71 matches
-
n-ar fi existat Paul Klee, poate n-aș fi fost atât de atrasă de pictură. L-am urmărit în muzee peste tot în lume, am învățat enorm de la el. La un moment dat am avut chiar impresia că sunt mesagera spiritului său. — Cum așa? Există o înrudire de viziune pe care nu mi-o pot explica decât prin misterul reîncarnării. Dar nu este posi bil, am făcut toate calculele, ipoteza mea nu se susține... Prin 1985 am fost la Berna
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
nou, dar nu voia. Mark nu observă. Privea țintă la fereastra copilăriei lui, așteptând ca dovezile să coboare pe o frânghie făcută din cearșafuri și fețe de pernă. Se întoarse și o luă de umeri, de parcă ar fi fost o mesageră trimisă de Dumnezeu însuși. — Ți-l aduci bine aminte pe Mark Schluter, cum era acum un an pe vremea asta? Cu zece-douășpe zile înainte de accident, să zicem? Vreau să știu dacă tu consideri, ținând cont de datele cu care te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
mortuare. În inevitabila Îmbunlzeală de gură-cască și bocitoare mânjite cu funingine, nu i-a fost greu să facă hârtia să treacă dintr-o mână În alta; prințesa o citi, Îl căută din priviri, cu teamă, pe bărbatul care-i scrisese; mesagera Îi șopti: „E la mine acasă!” Pe loc, Șirin părăsi ceremonia, Își chemă vizitiul și o așeză pe „mama” alături de ea. Ca să nu atragă bănuieli, cupeul cu Însemnele regale se opri În fața Hotelului Prévost, de unde cele două femei, acoperite cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
bunului simț și Mama Simțului pentru respect . Stăpânul Universului a auzit de așa ceva și a trimis imediat mesageri, să vadă care este situația pe pământ. La întoarcere mesagerii l-au informat pe SU: -Stăpâne, pe pământ este haos. -De ce mesagere? se interesă SU. -Pentru că omul trăiește în dezordine... zise mesagerul. -Dar ați întrebat Viața dacă știe ceva? se mai interesă SU. -Nu am întrebat-o, stăpâne, nu am cutezat, răspunse mesagerul. -Ei, bine! Atunci faci cale întoarsă pe pământ
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
n-ar fi existat Paul Klee, poate n-aș fi fost atât de atrasă de pictură. L-am urmărit în muzee peste tot în lume, am învățat enorm de la el. La un moment dat am avut chiar impresia că sunt mesagera spiritului său. — Cum așa? Există o înrudire de viziune pe care nu mi-o pot explica decât prin misterul reîncarnării. Dar nu este posi bil, am făcut toate calculele, ipoteza mea nu se susține... Prin 1985 am fost la Berna
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
picioarele mamei mele. Ca și mine, Lea s-a trezit și s-a repezit afară și a ajuns exact în același timp cu Rahela. Într-o clipă, Bilha și Zilpa au apărut și ele și toate cinci ne holbam la mesagera din Mamre, a cărei rochie lucea argintie în lumina albăstrie a zorilor. Vorbea prețios, așa cum fac toți mesagerii: - Rebeca, preoteasa din Mamre, mama lui Iacob și a lui Esau, bunica a sute de miriazi, vă cheamă sub umbra terebinților la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
cu un buton de bronz. Sunt cea mai fericită sclavă din lume. Bilha a râs din nou la auzul acestor vorbe directe. Am chicotit și eu. După ce bărbații au fost hrăniți, Lea a trimis după Iacob și i-a prezentat mesagera, care în acel moment își acoperise văpaia de păr și-și lăsase ochii în jos. - Vine din partea mamei tale, a zis Lea. Rebeca ne cheamă la sărbătoarea orzului. Mesagera așteaptă răspunsul tău. Iacob părea șocat de prezența străinei, dar s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
