122 matches
-
contribuit la redefinirea conceptului de putere, atît de important și pentru realiști. Un prim pas al acestei politizări a perspectivelor asupra dependenței constă în distincția dintre structurile puterii din sistemul internațional și dinamica economică a capitalismului. Atunci cînd compara epoca mercantilistă cu cea prezentă, Laclau a spus că dezvoltarea structurilor eco-nomice dominante poate genera subdezvoltarea prin fixarea prețurilor de monopol de către nucleu și prin "constrîngerea extraeconomică, care întîrzie toate procesele de diferențiere socială și diminuează mărimea piețelor lor interne" (Laclau 1979
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
extraeconomice în analiza imperialismului poate fi găsită și la Laclau, care definea dependența economică ca "absorbția constantă de către o regiune a surplusului economic al altei regiuni" (Laclau 1979: 36), o definiție pur descriptivă ce nu prea i-ar deranja pe mercantiliști. Dar economiștii nemarxiști care s-au ocupat de problema dezvoltării au mers mai departe. Sanjaya Lall a negat că influența externă și condiționarea sînt "ceva special, apărut în statele mai puțin dezvoltate, despre care să se poată spune că ar
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
organizarea specifică statului modern. Din moment ce statul-națiune modern avea o capacitate fiscală și de război fără egal, de atunci încolo el a devenit principala formă de organizare a grupului, a cărei expansiune durează pînă în zilele noastre (Gilpin 1981: 123). Faza mercantilistă ține de la apariția sistemului european de state (ce își are originea în orașele-stat din Italia) și pînă la Pax Britannica; este prima încercare a lumii moderne de a organiza o economie de piață la scară globală. Inovațiile tehnologice și organizaționale
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
intervenite în transporturi și comunicații, în tehnologia militară și de factorii demografici și economici care diferențiază perioada actuală de cea premercantilistă (vezi Gilpin 1981: 55-84). Astfel, deși teoria neorealistă s-ar putea referi la eterna reîntoarcere a politicii puterii, abordarea mercantilistă "necesară" a lui Gilpin introduce ca factori endogeni multe trăsături altminteri neglijate. Lanțul cauzal al argumentării sale începe de la schimbarea tehnologică și economică (organizațională și tehnică), produsă în general de competiția internațională a statelor. Aceasta afectează distribuția puterii în sistem
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
noi concepții asupra schimburilor de bunuri între diferitele zone ale globului. Mercantilismul reprezintă primul curent important de gândire economică și o formă de politică economică, care a dominat Europa între secolele al XV-lea și al XVIII-lea. Gândirea economică mercantilistă a fost ilustrată de unii reprezentanți de seamă cum ar fi: Jean Bodin (1530-1596), Giovanni Botero (1544-1617), Antonio Sera (prima jumătate a sec. al XVIlea; "Scurt tratat despre cauzele care pot duce la abundența de aur și argint într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
1575-1621; "Tratat de economie politică dedicat regelui și reginei", 1615), Thomas Mun (1571-1641; "Discurs asupra comerțului dintre Anglia și Indiile de Est", 1621), Thomas Gresham (1519-1579), James Stewart (1712-1780; "Cercetare asupra principiilor economiei politice", 1767) și alții. În centrul gândirii mercantiliste stătea principiul intervenției masive a statului în economie în scop de protejare a negustorilor autohtoni și de stimulare a comerțului exterior, considerat ca posibilă sursă a unui aflux cât mai mare de bani în interiorul țării. Mercantiliștii considerau că forma ideală
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
alții. În centrul gândirii mercantiliste stătea principiul intervenției masive a statului în economie în scop de protejare a negustorilor autohtoni și de stimulare a comerțului exterior, considerat ca posibilă sursă a unui aflux cât mai mare de bani în interiorul țării. Mercantiliștii considerau că forma ideală a bogăției sociale a unei națiuni este cel mai bine reflectată de cantitatea de bani concretizați în metale prețioase (aur și argint) pe care aceasta o poseda, și nu de capacitatea ei productivă. Viziunea asupra resurselor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
o poseda, și nu de capacitatea ei productivă. Viziunea asupra resurselor globului era una statică. Activitatea economică era privită ca un joc cu sumă nulă, câștigul economic al unei anumite țări realizându-se pe socoteala partenerului ei comercial. În concepția mercantilistă, sistemul economic era compus din trei sectoare principale: un sector manufacturier, un sector rural și un sector reprezentat de colonii. Mercantilismul a abordat în esență problematica politicii comerciale externe, a balanței de plăți externe și a protecționismului. El a relevat
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
a unei națiuni, fenomenul de creștere a populației era esențial pentru realizarea unei producții sporite. Ca urmare, guvernele de atunci stimulau creșterea populației prin încurajarea familiilor numeroase, acordându-le subvenții pentru copii și stimulente financiare pentru tinerii căsătoriți. În concepția mercantiliștilor statele trebuiau să practice politici demografice populaționiste, de încurajare a creșterii populației ca izvor de viitoare bunăstare. Din analiza apariției și dezvoltării acestui curent de gândire și politică economică se poate constata că, în evoluția sa, mercantilismul a parcurs două
