170 matches
-
definit (Young, 1958) ca „inteligență plus efort”. Cu alte cuvinte, inegalitățile educaționale și cele sociale se datorează unor diferențe în privința coeficientului de inteligență și a gradului diferit de efort depus de indivizi, și nu unor diferențe datorate originii sociale. Societățile meritocratice ar fi acelea în care în realizarea stratificării sociale prevalează abilitățile individuale dobândite (achieved), și nu cele datorate nașterii și moștenirii (ascriptive). Contrar teoriilor funcționaliste, studiile empirice din anii ’60 și ’70 au arătat că legătura dintre merit (în accepțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de cazuri. În acest sens, la nivel teoretic s-a produs o relativizare a noțiunii de merit prin schimbarea semnificației acestuia din nivel de inteligență plus efort în nivel de școlaritate dobândit. Confruntarea cu realitatea empirică a acestei noi ipoteze meritocratice s-a dovedit a invalida din nou pretenția de a considera societățile vestice ca promotoare ale unor sisteme educaționale și sociale meritocratice, bazate pe principiul egalitatii de șansă. Studiile întreprinse (Jencks, 1972; Boudon, 1974; Goldthorpe, 2001a; Bowles și Gintis, 1976
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
nivel de inteligență plus efort în nivel de școlaritate dobândit. Confruntarea cu realitatea empirică a acestei noi ipoteze meritocratice s-a dovedit a invalida din nou pretenția de a considera societățile vestice ca promotoare ale unor sisteme educaționale și sociale meritocratice, bazate pe principiul egalitatii de șansă. Studiile întreprinse (Jencks, 1972; Boudon, 1974; Goldthorpe, 2001a; Bowles și Gintis, 1976) au arătat că pozițiile sociale de destinație ale indivizilor la nivel agregat diferă într-o măsură semnificativă chiar în condițiile în care
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
În ambele secvențe, ceea ce se petrece după 1945, sub impactul unei ocupații, și În 2000, sub deruta unei pierderi a controlului politic al Convenției, dovedește (În grade, desigur, diferite), imaturitatea exercițiului democratic În chiar interiorul societății civile, a comportamentului cultural meritocratic, care de altfel nu s-a putut instala decât În condițiile instaurării treptate, nici acum certă, a unei culturi urbane. Drept urmare, continuitatea tranziției se impune. Cu atât mai mult cu cât demersul globalității culturale abia Începe să fie teoretizat, după ce
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
al Securității. Secretomania este reflexul profesional cel mai aberant care funcționează În societatea românească. Nu trăim Într-o societate de la care să te aștepți să-ți recunoască valoarea exclusiv pe criteriile obiective ale adevărului. Nu trăim Într-o stilistică socială meritocratică. La noi se Întâmplă foarte rar să ajungi Într-o funcție importantă, prin ascensiune meritocratică, prin calități proprii: de regulă, ești pus acolo de către protectori, de multe ori stupefiant, prin sfidarea cinică a oricărei comparații, ceea ce Înseamnă, evident, complicitate. Marius
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
trăim Într-o societate de la care să te aștepți să-ți recunoască valoarea exclusiv pe criteriile obiective ale adevărului. Nu trăim Într-o stilistică socială meritocratică. La noi se Întâmplă foarte rar să ajungi Într-o funcție importantă, prin ascensiune meritocratică, prin calități proprii: de regulă, ești pus acolo de către protectori, de multe ori stupefiant, prin sfidarea cinică a oricărei comparații, ceea ce Înseamnă, evident, complicitate. Marius Lazăr: Nu cred că sunt puși. Cei care au colaborat cu Securitatea se luptă din
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fie completate cu altele care să afecteze palierul cauzelor. „În același timp, nu putem să nu sesizăm faptul dovedit de sociologia contemporană că «un plus de școlaritate înseamnă un plus de șansă», măcar în sfera de plasament profesional. Or, «plusul meritocratic» ar putea să fie indus de instituțiile superioare de formare și nicidecum de cele primare. De aceea, afirmă sociologul ieșean, un nivel cultural minimal sau de bază trebuie să se asigure în toate mediile socio rezidențiale, dar el trebuie dezvoltat
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
amplificat în treptele înalte de școlaritate. Continuarea aprofundării calității capitalurilor culturale ar fi o condiție necesară pentru garantarea progresului cultural și pentru permanentizarea derulării unei vieți democratice”<ref id=”1”>Stan, 2010, p. 28.</ref>. În contextul discuției despre plusul meritocratic și cultură, relevante sunt noile tendințe din sistemul educațional. Pe de o parte, conform principiului life long learning, s-a introdus ideea dezvoltării competențelor, de la nivelul învățământului preuniversitar până la cel destinat adulților și reorientării profesionale a acestora. S-a postulat
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
