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Transilvania), profesoara, scriitoare și editoare. S-a format în ambianța intelectuală a mișcării literare „Echinox” de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Este profesoară de istoria filosofiei românești la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și redactor-șef (din 1990) al revistei „"Apostrof"”, publicație mensuala editata de Uniunea Scriitorilor din România și de Fundația Culturală Apostrof. A obținut un doctorat în filosofie la Universitatea din București, cu teza „"Valențele estetice ale anamorfozei logice"” (1992), conducător științific fiind profesorul Ion Ianoși. O culegere lirica, "Poèmes sans
Marta Petreu () [Corola-website/Science/299155_a_300484]
-
Gazette des Etrangeres” (Geneva), „Schweitzerische Musikzeitung” (Zürich), „Musik-padagogische Zeitung” (Basel), „Musikblatter des Anbruch” (Viena), „Die Musiek” (Amsterdam), „Fidac” (Paris), „La Nation Roumaine” (București), „Revue de musicologie” (Paris), „Arhiva pentru știința și reforma socială”, „Analele culturale”, „Boabe de grâu”, „Rampa”, „Bulletin Mensual des Musees et Collections de la Ville de Geneve”, „Anuario Musical del Instituto Espanol de Musicologie del CSIC” (Barcelona) „Formes et Couleures” (Paris), „Suisse Contemporaine” (Geneva), „Viața românească” etc. Moare la data de 20 decembrie 1958 la Geneva, în Elveția, în urma
Constantin Brăiloiu () [Corola-website/Science/307122_a_308451]
-
a fost o revistă lunară de literatură, artă și cultură generală, publicată în epoca interbelică, în perioada 1934-1947, sub egida Fundației Regale Regele Carol al doilea. Modelul posibil al revistei a fost mensualul francez "Nouvelle Revue Française". "" a fost înființată la inițiativa regelui Carol al II-lea al României, care declara cu prilejul apariției primului număr al acestei publicații: Într-adevăr, revista a exercitat o influență majoră asupra literaturii și culturii române, reușind
Revista Fundațiilor Regale () [Corola-website/Science/310759_a_312088]
-
cursul anilor 1988 și 1989,până în ajunul Revoluției, pentru redactarea și difuzarea de manifeste anticomuniste, făcându-i-se și percheziții domiciliare. Mihai Stere Derdena a început să scrie abia în 1992, la vârsta de 58 de ani, devenind colaborator al mensualului „Cuvântul Românesc” din Hamliton, Canada. A mai colaborat și colaborează la revistele bucureștene "Albina", "Bana armânească", "Deșteptarea", "Memento", "Dimândarea", "Tribuna învățământului", "Buciumul", "Permanențe", "Memoria" și altele, precum și la cotidienele "Acțiunea" (Piatra-Neamț), "Oglinda" (București), "Oglinda" (Câmpina), "Prahova" (Ploiești) etc., semnând și
Mihai Stere Derdena () [Corola-website/Science/309892_a_311221]
-
care îi va purta, în viitor, numele. Yosef Klausner a redactat între anii 1903-1927 revista ebraica Hashiloah. Eset cunoscut rolul său în mișcarea pentru reînvierea limbii ebraice vorbite și i se datorează unele inovații lexicale precum cuvintele Iparon (creion),Yarhon (mensual) sau Hultzá (bluză) Yosef Klausner a fost unchi din partea tatălui al scriitorului israelian Amos Oz. A scris circa 200 cărți, dintre care mai însemnate sunt: (Bame nathil?Lisheelat issud Universita Ivrit birushalaiym) (Yeshu Hanotzrí:zmanó, hayav vetorató) (Eretz Israel bimey
Yosef Ghedalya Klausner () [Corola-website/Science/323404_a_324733]
-
ilustrate de Lea Grundig. A lucrat în paralel la secția de propagandă și relații externe a Histadrutului, Confederația generală a muncitorilor, la Țel Aviv, unde se stabilise. a deținut și funcția de director al Școlii superioare pentru muncitori. A editat mensualul pedagogic „Lahorim”("Pentru părinți"), antologia din lucrările pedagogice ale lui Anton Makarenko „Sefer hinuh beveit hahorim” („Carte pentru părinți) și publicația „Țel Aviv shelanu” („Țel Avivul nostru”), una din primele ziare locale din Israel A fost și unul din membrii
Leib Kuperstein () [Corola-website/Science/329920_a_331249]