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
urmărind asigurarea unui sold activ în operațiile de import-export. Pe această bază se crea în final un aflux de metale prețioase în statul respectiv. Mercantilismul dezvoltat a inspirat ulterior politica economică a Angliei și Franței. Obiectivul principal de cercetare al mercantiliștilor l-a reprezentat sectorul schimburilor de mărfuri și cu deosebire comerțul exterior, care, în afara producției de metale prețioase, reprezintă singurul izvor al bogăției unei națiuni, datorită schimbului neechivalent pe piața internațională. Urmărirea supremației economice și militare a statului în defavoarea altor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
al bogăției unei națiuni, datorită schimbului neechivalent pe piața internațională. Urmărirea supremației economice și militare a statului în defavoarea altor obiective și importanța exagerată acordată acumulării cu orice preț a metalelor prețioase au condus la următorul paradox: națiunile bogate, în accepțiunea mercantilistă, erau compuse dintr-un număr mare de oameni foarte săraci; moneda a fost acumulată în defavoarea consumului curent. Liberalismul clasic a fost curentul de gândire economică caracteristic pentru sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Acesta a
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
cred că mai cu-rînd o frustrare subconștientă și un imbold in-conștient spre a schimba temeliile lumii, civilizația actuală. Pentru că ce atacă ei, în furia lor devastatoare? Atacă sediile puterii politice, atacă bănci, magazine, adică tocmai simboluri ale actualei civilizații occidentale, mercantiliste, consumatoriste și corupte. Orice civilizație cunoaște mai multe eta-pe în traiectoria sa. Potrivit lui Vahe Zartarian, în Marile civilizații, Editura Lider, București, 2003, aceste etape sunt: geneza, creșterea, apogeul, declinul, metamorfoza, dezintegrarea și, în fine, o ultimă tresărire. Pe această grilă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
locul trei în lume ca producție și în ierarhia statelor comerciale. Continuarea creșterii după "virusul asiatic" din 1996-1997 demonstrează caracterul structural al transformărilor care au loc. Nu este vorba doar de măsuri de liberalizare și de privatizare, ci de politici mercantiliste, de o industrializare de cel mai nou tip, de investiții și exporturi, de integrare progresivă și controlată în economia globală de tip capitalist. Asia recuperează astfel statutul deținut înainte de 1750, adică înainte de revoluția industrială europeană și explozia modelului occidental. Căci
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
consilieri, profesori etc. - și care orientează concepția legitimă asupra rolului statului în economie. De-a lungul ultimelor două secole, relația guvernare-piață a cunoscut o serie de schimbări. Odată cu Adam Smith, marele economist englez dinsecolul al XVIII-lea, și sfârșitul perioadei mercantiliste, se credea că statul trebuie să intervină doar minimal în societate, lăsând actorii individuali să acționeze liber pe piață; astfel s-ar realiza cea mai eficientă utilizare a resurselor într-o concepție a statului minimal, de tip laissez-faire. Începând cu
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Amboise.” Ne putem da seama cu toții, din tonul grav al scrisorii, cât de serioasă era situația economică a regatului. La momentul preluării puterii, Ludovic al XIV-lea aștepta o soluție pentru ieșirea din criză, iar ministrul finanțelor, Colbert, fiind un mercantilist convins, a încurajat pe cât a putut extinderea exporturilor și diminuarea importurilor. De asemenea a arătat un interes sporit pentru extinderea manufacturilor și încurajarea meșteșugarilor autohtoni. Deși planurile sale ambițioase vizau scoaterea Franței din criză, nu a găsit un sprijin deosebit
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
economie găsim încă în Antichitate (Xenofon, Platon, Aristotel), și evul mediu (Toma D'Aquino), dar știința economică își are principalii contributori în epoca modernă, este o știință tînără. Ea debutează în secolul al XVIII-lea, cu scrierile fiziocraților francezi, ale mercantiliștilor, ale lui Richard Cantillon și David Hume, dar mai ales cu cele ale lui Adam Smith, considerat "patriarhul științei econo-mice". Ei insistă asupra faptului că economia reprezintă un sistem care se autoreglează și deci poate reprezenta un obiect de studiu
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
