125 matches
-
locul trei în lume ca producție și în ierarhia statelor comerciale. Continuarea creșterii după "virusul asiatic" din 1996-1997 demonstrează caracterul structural al transformărilor care au loc. Nu este vorba doar de măsuri de liberalizare și de privatizare, ci de politici mercantiliste, de o industrializare de cel mai nou tip, de investiții și exporturi, de integrare progresivă și controlată în economia globală de tip capitalist. Asia recuperează astfel statutul deținut înainte de 1750, adică înainte de revoluția industrială europeană și explozia modelului occidental. Căci
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
consilieri, profesori etc. - și care orientează concepția legitimă asupra rolului statului în economie. De-a lungul ultimelor două secole, relația guvernare-piață a cunoscut o serie de schimbări. Odată cu Adam Smith, marele economist englez dinsecolul al XVIII-lea, și sfârșitul perioadei mercantiliste, se credea că statul trebuie să intervină doar minimal în societate, lăsând actorii individuali să acționeze liber pe piață; astfel s-ar realiza cea mai eficientă utilizare a resurselor într-o concepție a statului minimal, de tip laissez-faire. Începând cu
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
noi concepții asupra schimburilor de bunuri între diferitele zone ale globului. Mercantilismul reprezintă primul curent important de gândire economică și o formă de politică economică, care a dominat Europa între secolele al XV-lea și al XVIII-lea. Gândirea economică mercantilistă a fost ilustrată de unii reprezentanți de seamă cum ar fi: Jean Bodin (1530-1596), Giovanni Botero (1544-1617), Antonio Sera (prima jumătate a sec. al XVIlea; "Scurt tratat despre cauzele care pot duce la abundența de aur și argint într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
1575-1621; "Tratat de economie politică dedicat regelui și reginei", 1615), Thomas Mun (1571-1641; "Discurs asupra comerțului dintre Anglia și Indiile de Est", 1621), Thomas Gresham (1519-1579), James Stewart (1712-1780; "Cercetare asupra principiilor economiei politice", 1767) și alții. În centrul gândirii mercantiliste stătea principiul intervenției masive a statului în economie în scop de protejare a negustorilor autohtoni și de stimulare a comerțului exterior, considerat ca posibilă sursă a unui aflux cât mai mare de bani în interiorul țării. Mercantiliștii considerau că forma ideală
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
alții. În centrul gândirii mercantiliste stătea principiul intervenției masive a statului în economie în scop de protejare a negustorilor autohtoni și de stimulare a comerțului exterior, considerat ca posibilă sursă a unui aflux cât mai mare de bani în interiorul țării. Mercantiliștii considerau că forma ideală a bogăției sociale a unei națiuni este cel mai bine reflectată de cantitatea de bani concretizați în metale prețioase (aur și argint) pe care aceasta o poseda, și nu de capacitatea ei productivă. Viziunea asupra resurselor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
o poseda, și nu de capacitatea ei productivă. Viziunea asupra resurselor globului era una statică. Activitatea economică era privită ca un joc cu sumă nulă, câștigul economic al unei anumite țări realizându-se pe socoteala partenerului ei comercial. În concepția mercantilistă, sistemul economic era compus din trei sectoare principale: un sector manufacturier, un sector rural și un sector reprezentat de colonii. Mercantilismul a abordat în esență problematica politicii comerciale externe, a balanței de plăți externe și a protecționismului. El a relevat
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
a unei națiuni, fenomenul de creștere a populației era esențial pentru realizarea unei producții sporite. Ca urmare, guvernele de atunci stimulau creșterea populației prin încurajarea familiilor numeroase, acordându-le subvenții pentru copii și stimulente financiare pentru tinerii căsătoriți. În concepția mercantiliștilor statele trebuiau să practice politici demografice populaționiste, de încurajare a creșterii populației ca izvor de viitoare bunăstare. Din analiza apariției și dezvoltării acestui curent de gândire și politică economică se poate constata că, în evoluția sa, mercantilismul a parcurs două
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
urmărind asigurarea unui sold activ în operațiile de import-export. Pe această bază se crea în final un aflux de metale prețioase în statul respectiv. Mercantilismul dezvoltat a inspirat ulterior politica economică a Angliei și Franței. Obiectivul principal de cercetare al mercantiliștilor l-a reprezentat sectorul schimburilor de mărfuri și cu deosebire comerțul exterior, care, în afara producției de metale prețioase, reprezintă singurul izvor al bogăției unei națiuni, datorită schimbului neechivalent pe piața internațională. Urmărirea supremației economice și militare a statului în defavoarea altor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
