212 matches
-
căror avînt e legat de alegerea pe care o fac regii barbari pentru instalarea capitalei lor: Rcims, Soissons, Orléans și Paris în Galia, Barcelona, Merida, Sevilla și mai ales Toledo în Spania, Pavia și Ravenna în Italia de Nord. Societatea merovingiană ca și cea a regatelor gotice, se situează în prelungirea celei a Imperiului tîrziu, instalarea barbarilor nefacînd decît să accelereze mișcarea care-i împingea demult pe cei slabi să caute protecția celor puternici. Aristocrația provincială, supraviețuind prăbușirii Imperiului, devine sprijinul
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
sale subzistența, regele trece de la o villa la alta, însoțit de garda sa personală și de aceia dintre fideli care au în grijă palatul: funcționarii și înalții ofițeri între care nu există încă o diferență clară. Cei mai importanți pentru merovingieni sînt referendarul, șef al scribilor și notar, șambelanul căruia îi este încredințată paza tezaurului, scneșalul și conetabilul, primul fiind mai mare peste servitori, cel de-al doilea peste grajduri, mareșalii, în sfîrșit, care se ocupă de cavalerie și de arme
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
cel Pios, viața culturală cunoaște o anume înflorire, manifestată prin dezvoltarea școlilor, reforma clerului, renașterea unei arte oficiale a palatelor si bisericilor, în timp ce, în defavoarea latinei, limba "vulgară" și mai ales graiurile romane evoluează tot mai mult. Cînd, în 737, moare merovingianul Thierry IV, Carol Mar-tel, Majordom al Palatelor Austrasiei, Neustriei și Burgundiei, nu consideră necesar să-i caute un succesor în dinastia domnitoare. Se comportă ci însuși ca un suveran, Icgiferînd, confîs-cînd bunuri ale Bisericii, acordînd în scris protecție Sfîntului Bonifaciu
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
revolte, mai ales, ale ducilor de Aquitania, de Bavaria și de Alamania, care consideră puterea lor ca ilegitimă și încearcă să devină independenți. Pentru a-și marca intențiile, cei doi frați instalează pe tronul neocupat încă din 737, un nou merovingian, Childeric III. Această părere de rege nu-i împiedică nici să guverneze după bunul plac și nici să vorbească în capitulariile lor de "regatul lor". Urmînd exemplul tatălui lor, ei susțin cu întrega lor putere misiunea de evanghelizare a Sfîntului
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
regală, așa era bine sau nu?". Zaharia se pare că ar fi răspuns "că era mai bine să se numeasă rege mai departe cel care avea, decît cel care n-avea puterea regală". Împuternicit prin chiar asentimentul Papei, în timp ce ultimul merovingian dispare într-o mănăstire, Pepin se proclamă, în 751, rege al francilor și este uns, se pare, de însuși Sfîntul Bonifaciu. Regele francilor devine astfel, ca în vremurile biblice, alesul lui Dumnezeu. Ceea ce, însă, pentru istoria Europei este, fară-ndoială
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
putea lua ființă această idee, odată dispărută puternica personalitate în care ca se întrupase, în contextul foarte specific și precar, în același timp, al hegemoniei Regatului francilor? Guvernarea și administrarea Imperiului Mai consistent și mai bine organizat decît cel al merovingienilor, "Statul carolingian" este, totuși, departe de modelul roman. In zadar clericii se străduiesc să facă să renască noțiunea romană de respublica, adăugîndu-i pe aceea de creștinătate: Respublica Christiana, asociind ideea de bun public cu cea de apărare a religiei; monarhia
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Franța, Germania, Italia se nasc, astfel, din ruinele construcției statale ivite de pe urma alianței tronului Sf. Petru cu cel al puterii france. Imperiul Carolingian este mort. Începe istoria Europei feudale. Economia și societatea în epoca carolingiană Ca și cea de pe vremea merovingienilor, economia epocii carolingienc rămîne profund agrară, în această privință există prea puține diferențe față de secolele al VII-lea și al VIII-lea. Tehnicile agricole rămîn, în mare parte, neschimbate. Hamul pe gît nu permite animalelor de tracțiune, prea puțin robuste
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
trebuia să rezerve Bisericii a zecea parte din recolta sa), iar Ludovic cel Pios decide să împartă bunurile abațiale în două: un lot rezervat folosinței exclusive a abatelui, celălat întreținerii comunității și mănăstirii. Pentru a reinstala disciplina, foarte tolerantă sub merovingieni, s-a recurs la o reformă a clerului: substituire a arhiepiscopiilor metropolelor dispărute, autoritate a episcopului extinsă asupra întregului cler al diocezei, eliminare a prelaților scandaloși, înlocuiți cu un personal mai bine format și moralmente ireproșabil, regrupare a preoților din
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Aniana etc. Punerea în aplicare a acestor reforme, chiar și a celor care vizau formarea unor mai buni administratori, trecea prin dezvoltarea instrucțiunii clericilor și, deci, printr-o restaurare a culturii. Sarcina nu era chiar ușoară, căci, la sfîrșitul perioadei merovingiene, asistăm, în acest domeniu, ca și în multe altele, la o dezintegrare într-o parte largă a Galiei france a tot ceea ce se dobîndise în perioda precedentă. Pentru a ridica nivelul cultural al clericilor, a trebuit să se facă apel