fost hrăniți, Lea a trimis după Iacob și i-a prezentat mesagera, care în acel moment își acoperise văpaia de păr și-și lăsase ochii în jos. - Vine din partea mamei tale, a zis Lea. Rebeca ne cheamă la sărbătoarea orzului. Mesagera așteaptă răspunsul tău. Iacob părea șocat de prezența străinei, dar s-a recules repede și i-a spus Leei că ne vom supune Rebecăi în toate și că se va duce la ea la vremea recoltei, el, soțiile lui, toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
până când bărbaților li s-a dat din nou de mâncare și vasele în care au mâncat femeile au fost spălate. Mamele mele s-au adunat în jurul focului, sperând că străina va veni și ea și ne va spune o poveste. Mesagera a ieșit din cort și văzându-ne adunate în jurul ei, s-a înclinat adânc, cu degetele desfăcute larg, într-un fel de plecăciune ciudată. Apoi s-a îndreptat, s-a uitat la fiecare dintre noi în parte și a zâmbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
simțeam foarte singură. Când s-a oprit, focul se stinsese și mai pâlpâia doar o singură lampă. Cei mici adormiseră în brațele mamelor și chiar câteva dintre femei moțăiau, cu capetele căzându-le pe piept. M-am uitat la fața mesagerei, dar nu părea că mă vede. Avea ochii închiși deasupra buzelor care zâmbeau. Era departe, în lumea poveștii ei, o lume rece cu mituri stranii, acolo unde mama ei era îngropată. I-am simțit singurătatea, o fată așa de departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Am plâns pierderea prietenei mele în tăcere cu atâta durere, de parcă ar fi fost deja înfășurată în giulgiu. Dar a fost Werenro cea pe care a trebuit s-o punem în pământ. Abia așteptam s-o văd din nou pe mesageră și la fel simțeau și ceilalți la Mamre. Era favorită printre Debore, iar ele zâmbeau când le întrebam despre întoarcerea ei: - Va veni cu siguranță, curând, spunea cea care îmi pieptăna părul. Și atunci vom avea și povești în fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
să stau cu fața la zid restul după-amiezii. Dar deja îmi pierdusem bucuria și m-am mulțumit doar să aud sunetele pieții și să rumeg amintiri despre prietena mea pierdută. După ce ne-am întors din acea excursie, ne-am trezit cu o mesageră din oraș. Purta un veșmânt de in și niște sandale foarte frumoase și voia să vorbească doar cu Rahela: - Una dintre femeile de la curtea regelui e aproape de naștere, i-a spus ea mătușii mele. Regina lui Hamor le cheamă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
a oprit chiar când să plecăm și mi-a pieptănat părul în codițe subțiri, „în stil egiptean”, mi-a șoptit. Bilha și Zilpa ne-au făcut cu mâna, dar Lea nu se vedea pe nicăieri și noi am plecat cu mesagera. Când am intrat pentru prima dată pe porțile orașului, am fost grozav de dezamăgită. Străzile erau mai mici și mai murdare decât îmi imaginasem. Mirosul era o combinație insuportabilă de fructe putrezite și excremente umane. Mergeam prea repede ca să pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
într-ale ei, și ele erau mici și reci. - Werenro, am zis. Sunetul accentului meu a trezit-o. - Canaan, a zis ea, cu o șoaptă amară. Acela a fost numele meu de suferință. - Eram copil, am zis. Tu ai fost mesagera Rebecăi, bunica mea. Ne-ai spus o poveste pe care n-am uitat-o niciodată. Dar ai fost ucisă, Werenro. Eram acolo cu Bunica când te-au adus. I-am văzut arzându-ți rămășițele. Chiar te-ai întors dintre cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
poată înțelege într-o bună zi nu reprezintă oare cel mai nobil dintre idealuri? Acestui vis măreț, acestei minunate nebunii, tipograful saxon îi dăduse un nume: Anti-Babel. ANUL REGELUI FRANȚEI 931 de la hegira (29 octombrie 1524 17 octombrie 1525) Friguroasă mesageră a morții și a înfrângerii, zăpada a căzut peste drumul meu, în anul acela, pentru a treia oară. La fel ca la Granada într-o iarnă a copilăriei mele, la fel ca în Atlas în toamna norocului meu, ea s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