al bogăției unei națiuni, datorită schimbului neechivalent pe piața internațională. Urmărirea supremației economice și militare a statului în defavoarea altor obiective și importanța exagerată acordată acumulării cu orice preț a metalelor prețioase au condus la următorul paradox: națiunile bogate, în accepțiunea mercantilistă, erau compuse dintr-un număr mare de oameni foarte săraci; moneda a fost acumulată în defavoarea consumului curent. Liberalismul clasic a fost curentul de gândire economică caracteristic pentru sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Acesta a
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
domeniul economic. Bineînțeles, nu este încă vorba de o politică totdeauna continuă și coerentă, cunoștințele în materie fiind încă prea rudimentare. Totuși, politica statului, pusă în practică de ofițerii regali, este inspirată de cîteva idei elementare formulate de teoreticianul doctrinei mercantiliste. Bogăția și puterea statului nu pot fi consolidate decît dacă se păstrează metalele prețioase în țară. Trebuie deci să fie controlate toate ieșirile de bani în numerar, valoarea monezii de schimb și să se lupte împotriva intrării în regat a
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
al veniturilor sau al procentajului populației care îl practică. Cum în Evul Mediu statutul artizanilor din orașe este fixat de regulamentele breslelor, întocmite de autoritățile cetății, în afara orașului exercitarea unei meserii este în principiu absolut liberă. Totuși, în cadrul politicii lor mercantiliste, statele fac eforturi să reglementeze organizarea meseriilor pe întreg teritoriul național: în Castillia, un edict din 1511 stabilește condițiile de fabricare a produselor textile, în timp ce Anglia realizează un statul al meseriașilor (1563). Întreprinderile meșteșugărești sînt în general de mici dimensiuni
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
uzanțe comune" despre care mulți cred că ar trebui în mod firesc să aibă drept consecință o comunitate politică. Această tendință este consolidată de evoluția gîndirii economice, care denunță diferitele constrîngeri ce îngreunează schimburile economice și producția, consecințe ale spiritului mercantilist și a existenței frontierelor. Convinși că există legi firești care guvernează producția și comerțul, economiștii din secolul al XVIII-lea consideră că Europa va cunoaște prosperitatea dacă oamenii, în loc să le reglementeze, ar lăsa aceste mecanisme să funcționeze normal. Acest nou
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
industria și comerțul. Dar, în oricare situație, prosperitatea se bazează pe libertatea de a produce și de a comercializa. Lozinca acestor economiști liberali: "să nu intervii, să lași totul să meargă de la sine" îi situează la polul opus al spiritului mercantilist care domiiase Europa începînd din secolul al XVI-lea. Astfel, în jurul spiritului filosofic se construiește o Europă a rațiunii. Ea intenționează să înlocuiască rînduielile moștenite din trecut, a căror sclerozare și caracter arhaic sînt denunțate, printr-o societate nouă, în
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
lui Hülsmann este unul afirmativ. Nu există modificare a cantității de bani care să nu ducă la modificări în starea economiei. Sigur, azi, ne este ușor să recunoaștem caracterul reactiv al monedei, numai că până la Keynes economiștii au gândit altfel. Mercantiliștii 728 susțineau că banii joacă un rol foarte important în dezvoltarea comerțului. Folosind moneda metalică era lesne de dedus că mai mulți bani în circulație putea însemna o posibilitate mai mare de a mobiliza și de a dezvolta schimbul economic
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
rezultatul educației și mediului social, ca și faptul că grecii erau Naturalmente leaders, iar „barbarii” naturalmente sclavi. Diferența între cele două poziții se situează nu în sfera acurateței factuale, pentru că ambele sunt evident false, ci în sfera implicațiilor pentru acțiune”. Mercantiliștii au recunoscut importanța, calificărilor speciale, cum ar fi de exemplu, militarii, funcționarii de stat etc., dar nu au acordat atenție educației generale a majorității populației. „Citirea, scrierea și aritmetica sunt foarte necesare pentru cei ale căror afaceri necesită asemenea calificări
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
mai destructiv pentru interesele și principiile fundamentale ale unei națiuni dependentă în întregime de manufacturi și comerț, decât a da educație clasei celei mai de jos a populației, ceea ce ar face-o să condamne scopurile pentru care s-a născut”. Mercantiliștii nutreau convingerea că cea mai mare parte a populației trebuie să muncească din greu, cu salarii scăzute, pentru a produce bunurile necesare clasei superioare. Educația generală ar fi subminat poziția stăpânilor, producând tulburări și revolte sociale. „A face societatea fericită
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
schimbare a conținutului conștiinței umane. Omul trăiește uneori momente de confuzie cu privire la moralitatea vieții care i se propune, sau pe care el însuși o alege să trăiască. Relațiile interpersonale sunt din ce în ce mai superficiale și au valoare doar în măsura în care au un scop „mercantilist”. Nu doar lucrurile sunt considerate o marfă de comerț, ci și ideile și valorile umane. Omul este privit adesea doar ca un „lucru” ce poate fi „instrumentalizat”, fapt ce îl determină să săvârșească chiar un „comerț cu sine”. Concepția eronată