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
cele mai multe ori prin donații, mulți laici înccrcînd să obțină, în clipa morții, iertarea păcatelor și sprijinul binevoitor al clerului, garanție a mîntuirii și a unei vieți preafericite în lumea de dincolo. Deținători ai unei imense bogății funciare, clericii din vremea merovingienilor nu aveau însă nici un mijloc de a se apăra împotriva abuzurilor suveranilor și uzurpărilor laicilor, altul decît acela de a se implica și ei în sistemul închinării, apoi în cel al omagiului. Multe dintre domeniile ecleziastice au fost astfel transformate
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
primul dintre cele trei momente ale ritualului de intrare în vasalitate, așa cum s-a cristalizat acesta în secolele X-XII. Primele mențiuni despre "recomandare" datează, după unele opinii, din secolele VI-VII, în Spania vizigotă și într-un document din Galia merovingiană intitulat Formularul lui Marculf, dar fixarea definitivă a obiceiului pare a fi avut loc în a doua jumătate și la finele secolului al VIII-lea, cînd semnalările documentare se înmulțesc. Inițial, "recomandarea" nu comporta nici o influență religioasă, ceea ce i-a
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
-lea cel Gros 140 Ludovic VII 141, 172, 175 Ludovic VII 186, 187 Ludovic IX 187, 188, 189 Ludovic X 191 Manuel Comnenul 174,175,206, 208, 209 Marea Cartă 192, 193 Marele Interregn 199 Mauriciu 47, 48 Mercatores 160 Merovingieni 24,25,31,84,97, 100, 102, 121 Metodiu 41, 58, 59 Miezsko II 204 Mihai Anghelos 212 Mihai Paleologul 214 Mihail II 54, 57 Mihail III 57, 58, 59 Mihai VIII 214 Mihail Psellos 67 Ministeriales 120, 160 Missi
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
20, 43, 249, 250 Cuprins Cuvînt înainte 5 Capitolul l Migrațiile și regatele barbare în Occident (secolele V-VIII).....................................................11 Primul val (secolele IV-V)..................................................12 Al doilea val și sfîrșitul Imperiului de Apus (476)................................................19 Instalarea regatelor barbare..................................................20 Merovingieni și Pepinizi......................................................24 Cel de-al treilea val de migratori. (secolele VI-VII)..............................................................26 Un regres la scară europeană?..............................................28 Criza și reînnoirea Bisericii creștine.....................................32 Cultura în timpul monarhiilor barbare..................................36 Capitolul 2 Europa bizantină de la Iustinian la apogeul macedonean
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
decât pe toți ucenicii Săi și obișnuia s-o sărute pe gură, se spune în Evanghelia după Filip. Și, cea mai excentrică speculație este aceea că, unul dintre descendenții lui Iisus și ai Mariei Magdalena s-ar înrudi cu familia Merovingienilor și că ar fi ajuns pe tronul Franței. Deși cele mai multe referiri cu privire la Maria Magdalena sunt acelea care o încadrează în categoria desfrânatelor, a celor ce se eliberează, prin pocăință, de desfrânare, Vaticanul a eliberat-o de stigmatul desfrânării, numind-o
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fi încorporate regatului francilor la finele secolului al V-lea. Deși vor mai rămâne o perioadă de timp de sine stătătoare, în decursul secolelor VI-VIII uniunile de triburi ale frizilor, saxonilor, thuringilor și bavarezilor vor intra în componența regatului Merovingian, apoi a celui Carolingian. Datarea exactă a originilor istoriei Germaniei a constituit o problemă pentru istorici, care frecvent apreciau că în anul 9 d.Hr. Arminius 27, prinț dintr-un trib germanic, a zdrobit trei legiuni romane la Teutoburger Wald
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
perioada migrației germanice a avut efecte și în plan cultural. Între acestea se cuvine a fi amintită adoptarea alfabetului și a limbii oficiale scrise latine. La curtea regelui Teodoric se aflau reprezentanți ai culturii romane, Boethius și Cassiodorus. În palatele Merovingienilor și-a găsit adăpost renumitul episcop Gregoire de Tours (secolul al VI-lea: Istoria francilor). Și din rândul migratorilor s-au ridicat oameni de cultură, precum gotul Iordanes (secolul al VI-lea). În această primă perioadă s-au realizat o
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
avut francii salieni (din zona Flandrei și Brabant) și cei ripuari (din zona Alsaciei și Lorenei). Cucerirea Galiei romane a avut ca urmare constituirea și consolidarea regatului franc 29, cel mai puternic stat din Europa de Apus condus de dinastia Merovingienilor. În 486 Clovis (481-511) înlătură total stăpânirea romană din Galia 30. Începând cu secolul al V-lea, migrația triburilor germanice va avea urmări hotărâtoare pentru configurarea viitoarei Europe. Așezate pașnic în Imperiu în calitate de grupuri coloni-soldați și soldați-mercenari, ulterior cete și