felul următor în favoarea ideii că democrația apare de la sine în contemporaneitate: "În fiecare moment însă există o anumită limită a capacității elitelor guvernante de a absorbi oameni noi, limită determinată în esență de mărimea poverii decizionale. De aceea, în ciuda pretențiilor meritocratice ale societăților celui de Al Doilea Val, categorii mari ale populației au fost excluse de la decizie pe temeiuri rasiale, de sex și altele similare. Periodic, de fiecare dată când societatea trecea la un nivel superior de complexitate și povara decizională
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Capitalul educațional al unui om e legitimat și garantat de diplomă (dacă ai o diplomă, cel mai adesea ești scutit să dovedești că ai și capitalul educațional pe care aceasta îl legitimează...). Școala transmite, împarte cunoștințe tuturor. În societatea actuală, meritocratică, ar trebui să fii (re)cunoscut dacă te ridici prin merite, nu (numai) datorită banilor și averii "moștenite". În fapt, arată Bourdieu (în Les Héritiers, La Reproduction, La Distinction ș.a.), școala funcționează ca una dintre instanțele de selecție, favorizând favorizații
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
decenii de supunere consimțită tacit și de dezangajare "adaptativă". Totodată, pregnanța colectivismului în cele două loturi de subiecți ilustrează cît de importantă este integrarea în rețeaua "semnificativă", accesul la "clanul care contează", ca premise ale reușitei sociale, în dauna strategiilor meritocratice proprii individualismului. Dincolo de corelațiile standard probate în alte studii (Singelis, 1994), precum cea cu independența-interdependența cea mai ridicată din întreaga matrice corelațională (r = +0,78, p < 0,01) -, asocierea puternică, statistic semnificativă a colectivismului cu cinismul social (r = +0,40
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
celui care este un supraordonat simbolic. Astfel, poate fi înțeleasă ponderea considerabilă a speciilor de comportament duplicitar în comunism, într-o rețea de putere inegală și inechitabilă (căci locul de prim rang în rețelele sociale nu era datorat, pe baze meritocratice, calităților personale și efortului onest angajat în sarcini, ci distribuției puterii pe baza obedienței și capacității subiectului de a fi un "bun slujbaș al Partidului"). într-o asemenea structură de distribuție a puterii în societate, subiectul individual renunța deseori în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
planul vieții concrete, atât timp cât modelele culturale dominante și mecanismele de socializare conservă asimetria și ierarhizarea genurilor. Chiar și principiul liberal al egalității de șanse, promovat astăzi în programele și politicile publice este cel puțin discutabil, având în vedere că principiul meritocratic pe care îl conține (conform căruia femeile nu ar trebui promovate prin acțiuni afirmative) permite perpetuarea nedreptăților trecute și a inegalităților de gen în prezent. A asigura egalitatea de șanse în raporturile sociale de gen înseamnă a asigura o egalitate
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
lucruri pe care le-ar putea aduce criza. "Visul american"143 este formula care condensează contribuția americană la dezvoltarea societății capitaliste. În orice caz, este formula care a sporit mult atractivitatea acestui model. Ea sugerează, în primul rând, o organizare meritocratică a societății: izbândește cel mai bun, cel mai performant, dotat și hotărât să lupte, să-și apropie succesul; o societate deschisă, fără prejudecăți, care încurajează aerisirea pe verticală. Ea fixează un adevăr emblematic: succesul de ansamblu se hrănește din succese
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
al acestei planete.147 Criza, după cum se știe, a plecat din Wall Street. Putem crede că Wall Street continuă să fie un loc grozav? Dăinuirea visului american depinde fundamental și de ceea ce fac cei care au fost selectați de criteriile meritocratice ale societății americane și au ajuns în vârful ierarhiei sociale. Dacă societatea americană a devenit așa de performantă, de atractivă, este și pentru că elitele ei au fost dedicate unor valori care au fost mai întotdeauna complementare cu aspirații mai largi
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
pacea și armonia socială.167 Când Confucius recomanda ca oamenii cei mai dotați să îmbrățișeze serviciul public mai degrabă decât activitățile comerciale, iar cei mai meritorii să ajungă chiar la nivelul conducerii statale, el arăta fără dubii opțiunea pentru organizarea meritocratică a societății care să servească performanța guvernamentală și funcționarea ansamblului social. Regula de bază este ca totul să fie la locul lui și să răspundă corect la funcția care îi revine, "așa cum pălăria nu poate fi folosită în locul pantofilor". Această
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
părerea noastră, multe din ideile care formează corpul scrierilor sale au o modernitate de netăgăduit. Ideea învățăturii de carte cu încoronarea ei, importanța decisivă a educației, reprezintă o orientare cardinală a societății contemporane. Ideea promovării și, în general, a organizării meritocratice a societății este asimilată de cele mai multe societăți moderne și trebuie adăugat performante. Orice societate care se îndepărtează de acest adevărat comandament și de rigorile care decurg din funcționarea sa va avea costuri ușor de sesizat. Considerăm că postularea nevoii de