stătea aplecată peste mâncarea congelată. Lentilele ochelarilor îi erau acoperite de condens și cu o mână ținea o pungă de mazăre, iar cu cealaltă își împingea ochelarii în sus pe nas. Deci aceasta e Brenda, m-am gândit eu. Brenda mesagera, cea care-i va duce felicitarea domnișoarei Stacey Salton. Ei bine, Brenda, am mormăit eu încet pentru mine, cred că tu și cu mine vom discuta puțin nu peste multă vreme. Am privit cum îi dă felicitarea și spune câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
își împlinește un ideal și un vis de a depăși distanțele... Într-o astfel de zi de primăvară apare soarele pentru RomeoUlysse, incredibil de inspirant, așa cum se află deodată în prezența orhideei: dincolo de ecranul de sticlă este ea, păstrătoarea încrederii, mesagera speranței și aducătoarea primăverii, adevărată și intensă ca soarele dimineții în anotimp senin. Este aici în fața lui, doar un spațiu imaterial și nesemnificativ îl desparte de ea, însă ea chiar este aici, Romeo simte însuflețirea aceea a iubirii care există
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
universale; conceperea, nașterea și formarea lui vor fi opera unor simboluri care trec dincolo de limitele individuale și ating prin definiție universalul." În narațiunea populară, miraculosul devine astfel cea mai "rațională" dintre instanțele pe care gânditorul popular o poate găsi. 2.Mesagerele magice Mihai Pop și Pavel Ruxăndoiu observau că poezia nașterii este dominată de sensuri mitice fundamentale; mitul despre ursite și ursitoare nu capătă, în substanța întruchipării simbolice, anvergură, dar este "implicat în strădania omului de a influența în bine destinul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nașterii este dominată de sensuri mitice fundamentale; mitul despre ursite și ursitoare nu capătă, în substanța întruchipării simbolice, anvergură, dar este "implicat în strădania omului de a influența în bine destinul noului născut prin cuvânt și acțiune magică". Zeitățile feminine, mesagere ale destinului, au purtat dintotdeauna la români denumirea de Ursitoare, românii fiind singurii neolatini care n-au mai păstrat pentru aceste reprezentări mitologice apelative derivate din vocabulele latine Fatae sau Fatum. Importanța acțiunii pe care o împlineau a creat un
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a sorții, pornind de la drumul pe care-l are de străbătut eroul (simbol al inițierii și al cunoașterii, al trecerii la o altă vârstă, sinonim cu linia destinului), continuând cu momentul popasului pe prisma unde aude spusa ursitoarelor (care sunt mesagere ale destinului), tentativa nereușită de schimbare a sorții prin agățarea fetei într-un par (acesta putând fi concomitent simbol falic, dar și un substitut ritual al ursitului fetei de măritat în noaptea de Anul Nou), prezența moașei, semnul norocos de la
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mortului pe lumea aceasta, iar sufletul-pasăre este imaginea ornitomorfică a sufletului care rătăcește tot în Lumea aceasta, în moartea aparentă sau după moartea reală până la trecerea în Lumea cealaltă".238 Aceste "păsări mitice" au fost grupate în două categorii: păsările mesagere care anunță moartea (corbul, cucul, bufnița) și păsări care reprezintă diverse aspecte ale sufletului mortului (păsări reale columbeii, porumbeii, sau fantastice Pasărea Măiastră, Pajura). În mitologia morții, pasărea-suflet are multiple semnificații: alter ego al sufletului, apotropeu al mormântului, trofeu asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]