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
instituțiile. El poartă numele de regnum Francorum. Prin "franci", de acum trebuie să se înțeleagă nu tribul, ci poporul statului franc 33. Regele franc se intitulează rex Francorum și își sprijină autoritatea pe creștinare, consecința botezării lui Clovis. Pentru epoca merovingiană se poate vorbi deja de o biserică teritorială francă (fränkische Landeshirche)34. 3. Renașterea carolingiană Decăderea puterii regale în secolul al VIII-lea și preluarea puterii de către majordomi vor conduce la formarea dinastiei carolingiene (după numele lui Carol Martel 35
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de la râul Lech, din anul 955, a împăratului german Otto cel Mare . La ei, la apuseni, și să-i luăm de exemplu pe francezi, „ideea netedă a statului” cum spune Nicolae Iorga, a aprins atât de repede contur, deși francii merovingieni nu aveau, ca toți migratorii de altfel, nici o idee despre stat, cu cât lumea apuseană continuă direct instituțiile Imperiului roman de apus, cu sau fără aportul populațiilor germanice . Fortificațiile celților, galoromanilor ale francilor și francezilor, vechile cetăți romane întărite, castelele
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cu majuscule retușate, în care flexibilitatea dată de linia curbă înlocuiește rigiditatea unghiurilor; după secolul al VII-lea și folosirea acesteia se va restrînge la titluri. Cursiva era scrierea rapidă rezervată redactării actelor, diplomelor, scrisorilor, arhivelor; ea invadează cartea epocii merovingiene, dar pătrunzînd în acest nou domeniu se va uniformiza și se va apropia de minusculă; tipurile cele mai cunoscute sînt cele de la Luxeuil și Corbie. Principala caracteristică a minusculei este că nu se mai înscrie între două linii, ci între
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
în jos pînă la liniile extreme. În secolul al VI-lea, va pune în umbră celelalte scrieri, ajungînd uneori foarte asemănătoare cu unciala (atunci se va numi semiuncială). După căderea Imperiului Roman s-au dezvoltat scrierile naționale: scrierea vizigotă, lombardă, merovingiană, irlandeză, anglo-saxonă, dar, cu toată expansiunea acestora, minuscula carolingiană se prezenta ca un factor de unificare. Această scriere a luat naștere din alăturarea semiuncialei și a semicursivei, de la una împrumutînd claritatea și regularitatea, de la cealaltă agilitatea și suplețea. Născută în jurul
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
inițiala ornată evoluează spre litera împodobită cu figurine, care se va dezvolta în epoca gotică. Aceasta nu mai transformă litera într-un motiv decorativ și simbolic; redevenită ea însăși, litera se mulțumește să servească drept cadru unei imagini. În perioada merovingiană, decorarea manuscrisului rămîne săracă, ornamentația cîștigă teren în defavoarea ilustrației, care se limitează adesea la inițiale și elemente marginale, iar manuscrisele frumoase sînt rare (Sacramentaire de Gellone). O artă originală trebuie căutată în Irlanda: caracterizată prin obișnuința de a lucra metalul
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
orașul este locul privilegiat al schimburilor, atît intelectuale cît și materiale. Nu mai există nici cerere, nici ofertă, nici o organizație comercială de producție și de difuzare a manuscriselor. Ceea ce rămăsese din viața economică se refugiase în aglomerațiile rurale: în moșiile merovingiene și abații. Viața intelectuală se izola în aceste abații; bibliotecile și scriptoria lor satisfăceau nevoile comunităților respective, iar difuzarea scrierilor timpului nu ieșea deloc din circuitul închis al lumii monastice. De aceea este numită perioadă monastică această epocă a istoriei
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
al IV-lea sfîrșitul secolului al VII-lea) Timp de trei sute de ani, teritoriul Galiei cunoaște o imensă mutație. Prăbușirea Imperiului Roman, odată cu invaziile barbare, face să apară puteri noi, din care se desprinde puterea francă și, împreună cu ea, dinastia merovingiană. Sub autoritatea nesigură a acesteia se elaborează în același timp fuziunea progresivă a elementelor barbare și romane, dezvoltarea unei societăți noi, mai rurale, mai violente, și se continuă răspîndirea creștinismului. În 80 de ani, din 395 pînă în 476, Imperiul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
avea să se substituie celui al vizigoților, ca principală putere în Galia și avea să transporte în jumătatea de nord a teritoriului centrele puterii care pînă atunci rămăseseră în apropierea Mediteranei. Aceasta este una dintre marile cotituri din istoria noastră. Merovingienii (secolele al VI-lea al VII-lea) Clovis. Autorul acestei răsturnări este primul rege al istoriei noastre naționale: Clovis (481-511). Raritatea surselor, caracterul lor tardiv și adesea hagiografic sursa principală fiind Istoria francilor scrisă de episcopul Grigore din Tours la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]