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
performante. Orice societate care se îndepărtează de acest adevărat comandament și de rigorile care decurg din funcționarea sa va avea costuri ușor de sesizat. Considerăm că postularea nevoii de a organiza administrația publică a unei țări în jurul valorilor și criteriilor meritocratice și, în general, plasarea administrației publice drept prima prioritate a unui stat reprezintă o idee asupra căreia lumea contemporană ar trebui să mediteze mai mult. Direct sau indirect, rezervele față de confucianism sunt asociate cu "tendința centralizatoare", cu respectul față de autoritate
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
încrederea în aceasta, se produce efectul de refuz al muncii și al implicării sociale. Prin relativizarea cu bună știință a poziției celui care muncește în raport cu rezultatele muncii sale se afectează în mod profund și ireparabil problema unei repartiții pe baze meritocratice. Din această cauză marile inflații au fost însoțite de mari mișcări sociale. Inflația îl pune pe deținătorul monedei într-o deplină și definitivă imposibilitate existențială, de raportare corectă la lumea lucrurilor și a obiectelor. Ludwig von Mises spune că "inflația
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
proactiv, rațional, centrat pe „scopuri pozitive”, fluid, total coerent; în structurile birocratice (birocrația mașinii) caracterizate printr-un grad mare de formalizare, acesta este orientat spre problemă, standardizat, progresiv (adică orientat spre dezvoltare, progres), extrem de analitic și detaliat; cât privește structurile meritocratice, (birocrația profesională) individualizate printr-o mare complexitate, cursul ipotetic al procesului luării deciziilor este negociat, parohial, puțin integrativ. Miller (1987), extinzând cercetările lui Fredrickson în aproape 100 de companii de mărime mică și mijlocie, a găsit că între diferitele caracteristici
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în construirea identității de consumator de drog. Adepții școlii de Studii Culturale (Birmingham- Brake, 1985, Clarke, 1976, Willis, 1977) și adepții teoriilor reproducerii culturale (Bourdieu, 1980, MacLeod, 1987) afirmă că școlile reproduc structurile sociale, fiind bazate pe metode de tip meritocratic. Spre exemplu: tinerii din clasele de jos sunt încurajați să se orienteze către învățământul vocațional sau cel care asigură doar un nivel de educație primar (fără a oferi o calificare), în timp ce, tinerii din clasa de mijloc și cei din categoria
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Aplicație. Investiția în educație în România - comparații cu țările europene 105 Rezumat 107 Capitolul VI. Inegalități educaționale și mobilitate socială 109 1. Introducere 109 2. Premise ideologice ale cercetărilor privind inegalitățile educaționale 110 2.1. Meritocrația 110 3. Cât de meritocratice sunt societățile occidentale contemporane? 112 3.1. Critica rezultatelor testelor la care au fost supuse ipotezele meritocratice 115 3.2. Reacția individualist-metodologică - Raymond Boudon 116 4. Cum funcționează școlile în sistemele de mobilitate diferite? Sistemul școlar și mobilitatea clientelară și
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și mobilitate socială 109 1. Introducere 109 2. Premise ideologice ale cercetărilor privind inegalitățile educaționale 110 2.1. Meritocrația 110 3. Cât de meritocratice sunt societățile occidentale contemporane? 112 3.1. Critica rezultatelor testelor la care au fost supuse ipotezele meritocratice 115 3.2. Reacția individualist-metodologică - Raymond Boudon 116 4. Cum funcționează școlile în sistemele de mobilitate diferite? Sistemul școlar și mobilitatea clientelară și competitivă 118 4.1. Controlul social și cele două tipuri de mobilitate 119 5. Anchete din ultimele
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
au identificat trei etape în parcursul acestora (Voicu, 2003): a) dezvoltarea învățământului de masă, care continuă stratificarea socială existentă, manifestată în Europa Occidentală și în America de Nord în secolul al XIX-lea; b) rezolvarea problemei inegalităților educaționale prin reorganizarea pe baze „meritocratice” a sistemelor de învățământ și sporirea egalității de șanse privind accesul la educație; și c) retragerea statului din controlul asupra educației începând cu anii ’70 ai secolului trecut, când s-a pus accentul pe descentralizarea școlilor, controlul autorităților locale și
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
studenți de după 1990. Pe de altă parte, dorința de a obține acreditări, care se dovedesc indispensabile pentru accesul la anumite poziții ocupaționale și, în cele din urmă, sociale, explică mărimea cererii pentru diplome universitare, indicând în același timp caracterul relativ meritocratic al alocării pozițiilor sociale - în funcție de rezultatele școlare 2. 2. În ceea ce privește oferta de educație, sporirea acesteia trebuie înțeleasă printr-o analiză de tip neoinstituțional. Creșterea accesului la diplome s-a făcut prin dezvoltarea instituțiilor de învățământ superior de stat și prin
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]