reprezentate formal, comportamentele umane cîștigă în stabilitate, în predictibilitate și pot fi mai bine orientate după nevoile guvernanților. Astfel, în plan conceptual și instrumental interesul conduce la regîndirea socialului. El impune o societate omogenă și unificată. În acest proces, rolul mercantiliștilor a fost fundamental. Chiar dacă nu se poate spune că ei ar fi inventat economia politică, alături de fiziocrați, mercantiliștii sunt primii care au gîndit gestiunea economică a unei societăți unificate. În măsura în care preocuparea esențială a mercantilismului este îmbogățirea monarhului, Statul nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Astfel, în plan conceptual și instrumental interesul conduce la regîndirea socialului. El impune o societate omogenă și unificată. În acest proces, rolul mercantiliștilor a fost fundamental. Chiar dacă nu se poate spune că ei ar fi inventat economia politică, alături de fiziocrați, mercantiliștii sunt primii care au gîndit gestiunea economică a unei societăți unificate. În măsura în care preocuparea esențială a mercantilismului este îmbogățirea monarhului, Statul nu mai poate fi o simplă putere politică printre altele, concurată de către puterile locale, ci trebuie să se afirme ca
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
atît mai mult cu cît o unitate metodologică vine să se adauge prescripțiilor politice, centrate esențialmente pe libertatea comerțului și o slabă intervenție din partea statului. Această preeminență a individualismului nu este totuși comună tuturor abordărilor. Din acest punct de vedere, mercantiliștii sunt mai individualiști decît fiziocrații. Obiectivul lor este îmbogățirea monarhului. El nu poate fi atins decît printr-un mod de agregare a socialului care suprimă orice societate anterioară intervenției statului. Nimic nu tre-buie să se interpună între individ și stat
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
sept. 1999. - care au fost coborâte de pe piedestal și au devenit obiectul unor exigențe sociale în creștere; posibilitatea auto-informării, în special prin mijloacele massmedia, dar și posibilitatea influențării și chiar manipulării opiniei publice prin intermediul acestora, precum și adoptare a unei concepții mercantiliste asupra unor profesii cum este și cea medicală, din obligația de a plăti pentru serviciile medicale luând naștere și pretenția corelativă de a obține repararea prejudiciului, atunci când rezultatul nu este unul satisfăcător pentru pacient. Prin conștientizarea internațională a posibilității tragerii
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
locul trei în lume ca producție și în ierarhia statelor comerciale. Continuarea creșterii după "virusul asiatic" din 1996-1997 demonstrează caracterul structural al transformărilor care au loc. Nu este vorba doar de măsuri de liberalizare și de privatizare, ci de politici mercantiliste, de o industrializare de cel mai nou tip, de investiții și exporturi, de integrare progresivă și controlată în economia globală de tip capitalist. Asia recuperează astfel statutul deținut înainte de 1750, adică înainte de revoluția industrială europeană și explozia modelului occidental. Căci
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Astfel de resurse au căpătat, totodată, atributul transferabilității spațiale , creând firmelor oportunități În utilizarea cât mai eficientă a activelor lor materiale și umane. Astfel de evoluții au marcat, de fapt, intrarea economiei mondiale Într-o nouă etapă de dezvoltare. Capitalismul mercantilist, ce dominase economia mondială timp de două secole, a fost Înlocuit cu capitalismul industrial . Deși marile corporații așa cum sunt cunoscute În prezent nu au apărut decât ceva mai târziu, pe la sfârșitul secolului al XlX-lea, cert este că firmele europene
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
formă a dominației unei culturi asupra alteia. Spiritul comerțului Liberalii din secolele al XVIII-lea și al-XIX-lea credeau că spiritul războiului și cel al comerțului erau reciproc incompatibile. Multe războaie au fost duse de state pentru a-și îndeplini scopurile mercantiliste. După părerea lui Carr, "scopul mercantilismului... nu era să promoveze bunăstarea comunității și a membrilor săi, ci să mărească puterea statului, a cărei încarnare era suveranul... bogăția era sursa puterii, sau, mai exact, a capacității de a purta război". Până la
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
frontiere și ar produce o mutație la nivelul loialităților față de statul-națiune. Liderii ar ajunge până la urmă să admită că beneficiile liberului schimb depășesc costurile cuceririi teritoriale și ale expansiunii coloniale. Atracția de a merge la război pentru a promova interesele mercantiliste ar fi din ce în ce mai slabă pe măsură ce societățile învață că războiul nu face decât să împiedice comerțul și perspectivele de prosperitate economică. Interdependența ar lua locul competiției naționale și ar descuraja actele unilaterale de agresiune și represaliile reciproce. Interdependența și instituționalismul liberal
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fi urmat să conducă la pace între națiuni; era o reluare a afirmației lui Lenin că, în viitor, capitalismul era sortit să se confrunte cu crize frecvente. Lenin și Buharin susțineau că tendința dominantă în epocă era apariția noilor state mercantiliste, mai dispuse ca niciodată să utilizeze forța în atingerea scopurilor economice și politice. Acumulările naționale de surplus de capital erau considerate ca fiind cauza principală pentru căderea unui sistem internațional relativ pașnic (cu toate că Lenin credea că declinul hegemoniei britanice și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]