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
provincii ale monarhiei) are drept consecință promovarea mai rapidă și mai eficientă a reformismului austriac, o comunicare nemediată cu forurile legislative, cu instituțiile politice, economice și culturale ale Vienei. Rezultatele nu vor întârzia să apară atât la nivelul experimentării politice mercantiliste, cât și la nivelul răspândirii concepțiilor luministe preconizate de Imperiul Habsburgic sub vădita influență a amintitului model despotic francez. Exemplele sunt cu mult mai numeroase, am vrut să scot în evidență, măcar și în treacăt, aspectele care vorbesc de europenitate
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
sept. 1999. - care au fost coborâte de pe piedestal și au devenit obiectul unor exigențe sociale în creștere; posibilitatea auto-informării, în special prin mijloacele massmedia, dar și posibilitatea influențării și chiar manipulării opiniei publice prin intermediul acestora, precum și adoptare a unei concepții mercantiliste asupra unor profesii cum este și cea medicală, din obligația de a plăti pentru serviciile medicale luând naștere și pretenția corelativă de a obține repararea prejudiciului, atunci când rezultatul nu este unul satisfăcător pentru pacient. Prin conștientizarea internațională a posibilității tragerii
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
dintre procesele culturale și instituționale de vreme ce acestea reprezintă simultan aspecte ale globalului, care sunt complet interconectate. Reprezentarea altor locuri, a altor scene, călătorii prin lume sunt încorporate în instituții și organizații din industria turismului și motivate tocmai prin turism. Reprezentările mercantiliste 45 satură atât practica, cât și propria interpretare a companiilor" (Friedman, 2000, p. 202). În acest capitol [este vorba de Capitolul 7] vom încerca atât să abordăm dezbaterile dominante privind globalizarea culturală contemporană, cât și, utilizând cadrul stabilit în introducere
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
sau cu anarhia. Se referă la teoriile economice și la gândirea strategică prin care sunt stabilite relațiile dintre state în Europa din perioada timpurie a modernității. Termenul s-a impus în utilizarea curentă prin critica adusă de Adam Smith "sistemului mercantilist" al secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea, în Avuția națiunilor (1776). Potrivit lui Smith, mercantiliștii operează cu concepția de sumă zero a averii (câștigul unei persoane înseamnă inevitabil pierderea alteia), fiind preocupați în special de condițiile în care statul
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
relațiile dintre state în Europa din perioada timpurie a modernității. Termenul s-a impus în utilizarea curentă prin critica adusă de Adam Smith "sistemului mercantilist" al secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea, în Avuția națiunilor (1776). Potrivit lui Smith, mercantiliștii operează cu concepția de sumă zero a averii (câștigul unei persoane înseamnă inevitabil pierderea alteia), fiind preocupați în special de condițiile în care statul poate interveni în sfera economică pentru a asigura un echilibru stabil al comerțului. Caracteristica importantă a
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
cu concepția de sumă zero a averii (câștigul unei persoane înseamnă inevitabil pierderea alteia), fiind preocupați în special de condițiile în care statul poate interveni în sfera economică pentru a asigura un echilibru stabil al comerțului. Caracteristica importantă a sistemului mercantilist a constituit-o obsesia stabilirii politicilor; pe de-o parte, să încurajeze exporturile bunurilor produse și să asigure resursele naturale de import, iar, pe de altă parte, să descurajeze importurile de produse și să micșoreze pierderile bunurilor de larg consum
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
luptele de putere internaționale în vederea protejării interesului formei de stat ca formă de economie națională ar fi profitat, chipurile, doar comercianții și producătorii (de aici termenul "mercantilism"). Clasicii științei economice, precum A. Smith, au oferit o critică sistematică a doctrinelor mercantiliste și au pus accent pe acumularea reală de capital ca esență a dezvoltării economice, argumentând că urmărirea sistematică a propriului interes de către indivizi (persoane sau țări), în loc să ofere strategia de "cerșit la vecini", poate fi mutual benefică, sporind în mărime
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
produce, par fi destul de nesemnificative. Republicile (Atena și Romă), monarhiile de drept divin (Franța dinastiei Bourbon și Japonia dinastiei Meiji), democrațiile moderne (Marea Britanie și America) au fost toate, cândva, imperialiste. În mod similar, economii de o larg) varietate - pastorale, feudale, mercantiliste, capitaliste, socialiste - au susținut acțiuni imperialiste. A explica imperialismul prin capitalism constituie un demers, în cel mai bun caz, mediocru. Mai degrab) decât s) ne referim la imperialismul capitalist, am putea numi același fenomen mai adecvat drept imperialismul unei mari
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]